5,976 matches
-
br> -1849: 11. popa Vasiliu Mihalca - paroh în Cuhe(filie);<br> -1851: 12. popa Baziliu Kiss - 9 luni;<br> -1852: popa Vasiliu Mihalca - paroh în Dragomirești, mutat din Cuhe, a cumpărat o casă parohiala din lemn(filie);<br> -1853: 13. popa Georgiu Bârnă(a stat 4 ani) - fost vice-rector la seminarul „Sf. Varvară”-Viena; din Bocicoel pleacă la seminarul din Ungvar; <br> -1858: 14. popa Iurca Mihail - construiește școală; se mută la Rozavlea și devine protopop al Izei;<br> -1865: 15
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
în Dragomirești, mutat din Cuhe, a cumpărat o casă parohiala din lemn(filie);<br> -1853: 13. popa Georgiu Bârnă(a stat 4 ani) - fost vice-rector la seminarul „Sf. Varvară”-Viena; din Bocicoel pleacă la seminarul din Ungvar; <br> -1858: 14. popa Iurca Mihail - construiește școală; se mută la Rozavlea și devine protopop al Izei;<br> -1865: 15. popa Baziliu Dan - se mută în 1885 în Borsa;<br> -1885: 16. popa Grigoriu Balint, a construit o biserică - vezi mai sus;<br> -1910
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
Georgiu Bârnă(a stat 4 ani) - fost vice-rector la seminarul „Sf. Varvară”-Viena; din Bocicoel pleacă la seminarul din Ungvar; <br> -1858: 14. popa Iurca Mihail - construiește școală; se mută la Rozavlea și devine protopop al Izei;<br> -1865: 15. popa Baziliu Dan - se mută în 1885 în Borsa;<br> -1885: 16. popa Grigoriu Balint, a construit o biserică - vezi mai sus;<br> -1910: popa Baziliu Dan - revine din Borsa; a fost înmormântat în Bocicoel, mai tarziu deshumat și mutat la
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
-Viena; din Bocicoel pleacă la seminarul din Ungvar; <br> -1858: 14. popa Iurca Mihail - construiește școală; se mută la Rozavlea și devine protopop al Izei;<br> -1865: 15. popa Baziliu Dan - se mută în 1885 în Borsa;<br> -1885: 16. popa Grigoriu Balint, a construit o biserică - vezi mai sus;<br> -1910: popa Baziliu Dan - revine din Borsa; a fost înmormântat în Bocicoel, mai tarziu deshumat și mutat la Borsa; Lista preoților din registrele matricole ale parohiei, incepand cu anul 1924
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
Iurca Mihail - construiește școală; se mută la Rozavlea și devine protopop al Izei;<br> -1865: 15. popa Baziliu Dan - se mută în 1885 în Borsa;<br> -1885: 16. popa Grigoriu Balint, a construit o biserică - vezi mai sus;<br> -1910: popa Baziliu Dan - revine din Borsa; a fost înmormântat în Bocicoel, mai tarziu deshumat și mutat la Borsa; Lista preoților din registrele matricole ale parohiei, incepand cu anul 1924:<br> -1924-1932(noiembrie):17. preotul Eugen Maier - slujește în casa parohiala;<br
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
este de 800-1000 mm. Vânturile predominanțe sunt cele din vest, nord-vest și sud-est. La Bala de Jos școală s-a deschis la 1 decembrie 1838 cu un numar de 31 de elevi, avându-l drept candidat de învățător pe Vasile popa Ioan Mândrea. Numele Mândrea nu există acum în localitate, fapt care ne face să credem că învățătorul se numea de fapt Mandreș, dovadă că între anii 1863-1867 a fost menționat un învățător cu numele: Gheorghe Mandreș. În timpul reformei lui A. I
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Valea Călugărească este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Arva, Coslegi, Dârvari, Pantazi, Rachieri, Radila, Schiau, Valea Călugărească (reședința), Valea Largă, Valea Mantei, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Popii, Valea Ursoii și Vârfurile. </ref>. Valea Călugărească este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din 15 sate, cel de reședință fiind Valea Călugărească. Comuna este așezată pe malul stâng al râului Teleajen, în zona cursului său inferior, partea
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
fost descoperită într-un act de danie al voievodului Ioan de Hunedoara din 22 mai 1443. Satul este menționat pentru prima dată în documentele bisericești în 8 iulie 1647, într-un act prin care Gheorghe Rákóczi I îl numea pe popa Ion din Țichindeal protopop peste 17 sate din jurul Sibiului, printre care s-a numărat și Racovița. Bogata istorie a satului este legată în principal de înființarea graniței militare transilvănene de către împărăteasa imperiului Maria Terezia în 1765, Racovița făcând parte din
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
confesional, chiar dacă existau și locuitori de alt rit, satul avea un singur lăcaș de închinare. Primul document cunoscut privind viața religioasă a racovicenilor este diploma dată de către principele [[Gheorghe Rákóczi I]] din 8 iulie [[1647]], prin care acesta numește pe popa [[Ion din Țichindeal]] ca [[protopop]] peste 17 sate din jurul [[Sibiu]]lui, printre care se numără și Racovița. Din conținutul acestei diplome se desprinde faptul că la acea dată, biserica din Racovița era deja supusă superintendentului calvin, cu toată împotrivirea mitropolitului
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
nu ducea lipsă, care ar fi îndrăznit să nesocotească înalta poruncă, a dat impuls și școlii din Racovița. Acest lucru este consfințit de mențiunile tot mai dese după acest an în conscripțiile vremii de „"magisteri"” și „"ludimagisteri"” , cum au fost Popa Stan și Popa Toader în perioada 1755-1761. [[Fișier:Valeriu Pantazi - Peisaj din Comuna Racovita, Sibiu.jpg|350px|right|thumb|Peisaj din Racovița, pictură în ulei de [[Valeriu Pantazi]]]] Cele mai vechi date găsite până acum privind întinderea [[Suprafață|suprafețelor]] de
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Din acest element s-a păstrat cu gând înțelept, numai fragmentul cu inscripția, din pragul de sus, ce consemnează". FACUTU-S-AU ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ ÎN ZILELE LUI APAFI MIHAIU CRAIU DIN ARDEAL ANUL DOMNULUI 1690 MESETA APRILIE 20 ZILE,POPA LAZĂR". Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este străbun, cu altarul și pronaosul în prelungirea
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
Anii Domnului 1740, aceasta sfântă zvera s-au făcut pentru sufletul lui Ivanut Marc și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan”". În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radude de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopopul fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
mare parte, începând cu anul 2009. Clopotnița a apărut în 1855, odata cu refacerea completă a lăcașului. Despre slujbașii bisericii din Râu Alb avem informții doar de la mijlocul secolului al XVI-lea. Astfel, la 17 octombrie 1548 a fost remarcat popa Stanciul (Zthanchwl), care se afla în condiție de iobag. Ceva mai târziu, respectiv în 1559, se amintește un Ștefan Popa, fără să avem convingerea că respectivul a fost, într-adevăr, preot. Un alt nobil, tot cu numele de Ștefan Popa
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
mai la sud, așezarea a intrat definitiv în componență Principatului Moldovei. Prima atestare documentara a localității datează din 17 septembrie 1626, fiind vorba de un contract de vânzare de pământuri din vremea domnitorului Miron Barnovski, în care este amintit „socrul popii lui Toader din Odobești”.. Asemănător cu alte locuri din Vrancea, în Odobești și în împrejurimile sale s-au ctitorit în secolele al XVII-lea - al XIX-lea un număr mare de biserici și mănăstiri, Măgura Odobești cu schiturile ei fiind
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Ribița este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Datare: 15 iulie 1417. Autor: Jupânul Vladislav, jupânița Stana, fiul, fratele său jupânul Măclăuș și cu jupânița lui Sora, Popa Dragoșin. Plan: Având înfățișarea modestă dar armonioasă a unei cuminți ctitorii de țară, biserica din Ribița este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, încheiată spre răsărit de absida altarului de plan pătrat. O mică nișă adâncită în peretele nordic ține loc
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
ca sat liber în districtul Hațeg (libera villa Syerel nominata... in eodem Districtu Haczak). În primul document care atestă existența așezării (emis în Hațeg, la 20 noiembrie 1435) (vezi imagine "prima atestare documentară") se face referire la „Costea, Stanciu și popa Vâlcu, foștii cnezi de Râușor, care împreună cu frații și fiii lor arătând cu nerușinare necredința lor față de Sfânta Coroană regească ... au pustiit și au devastat moșiile ținute și stăpânite de către ei în calitate de cnezi, apoi refugiindu-se pe ascuns în părțile
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
25 km de Târgu Mureș. Localitatea este străbătută de râul Comlod. La mănăstirea de aici era în 1765 preot Gabor, cantor Pop Gavril și clopotar Filip Cadar. În 1793 Gheorghe Șincai ajută sătenii în problema veniturilor mănăstirii. Atunci trăia aici Popa Iosif. O parte a hotarului satului s-a numit în trecut "Pădurea Mănăstirii".
Râciu, Mureș () [Corola-website/Science/300592_a_301921]
-
Vârvu Gradinii Dasiului, Părăul Costeștilor, Fata Ungurului, Vârvul Seribiltiului, Dentsesei, Fata Mare, Cosmești, Poiana Gensi, Masa Domnilor, Vârfu Borului, Izvoru buzii Frasinului, Izvoru sub buza Frasinului, Vârfu Szenci, Prelunca Petricelii, Ciurgău, Vârful Sunătorilor, Pitsoiul, Stânii Popi, Vârfu La Stâna, Stâna Popi, Vârvu Runcului sub Runcu, Vârfu Ciungilor, Curmătură, Hotarul Glesierii, Vârvu Cherpenisului Potorului. În legătură cu numele locuitorilor, putem să notăm următoarele: oamenii comitetului comunității Idicel: Oltian Mihăilă, oficialu conducătoriu, Cornea Simion, omul comitetului, Pui Grigore a Macarii, omul comitetului, Marc Ioan, omul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
și-au durat case pe aceste meleaguri și cărora lumea le-a zis Diaconești. Aici exista deja o biserică de lemn și din scândură, ridicată pe moșia lor, la care a slujit Stan Diaconu, după care a venit să slujească Popa Pistol, despre care vom vorbi la satul Pistolești. La început satul a avut doar câteva fumuri (20-30 de case) Din neamul Diaconeștilor au mai rămas până astăzi Stănileștii( de la Stan), Peneștii( dela Pană sin Stan Diaconu), Pârvuleștii (de la Pârvu sin
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
a avut doar câteva fumuri (20-30 de case) Din neamul Diaconeștilor au mai rămas până astăzi Stănileștii( de la Stan), Peneștii( dela Pană sin Stan Diaconu), Pârvuleștii (de la Pârvu sin Stan Duiaconu), Dragomireștii (de la Dragomir sin Stancu Diaconu), Franțeștii (Franțescu sin popa Stancu) ,Trăileștii, Băngoi, Țăpoi etc. Cătunul Betegi (Adunați) , este o așezare care a fost compusă la începuturi cam din 6-7 fumuri (familii), amplasată prin luminișurile pădurii și Văii Bucov, la nord de comună. Cuvântul <betegi> înseamnă <(oamnei) cu beteșuguri>. Trebuie
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
variantă ar fi că și ei fuseseră prigoniți de turci, ascunzând panduri, după revoluția lui Tudor Vladimirescu, și-și găsiseră loc pe aici unde primejdia era mai mică. Partea Răiculeștilor dinspre miază-noapte sunt descendenți din două neamuri: Nedeie-Neamu, boier, și popa Preda. Răiculeștii au fost împroprietăriți pe moșiile Mânăstirii Aninoasa și a lui Aga Costache Bellu în anii 1864, 1878, 1894, 1921, 1945 și 1990, după revoluția din decembrie 1989. Mai există și astăzi urmași ai răiculeștilor, fie la capul dinspre
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Mihăești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Drăghici, Furnicoși, Mihăești (reședința), Rudeni, Valea Bradului, Valea Popii și Văcarea. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primește apele afluenților Ruda și Drăghici. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică șoseaua
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
cinci mori, o școală mixtă fondată în 1834 în timpul domniei lui Alexandru Ghica și trei biserici (la Mihăești, Valea Bradului și Furnicoși). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Drăghiciu și Valea Popii. Prima, având 1001 locuitori ce trăiau în 240 de case în singurul sat, și în ea existau o fabrică de scaune cu mecanisme acționate hidroenergetic, aparținând lui Anast. I. Chirvasi; o biserică zidită în 1854 și o școală cu 72
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
case în singurul sat, și în ea existau o fabrică de scaune cu mecanisme acționate hidroenergetic, aparținând lui Anast. I. Chirvasi; o biserică zidită în 1854 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 6 fete). În comuna Valea Popii trăiau 1346 de locuitori în satele Valea Popii, Văcarea și Huluba. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Râurile, având 1171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
o fabrică de scaune cu mecanisme acționate hidroenergetic, aparținând lui Anast. I. Chirvasi; o biserică zidită în 1854 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 6 fete). În comuna Valea Popii trăiau 1346 de locuitori în satele Valea Popii, Văcarea și Huluba. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Râurile, având 1171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]