6,499 matches
-
din când în când, eu mi-am văzut de scris, de lecturi, de literatură în general; în rest... Încăpățânat om!... Așa că zice Haralampy plictisit: -Mută-l pe unu! Și schimb megavijănul pe “România 1”. Hazard ? Virus pesedist ? Instinct psiho-haralampyan ? Mister de la poale de Parnas pithianic. ...Pe “1”, Domnul Președinte Ion Iliescu, “În fața...” lui Horia Grușcă și Octavian Andronic (anticii întrebători “prezidențiali” de la TVR 1), tocmai spunea națiunii, relativ emoționat și zâmbitor, că nivelul de trai al românilor a fost mai ridicat în
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
am fost chemați, ci noi am vrut să intrăm în clubul european! Dacă ne-am imaginat că vom putea fenta regulile ferme ale lumii civilizate, ne-am înșelat amarnic. Nu e în stilul vesticilor să urle și să-și ridice poalele, precum țațele în bătătură. Ei tac și observă, iar atunci când și-au format o părere ți-o comunică sec. Înghițitul cu noduri, în care Năstase s-a specializat în ultimele săptămâni, e doar preambulul a ce va urma în lunile
Vulcanul putred by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13129_a_14454]
-
de specii de animale și păsări, cu vegetație luxuriantă și băncuțe unde vizitatorul poate să se odihnească și, totodată, să-și încânte ochiul cu frumusețile ce i se arată în toată splendoarea lor. În plus, priveliștea care se deschide spre poalele dealului și se închide în albastrul Mediteranei impresionează și bucură ochiul și sufletul deopotrivă. Am simțit acolo cum inima tresaltă în trilurile zecilor de păsări , de toate culorile și mărimile, originare din toate colțurile lumii, uitând, pentru cele două ore
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
Rolul creștinismului primitiv îl prelua fundamentalismul. Dar Madona această de la PINACOTECA mă obsedează umblînd prin Romă torida: Mamelele ei multiple atîrnîdu-i de la gît în jos pînă la mijloc, cu generații opulente de tăuri și berbeci cîte trei așezați rînduri-rînduri spre poale. Tot ce poate oferi existența mai robust și mai durabil și mai agresiv, - taurul, berbecele... * Obiectele etrusce de la muzeul etrusc de lîngă Vale Giulia. Pluralitatea că a unei societăți de consum. Pămînt ars și bronz. Robinetele de bronz, și ele
Seara cu smee... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
-
plină bătălie canonica, dusă la noi cu un amatorism jalnic, uneori de înși care nu cunosc mai deloc semnificația teoretică a termenului "canon", sau care pricep prin eforturile lor simple răfuieli interne cu o miză mediocra, cartea această cade în poala noastră că un uriaș bolovan, declarîndu-ne, bref, următoarele: există un canon, ca o măsură de valoare a literaturii occidentale, el e centrat pe opera shakespeareană, include vreo alți douăzeci și cinci de scriitori, dar orice încercare de a-l "nărui" e stupida
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
Constantin Țoiu O mică eroina prezentîndu-se cu umilință, ținînd capul în jos. Undeva pe la poalele munților Apuseni, măi la sud: - Știu să înșir tutun, să torc lină, să țes și să duc gîștele la păscut, fără să le pierd. (Fără să le pierd, - multă inspirație). Autobiografie mai sinceră n-am întîlnit. v v v Husarul
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
cînd și-a făcut studiile la Berlin, apoi relatările, tot epistolare, (inclusiv însemnări în jurnal) ale lui Maiorescu, apoi Eminescu, Slavici, mai tîrziu Pârvan. Iată o imagine despre Heidelberg comunicată în 1835 de Kogălniceanu tatălui său: Pe un munte la poalele căruia îi zidit acest tîrg, să văd cele mai frumoase ruine a palatului palatinilor Bavariei. Aceste ziduri șunt acum stricate, dar tot încă mai minunează pe călătoriul cu mărimea și frumusețea palatului. În chivnita curtei este cea mai mare bute
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
legată de o coloană de direcție teles- │ │aplicarea RGI 1 și 6, a│ │copică și cu sistem de blocare. Articolul este rabatabil în zona de prindere a platformei │ │codul 9501.00.90. │ │de coloană de direcție. Produsul este conside- Articolul poale fi folosit de copii, dar și de adulți. Clasificarea este │ │prezentat neasamblat, din material plastic, la scară 1:200│ │determinată prin │ │cu dimensiunile (L x 1 x h ) 27 x 24,5 x 8 cm. (Vezi fotografia) (*) Fotografia are caracter
ORDIN nr. 379 din 17 mai 2004 pentru aplicarea reglementărilor adoptate de Comisia Comunităţilor Europene privind clasificarea unor anumite mărfuri în Nomenclatura combinată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158583_a_159912]
-
st 182.5 4101.50.30 -- Sărate umed p/st 182.5 4101.50.50 -- Uscate sau sărate uscat p/st 182.5 4101.50.90 -- Altele p/st 182.5 4101.90.00 - Altele, inclusiv crupoane, semicrupoane și flancuri (poale) - 182.5 41.02 Piei brute de ovine (proaspete sau sărate, uscate, cenușărite, piclate sau altfel conservate, dar netăbăcite, nepergamentate nici altfel preparate), chiar epilate sau despicate (șpăltuite), altele decât cele excluse prin Notă 1 c) a acestui Capitol: 4102
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
8000 volume: - 1/2 normă la minimum 300 de elevi și minimum 4000 volume; - plata cu ora (minimum 10 ore pe săptămână) - până la 300 elevi, sub 4000 volume. Pentru școlile din mediul rural în care nu există bibliotecă publică, se poale înființa o bibliotecă în fiecare școală, cu încadrarea cu minimum 1/4 din normă, plata cu ora (minimum 10 ore pe săptămână) sau 1 post de bibliotecar, normă întreagă, la 3 - 4 școli, pentru situații deosebite (școli izolate). În fiecare
LEGE nr. 334 din 31 mai 2002 (**republicată**)(*actualizată*) legea bibliotecilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165101_a_166430]
-
spre vest; limita se continuă apoi în direcție sud-est, pe Valea Horincea (regularizată), până la confluența dintre aceasta și pârâul Oarba (XIII- 1.23.3); urcă cea 750 m, în direcția sud-vest, pe acest ultim curs, până ce subtraversează DN 26, de sub poala Dealului Chitului. Pe DN26, înspre sud - sud-est, limita se desfășoară pe cea 4,3 km, având la est Balta Șovârca; în dreptul bornei topo 1268, limita Parcului se apropie mult de râul Prut, pe care îl urmărește, la distantă de 15-30
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
coincide cu limita fondului forestier) se îndreaptă spre nord-vest, fiind limitrofa pășunilor și stâncăriilor aparținând orașului Hârșova și fluviului Dunărea; Limita sud-vestică: se îndreaptă spre nord-vest, de-a lungul malului fluviului Dunărea; Limita vestică: orientată predominant spre nord, străbate pe la poale versantii vestici ai dealului Celea Mare și mărginește pășunile și alte terenuri aparținând orașului Hârșova; Limita nord-vestică: se îndreaptă spre nord-est, limitrof fondului forestier (u.a. 22 C, 22 N1). Descrierea suprafeței Rezervația naturală Celea Mare - Valea lui Ene cuprinde
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
localitatea Strunga; Limita sudică: continuă de la extremitatea vestică a terenului arabil A (9,5 ha), pe un traseu sinuos cu orientare generală sud-estică, conturând pășunea Ps (60,93 ha), terenul Ce (1,50 ha), pășunea Ps (11,78 ha) de la poalele dealului iarmacului, apoi se îndreaptă spre vest, de-a lungul terenului neproductiv NR (6,00 ha), până la intersecția cu limita teritorială a comunei Lipnița; Limita sud-vestică: este constituită din limita teritorială a comunei Lipnița și continuă pe malul lacului, spre
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de pășune, apoi cu terenurile fostului IAS Bugeac, cu terenuri arabile, alte terenuri (Cc) și pășuni; Limita vestică: se îndreaptă spre nord, pe malul lacului, învecinându-se cu o zonă de terenuri neproductive (NST), o pădure și pășuni situate la poalele estice ale dealului "La Veterani" (75,80 m); Limita nord-vestică: începe în valea ce vine dinspre satul Almalău, continuă tot pe malul lacului, spre est, ocolește terenurile Ce și se îndreaptă spre nord, învecinându-se cu o pășune (P) și
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comuna Aliman, descrise în continuare conform hărții cadastrale sc. 1:25000 - anexată registrului sus menționat și/ sau hărților topografice sc. 1:25000, L35-140-B-C și L-35-140-D-b. Limita nordică și nord-estică: încep de la promontoriul situat la poalele vestice ale dealului Musait (82,0 m), unde limita lacului se intersectează cu partea vestică a parcelei Ps2114 (51,17 ha). De aici limita se îndreaptă spre nord și nord-est, până la latura estică a parcelei menționate, după care continuă spre
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
până la borna amenajistică 148. Apoi limita se îndreaptă spre sud-est, traversează drumul de pământ ce coboară în Dobolii de Jos și urmează liziera pădurii dealului Barabas ocolind pădurea spre sud spre valea Sălciilor și apoi se orientează spre vest la poalele versantului Barabas, urmărind liziera pădurii spre dealul Straja. Limita sudică: în dreptul vârfului Straja în albia râului Olt funcționează o balastiera și de aici până la stația de apă industrială din dreptul dealului Vițelului limita rezervației este râul Olt și constituie limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în teritoriul comunei Cerna. Aceasta începe de la drumul Del444 (din vecinătatea intersecției acestuia cu canalul de irigații Hc1343) și se îndreaptă sinuos spre nord-est (limitrof terenurilor arabile A1415, P1417, A1411), orientându-se apoi spre est, pe un contur meandrat, pe la poalele nordice ale dealului Muchiile Cernei (limitrof terenului arabil A1411), ocolește în direcția sud terenul arabil A1402 iar după ce întâlnește drumul De1401 se îndreaptă de-a lungul acestuia spre sud-est și est, apoi din nou spre nord și est până ce intersectează
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
sud-est (paralel cu valea laila) până la drumul De1181, de-a lungul căruia avansează spre nord-est (învecinându-se pe acest traseu cu terenurile arabile A1193, A1192, A1190, A1182). Ulterior limita ocolește spre est, apoi spre nord-est terenul arabil Al 144, pe la poalele nordice ale dealului Muchea Lungă, până când întâlnește intravilanul localității General Praporgescu. În continuare, limita rezervației parcurge spre nord-est marginea intravilanului acestei localități, apoi continuă spre sud-est, de-a lungul drumurilor De1122, De1123; Limita estică: ce aparține în totalitate comunei Cerna
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
zona terenului arabil A53, respectiv în punctul în care pârâul Giurmeș (Hr52) intersectează această limită teritorială; Limita estică: urmează cursul meandrat al pârâului Giurmeș (Hr52) în direcția sud și intersectează confluența sa cu valea Carabalâc. Ulterior, continuă spre sud, pe la poalele dealului Carabalâc, până la confluența sa cu valea de la sud de acesta. De aici, limita descrie o curbă largă, predominant spre est, până la confluența sa cu un pârâu ce vine dinspre nord (Hr70). Ulterior, limita urmează în aval, spre sud, valea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
1:25000,L-35-117-D-a, L-35-117-D-c. Limita nordică: începe de la firul văii Haidarului (numită și Valea Topologului), din apropierea limitei sudice a intravilanului localității Haidar și se îndreaptă spre est, de-a lungul drumului De324. Limita continuă spre sud până când intersectează valea de la poalele nordice ale dealului Haidarului (176,3m)-Nr3255 pe care o urmează ulterior spre nord-est până când întâlnește terenul arabil A326, pe care îl ocolește în direcția sud-vest, apoi nord-est. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, pe la poalele sud-estice ale dealului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
intersectează valea de la poalele nordice ale dealului Haidarului (176,3m)-Nr3255 pe care o urmează ulterior spre nord-est până când întâlnește terenul arabil A326, pe care îl ocolește în direcția sud-vest, apoi nord-est. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, pe la poalele sud-estice ale dealului Haidarului, până când intersectează drumul De 332. Ulterior, limita continuă pe un traseu sinuos spre nord-est, apoi spre sud-est, până în apropiere de obârșia ravenei de la est de localitatea abandonată Mahomencea. În continuare, limita se orientează predominant spre nord-est
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în rezervație), revine la drumul respectiv și continuă limitrof terenului arabil A1158, se prelungește în lungul drumului De1152, ocolește pe la nord terenul arabil A1160, după care se îndreaptă spre sud-vest, conturând terenurile arabile A361 și A362, până la obârșia văii de la poalele estice ale dealului movila Mahomencea (164,5m); Limita vestică: orientată inițial spre nord-vest, străbate pe un traseu sinuos versanții estici și nordici ai dealului movila Mahomencea, apoi se înscrie pe o direcție aproape paralelă cu pârâul Mahomencea, pe la marginea terenurilor
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și urmează limita administrativ - teritorială a comunei Turcoaia, urcând spre nord-est versanții vestici ai dealului Priopcea (409,9m), coborând apoi spre nord pe versanții opuși ai acestui deal. Ulterior părăsește limita teritorială a comunei Turcoaia și continuă spre SE, pe la poalele dealului Priopcea, limitrof terenului neproductiv Nb40, terenurilor arabile A43, A50, terenului neproductiv Nb49, viilor Vn83, Vn85, Vn87, Vn89, Vn91, Vn93, Vn94 și neproductivului Nb70, până ce intersectează drumul De95; Limita estică: se îndreaptă pe un traseu sinuos predominant spre sud-est, pe
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nord-vestic extrem al parcelei Pp1938 cu pârâul Taița. Limita are inițial o orientare estică, de-a lungul cursului râului Taița (Hc1791), pe care îl părăsește apoi, conturând pe la sud terenul arabil A1937. În continuare, limita se îndreaptă spre sudest, pe la poalele nord-estice ale dealului Consul (333,4m), fiind mărginită de pășunea P1936, drumul De1932, pășunea P1930, până la intersecția cu drumul De1920; Limita estică: (comuna Izvoarele) străbate versanții estici ai dealului Consul, ocolind spre sud-vest, apoi spre sud pășunea P1929 și terenul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând Ocolului Silvic Niculițel, U.P.VI Niculițel și comunelor Niculițel și Frecăței, descrise în continuare conform amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculițel. Limita nordică, cu orientare estică, începe de la borna 69 și străbate poalele nordice ale dealului Sarica (294,1 m), învecinându-se cu terenurile agricole, pășunile și viile comunei Niculițel, limita fiind marcată în continuare de bornele 76, 68 și 66. Limita estică se îndreaptă spre sud-est și este mărginită de terenurile agricole
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]