5,486 matches
-
Ea pentru că, prin intervenția sa, cineva a scăpat de potop; autoapărarea lui Enki/Ea În fața lui Enlil. Din tab. III din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" aflăm că Enlilxe "Enlil" o cheamă apoi pe zeița-mamă Nintuxe "Nintu" pentru a-i da porunci cu privire la reglementarea nașterilor, desigur În sens reductiv, și la reînmulțirea neamului omenesc. 4. Darul divin al civilizațieitc "4. Darul divin al civilizației" Această temă se leagă direct de cea a guvernării lumii (cf. subcapitolul 5.1c). Diferite texte mesopotamiene afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de rugăciune și mulțumire, fără o dată fixă (Titus Livius 32, 1, 14; cf. Halkin, 1953): „poporului i-a fost impusă o supplicatio de o zi și au fost Împlinite acțiuni sacre În toate lăcașurile zeilor (pulvinaria)”. Câteodată oamenilor li se poruncește să se Încununeze cu ghirlande; „Întreg poporul” (universus populus) este implicat: bărbați, femei, copii (Titus Livius, 21, 62, 9; 40, 37, 3; 43, 13, 8). Ziua de 6 martie este zi de sărbătoare (feriae) prin ordinul senatului (Fasti Praenestini): „pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și profeți taumaturgi, Își găsesc În Serapisxe "Serapis", dincolo de grecul Asclepiosxe "Asclepios", unul dintre titularii principali. Suveranului Îi apare În vis statuia lui Plutonxe "Pluton" din orașul Sinope de pe litoralul Mării Negre (Plutarh) sau Însuși zeul În chip de iuvenis (Tacit), poruncindu-i propria „mutare” la Alexandria. Interpretarea visului și, În special, identificarea epifaniei cer intervenția exegeților, acei binecunoscuți specialiști În sacru, alături de cea a unui oneirokrìtes („interpret de vise”) și a unui theològos (cel care cunoaște/elaborează discursul despre zei), conform
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aflăm practic În fața unor mărturii ale unei tradiții deja elaborate și complexe, pentru care G³th³ reprezintă punctul de plecare. Este semnificativ faptul că mesajul lui Zoroastruxe "Zoroastru" a fost interpretat, pe bună dreptate, ca un „protest” Împotriva a ceva ce poruncea (Henning, 1951, p. 46: „un protest Împotriva monoteismului”), un protest care Încerca să dea un răspuns satisfăcător problemei răului. Contează mai puțin - bineînțeles, doar din acest punct de vedere - dacă se schimbă complet termenii acestei formulări, interpretând În mod paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se bat În frunte, mai mult cu admirația de care se bucură. De altfel, nici a pedepsi cu moartea, nici a pune În lanțuri, nici a bate nu au voie decât preoții, și aceasta nu ca pedeapsă sau pentru că ar porunci căpetenia, ci oarecum din porunca zeului care, cred ei, Îi are În pază pe luptători (Germania, VII). Așadar, preoții există și au o funcție judiciară văzută ca expresie a voinței divine. Din nou (Germania, XI): „În adunarea poporului preoții impun
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Egiptului. Scopul povestirilor nu e să prezinte aceste fenomene ca neobișnuite și natural inexplicabile. Din contra, este să demonstreze că numai Dumnezeu, și numai Dumnezeul lui Israel, este stăpânul naturii. Nici faraonul și nici magii săi nu sunt capabili să poruncească Nilului, insectelor, lăcustelor, vântului, grindinei, luminii și întunericului. Nu pot împiedica bolile oamenilor și ale animalelor. În câteva cuvinte, puterea faraonului este limitată nu pentru că nu reușește că provoace fenomene naturale nemaiauzite, ci pentru că nu poate porunci naturii. De fapt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sunt capabili să poruncească Nilului, insectelor, lăcustelor, vântului, grindinei, luminii și întunericului. Nu pot împiedica bolile oamenilor și ale animalelor. În câteva cuvinte, puterea faraonului este limitată nu pentru că nu reușește că provoace fenomene naturale nemaiauzite, ci pentru că nu poate porunci naturii. De fapt, mentalitatea antică nu distinge, așa cum se face astăzi, între fenomenele „naturale”, explicabile din punct de vedere științific, și fenomenele „supranaturale” pe care știința nu le poate explica. Pentru lumea antică, „miracolul” principal este existența ca atare. A
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pămîntul natal. Dar, la urma urmei, el nu credea nici în sociologie. Iorga nu putea înțelege ce-i făcuse pe acești români să-și părăsească satele natale. Statuia Libertății l-a impresionat profund pe Iorga. Văzînd-o din depărtare, spunea că "poruncește cu un gest imperial de mîntuire; e impresionantă". Păcat că Iorga nu a traversat niciodată ca să se uite mai de aproape, să citească poezia Emmei Lazarus și să mediteze asupra sensului ei! Dacă ar fi făcut-o, ar fi arătat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au fost întemnițați în schimb, după aceea, și i-au plătit [lui Mihai Racoviță] mai multe pungi de bani. Între timp, boierii din Istanbul s-au alarmat (aflînd despre toată povestea aceasta) și au obținut de la vizir un "firman" care poruncea eliberarea (evreilor), iar vinovații au scăpat teferi". Giurescu continua descrierea incidentului, afirmînd că: "... evreii s-au plîns, considerîndu-se înșelați și jefuiți" etc.168 S-ar părea că, în această privință, Noua școală de istorie recunoscînd o acuzație de crimă rituală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lipsuri, când nu găseau pentru pruncii lor o ceașcă cu lapte, o linguriță de zahăr pentru ceai, o fructă. Trăiau sihastre zile precum schivnicul din munți, în rugă, așteptare și nădejde. Legionarul este trăitorul și soldatul unei Puteri Înalte care poruncește să nu părăsească lupta, trăirea în spiritul Evangheliei și eroismul primilor creștini. El moare cu zâmbetul pe buze și lasă model de curaj și îndemn în lutul nostru omenesc: moartea, numai moartea legionară va putea răscumpăra păcatele noastre și cele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pământului în minele de plumb, paharul vieții noastre mereu plin cu defăimări otrăvite, dar am stat drepți și neclintiți în demnitate. Legionarul nu este un ins izolat, singuratic, ci un soldat al oștii creștine, al unei puteri înalte care îi poruncește să nu părăsească câmpul de bătălie. El reprezintă neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber, voluntar și nelimitat în această luptă de a sluji Neamului și lui Hristos. El veghează
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Grigore Ghica Vodă, un domn pământean, blând și iubitor de dreptate. La el au ajuns țăranii „cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, ca să se plângă de jafurile cumplite ale lui Dinu Păturică. Domnul citește jalba și poruncește ca tâlharul să fie prins și aruncat În „ocna părăsită”. Averea lui Păturică este vândută de logofăt ca să despăgubească pe țărani. Prin Neagu RupePiele, Păturică Încearcă să scape din ocna părăsită, dar nimeni nu-l mai poate salva. Acolo șia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la nivel individual. „La cea mai mică plângere ce i s-arată, capul vinovatului se spânzură În poarta curții .... Și el nu apuca să putrezească, când alt cap Îi lua locul”. Ca să zădărnicească orice opoziție, chiar din primele zile a poruncit să umple cu lemne cetățile Moldovei și să le dea foc, pentru că „supt adăpostul zidurilor acestora, boierii urzeau comploturi și ațâțau revolte” Domnitorul era apărat de o „numeroasă gardă de lefecii albanezi, sârbi, unguri izgoniți pentru faptele lor rele...” Moțoc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
moment cheful și au Început să spună care mai de care câte ceva despre Fata Împăratului Roș, dar din cele spuse reieșea că „este o farmazoană cumplită, și că din pricina ei se fac atâtea jertfe...” Adresându-se lui Harap - Alb, spânul poruncește: „Acum degrabă să-mi aduci pe fata Împăratului Roș, de unde știi și cum Îi ști tu... !” Cea de a treia Încercare, la care este supus eroul, este una cu adevărat cumplită, dar ce urmează este un fantastic În care realul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar ce urmează este un fantastic În care realul și supranaturalui se află Într-o simbioză magistrală. Plecat să caute pe fata Împăratului Roș, Harap-Alb Întâlnește În drum „ajutoarele”; fără ele nu poate duce la Împlinire ce i s-a poruncit. Naratorul Îi scoate În drum o nuntă de furnici; el o ocrotește, trecând prin apă, iar Crăiasa furnicilor Îi oferă o aripă căreia, atunci când va avea nevoie de ajutorul furnicilor, să-i dea foc. Apoi Întâlnește un roi de albine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numere, spunându-i că Îi i-a imprumut. Lică zâmbea satisfăcut; considera că l-a Îmblânzit pe cârciumar. Ghiță s-a enervat și 1-a amenințat că ar putea să-1 ducă la spânzurătoare. Lică și-a cheamă oamenii și a poruncit să fie legat și să-i Închidă nevasta și copiii În casă. Când lătraseră câinii Însă, Ana trimisese sluga să se ducă la popa din Fundureni, ca să-i spună că venise Lică la han, așa că, dacă li se Întâmplă ceva
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Corăbierii, bănuind că Iona este cel care a atras mânia dumnezeiască, Îl aruncă În valuri. Din poruncă divină, Iona este Înghițit de un monstru marin și, după trei zile si trei nopți petrecute În burta peștelui În pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele a vărsat pe Iona pe uscat”. Iona din piesa lui Marin Sorescu se deosebește de personajul biblic prin aceea că acesta din urmă este Înghițit de chit ca pedeapsă, pentru neîmplinirea unei porunci divine, pe când eroul lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Corăbierii bănuiesc faptul ca Iona a atras mânia cerească și l-au arunca În valuri. Din poruncă divină, Iona este Înghițit de un monstru marin și după trei zile și trei nopți petrecute În burta peștelui, În pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele l-a varsat pe Iona pe uscat”. Construcție și semnificație; personajul „Iona” este o dramă absolută În modul conceput de Camil Petrescu, Însă pe un alt plan. Ea poate fi expresia unui mit cu largi semnificații, așa cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în 1783, la Sibiu, a cărții intitulată ABC séu Bucavna spre folosul scolelor niamului romanesc, scrisă în întregime cu litere latinești, unde se relatează copiilor că: Pe Lumea lui Dumnezeu sînt multe fèliuri de staturi, ádeque, sînt hòmeni quárii áltorá poruncesc, si hòmeni, quárii trabue se ásculte de áltii. Áceiá, quárii poruncesc, se chiáma Parinti, Domnii, Stepanii, si Povatiuitori; áceiá, quárii ásculta, sînt Prunci, Deregatori, Suppusi, sáu Slugi. Qváre poruncèsce áltuiá, quâtui despre Personá lui, iáras e datoriu á áscultá de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
folosul scolelor niamului romanesc, scrisă în întregime cu litere latinești, unde se relatează copiilor că: Pe Lumea lui Dumnezeu sînt multe fèliuri de staturi, ádeque, sînt hòmeni quárii áltorá poruncesc, si hòmeni, quárii trabue se ásculte de áltii. Áceiá, quárii poruncesc, se chiáma Parinti, Domnii, Stepanii, si Povatiuitori; áceiá, quárii ásculta, sînt Prunci, Deregatori, Suppusi, sáu Slugi. Qváre poruncèsce áltuiá, quâtui despre Personá lui, iáras e datoriu á áscultá de áltii, pentru pilda, voi trabue se áscultáti de Parintii vostri; dára
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totuși, fără mari eforturi justificative (nici nu este cazul într-un abecedar destinat copiilor dintr-o școală primară), nu doar să împace cele două principii aparent conflictuale, ci chiar să transforme iubirea aproapelui național într-o poruncă divină: "Dumnezeu ne poruncește ca să iubim pe toți frații noștri rumâni" (pp. 22-23). Însă și iubirea patriotică a aproapelui național trebuie ajustată în funcție de mediul de rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate decât pre cei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principii aparent conflictuale, ci chiar să transforme iubirea aproapelui național într-o poruncă divină: "Dumnezeu ne poruncește ca să iubim pe toți frații noștri rumâni" (pp. 22-23). Însă și iubirea patriotică a aproapelui național trebuie ajustată în funcție de mediul de rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate decât pre cei dela orașe. [...] Căci cei dela țară și plugarii, lucrează Pământul, și scot tot felul de roade și pâinea cu care trăiesc orășenii" (p. 23
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și îndatorirea de "a se ruga lui Dumnezeu pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și îndatorirea de "a se ruga lui Dumnezeu pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată face pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
administrației și a judecătoriilor, a școlilor și a armatei, "toate acestea spre binele cetățenilor" (p. 107); celălalt tip de argument recurge la autoritatea biblică, oferind pilda christică: "Însuși Domnul nostru Iisus Christos a dat pentru persoana sa cuvenita contribuțiune, și poruncește aceasta și nouă, zicând: "dați Imperatului cele ce sunt ale Imperatului"" (p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate împăratului, aceasta deoarece între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]