7,476 matches
-
zilele, motivând astfel “escapadele lui amoroase”. Normal, el se simte tânăr și “liniștit financiar”, și poate arăta mai tânăr, pentru că a avut grijă să se “conserve”, mai exact, a avut cine să se ocupe și de responsabilitățile lui casnice. Lăsând povara pe umerii “furnicii”, care cu cât a putut mai mult, i s-a cerut mai mult. Și mai grav, făcând-o pe acesta să creadă că tot ce face este obligația ei. Iar când nu a mai făcut față solicitărilor
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
într-o petiție pe care a adresat-o în 1735 Cancelariei Transilvaniei din Viena); b) majoritatea demografică a românilor în populația Transilvaniei; c) încărcătura fiscală a românilor: în postura de populație majoritară numeric, românii suportau cea mai mare pondere din povara fiscală a Transilvaniei (sub forma dărilor plătite pentru acoperirea cheltuielilor publice). Apelul la vechime, corelat cu invocarea originii nobile (romane) - cărora li se adăugau și argumentele demografic și fiscal -, constituia ideea forță din argumentația lui I. Micu în zbaterea sa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care a propulsat țara în direcția eliberării naționale și a unificării românității: "țărănimea a dus greul bătăliilor împotriva cotropitorilor străini, pentru unirea țărilor române, pentru cucerirea independenței de stat, pentru închegarea statului unitar român" (p. 31). Totuși, odată cu dezvoltarea capitalismului, povara luptei revoluționare a fost preluată de proletariat, care devine nu numai "purtătorul idealurilor [sociale] ale maselor populare", ci și exponentul aspirațiilor înspre "făurirea unității naționale și a cuceririi independenței de stat" (p. 32). Revoluția "burghezo-democratică" din 1848, precum și înfăptuirea statului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat" (Barnea et al., 2007, p. 32). Vechiul naționalism de tip etnic, străbătut de accese belice, este responsabilizat ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației europene prin cele două războaie mondiale. Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale și convingerile efective asumate de către școlari, discursul normativ desfășurat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar trebui abordat și administrat trecutul dictatorial - "Cum trebuie societățile [democratizate] să se raporteze la trecutul lor problematic?" (Teitel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de criminalizare în urma căruia a fost condamnat istoric și juridic. În paralel, pe un plan mult mai simbolico-spiritual, fostul regim comunist a fost diabolizat, iar confruntarea cu trecutul a fost luată ca o modalitate de purificare simbolică a prezentului de povara necurată a trecutului comunist. Subjugarea trecutului prin criminalizare, judecare și condamnare nu este singura modalitate de reglare a conturilor cu trecutul. Asumarea reflexivă a trecutului (eng. Working through the past, germ. Aufarbeitung der Vergangen) presupune o continuă autoexaminare critică a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică și a marcat cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a continuat să cadă peste întreaga ființă a statului Federal German. În
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
umană "co- responsabilă pentru fiecare rău și fiecare nedreptate comise în lume, în special pentru crimele comise în prezența sau cu știința acesteia" (p. 26). Pasivitatea și non-intervenția pentru prevenirea sau împiedicarea acestor fărădelegi îl fac pe individ să poarte povara vinovăției metafizice. Pentru Jaspers, jurisdicția pentru stabilitea vinovăției metafizice îi revine lui Dumnezeu și numai lui. Acceptarea și asumarea vinovăției metafizice produce "transformarea conștiinței de sine a individului" (p. 30). Tranșant în diagnosticul moral pe care îl pune ("nimeni nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Rose 1980, 29-30] rezultă că deși rămîn valabile unele diferențe semnificative între diferite țări, în perioada 1950-1980: a) legile adoptate de parlamente nu se înmulțeau și societățile democratice nu erau neapărat condiționate de balastul legilor deja aprobate; b) creșterea poverii fiscale a fost determinată mai mult de inflație decît de o creștere a cotei din produsul național destinate sectorului public; c) "marea majoritate a angajaților publici nu era reprezentată de birocrați izolați, închiși în turnul de fildeș al capitalei naționale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de promoție le vremea sa, îndrumat fiind de profesorul Gaidjinschi. I-a succedat lui Cristofor Simionescu, academicianul cunoscut care i-a coordonat doctoratul Elenei Ceaușescu, care fusese rector peste 20 de ani. Când a intrat Gafițeanu rector, a preluat o povară grea, pentru că era inițiat proiectul platformei IPI și al campusului "Tudor Vladimirescu", gândit pentru decongestionarea Copoului și integrarea în zona industrială. S.B.: Așa s-a ajuns la tot ceea ce vedem astăzi pe Slaiul Bahluiului. D.T.: S-au proiectat și construit
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
școlii hidrobiologice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Prin realizările domniei sale, domnul profesor Mustață și-a asigurat un loc de cinste printre înaintașii săi: Paul Bujor, Ion Scriban, Ioan Borcea, Constantin Motaș, Sergiu Cărăușu, Gheorghe Hasan, Taisia Boișteanu. Chiar dacă povara anilor îi face pașii mai șovăitori, penița sa măiastră este neobosită și astăzi. De aceea, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 75 de ani, îi urez domnului profesor Mustață un sincer „La Mulți Ani și toți cu sănătate!”. PROFESORULUI GHEORGHE
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
hai să lăsăm franceza pentru altă dată". Auzindu-mă, musafirul meu a rămas tăcut câteva secunde până ce i-a revenit respirația normală, răvășită de emoția surprizei și apoi am continuat conversația eu amuzat de cele întâmplate, iar el, ușurat de povara limbii străine. Ceea ce, printre altele, mi-a dovedit că faimoasa Securitate Română nu era chiar așa de agilă precum se spunea, dacă personalul Ambasadei Române din Bruxelles nu era informat, nici la trei ani după numirea mea în post, că
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la Așgabat. Însă, la fel ca în oricare act de recreare a unor momente trăite cu mult timp în urmă, vreau să precizez că cele evocate sunt în esență reale, în măsura în care memoria a conservat fidelă evenimente și detalii refulate sub povara anilor care s-au acumulat între timp. Primul episod readuce din subsolurile memoriei experiențe trăite cu ocazia participării mele la o conferință internațională organizată de UNESCO la Tbilisi, capitala Gruziei sovietice, în a doua jumătate a lunii octombrie 1977. Eram
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
luna iulie și am "beneficiat" de călduri caniculare și umede ca la Tel Aviv și, tot mergând de la un obiectiv arheologic la altul de la Colosseum la Forul lui Traian, sau de la Fontana di Trevi la Piazza Navona -; încercam să refulăm povara căldurii înfulecând felii de lubeniță pe gheață și lingând cornuri de înghețată ce se vindeau la colțuri de stradă. Cu căldura de pe străzi ne împăcaserăm oarecum, dar mai rea era situația în hotel. Situat la un colț de stradă cu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pare această biserică, dragule, s-a auzit vocea Spiritului domnesc, din umbra portalului. - De câte ori intru în curtea acestei biserici, mărite Spirit, simt fiorii veacurilor năvălind asupra mea din toate părțile. - E drept că nici unei alte biserici nu-i poți desluși povara timpului trecut peste ea așa cum o poți citi pe zidurile acestei biserici. Parcă-i clădită din fărâme de timp prefăcute în piatră. - Ai dreptate, mărite Spirit, pentru că și piatra înseamnă noian de timp. Să revenim însă la anul în care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA ȘI ACTIVITATEA PÂNĂ LA ARMATĂ După ce tata a lăsat povara greutăților anilor care au urmat pe umerii șubrezi ai mamei, care avea să se zbată ca apa de maluri pentru rezolvarea lor, în toamna aceluiași an 1933, eu trebuia să merg la școală. Școala nu avea un local stabil și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai fi ». Mihăiță trăgea concluzii, gândea spre viitorul lui, a fraților și surorilor lui. Era primul bărbat în familie după decesul tatălui și se simțea obligat a se interesa de viața și viitorul lor, ca și de viitorul lui. Simțea povara anilor ce vor veni. Va fi foarte greu să plătim atâtea dări de război ce sunt trecute în această convenție, ce doar e cu numele de convenție, în realitate e un dictat batjocoritor », concluzionează Mihăiță. « Pământul, ce să fac cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și simplu amendat ca o subversiune. Câștigul e minim, piața - anemică. „A avea“ își pierde prestigiul și prețul. Răspunderile se anonimizează, lipsa perspectivelor induce indiferentism, pasivitate, bășcălie cinică. „Calitatea“ devine o deșertăciune. Tradițiile de tot soiul sunt culpabilizate ca niște poveri fără sens. Succesul se plătește cu acomodă ri degradante sau capătă un luciu suspect, de clandestinitate. Sunt încurajate eschiva morală, obediența, minciuna. Decenii întregi se trăiește duplicitar, derizoriu, în conflict cu onoarea proprie, cu onoarea publică și cu onoarea lui
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de eald (old, vechi). E ca și cum «vechiul» ar fi ascunsul «lumii» [...]. A îmbătrâni e a deschide o poartă spre orizontul vechimii. [...] și cum altfel am putea descoperi vechimea lumii [...] fără să devenim vechi noi înșine, fără să îmbătrânim? Bătrânii poartă povara înțelepciunii, ceea ce nu înseamnă altceva decât că ei cunosc căile lumii, căci îi împărtășesc vechimea. Au aceeași stare cu ea.“ „Când suntem bătrâni din toată inima, autentici în ființa noastră, în adevărul prezenței noastre, cu tot ce e în ea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
A vorbi înseamnă a decide, indirect, cu fiecare frază rostită, asupra limbii, asupra temeiurilor judiciare, asupra riturilor și asupra artelor. A fi, cu alte cuvinte, clipă de clipă, legiuitor, creator de limbă, pedagog, moralist și estet. Admit că e o povară uriașă. Nu poți fi Confucius pe perioada unui întreg mandat. Dar nici nu poți pretinde respect și legitimitate când raporturile tale cu limba pe care o vorbești sunt cele ale unui violator în recidivă. Stereotipii Lenea mentală și senilitatea sunt
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
organizații bine definite. Dar n-o face și înțeleg foarte bine de ce: a intra într-un partid (chiar și într-un partid românescă) e a accepta o anumită disciplină, a face decla rații de loialitate și a lua asupra ta povara unei minime responsabilități. Or, jurnalistul nostru vrea să se simtă „liber“. La nevoie, poate schimba de picior, poate cocheta nonșalant cu alte „orientări“, poate dansa pe altă muzică. E mai comod să depinzi doar de un patron bine plătitor și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
acestea pot fi împărțite în șapte grupe. Astfel, o primă grupă, ce însumează 30 de plângeri, are în vedere sistemul vamal și problemele ridicate de aplicarea lui în Bucovina. Următoarea cuprinde alte 31 de jalbe, referitoare la greutățile ridicate de povara încartiruirilor militare și a pagubelor suferite de diferiți locuitori, mai ales din mediul urban, prin rechiziționarea caselor lor pentru uzul militarilor. Alte 26 de petiții solicită acordarea unor scutiri de impozite. O a patra grupă cuprinde 17 memorii ale evreilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tuturor negocierilor, războaielor, flexibilităților, darurilor, mărinimiei, insinuărilor, făgăduielilor și a nenumărate alte mijloace întrebuințate. Rusia dobândea marele său scop final și cu el totul. Acestui imperiu îi provoacă sănătate mărimea și dimensiunea sa enormă, ele ar fi putut fi o povară, dacă lacurile, râurile și canalele nu s-ar fi modelat atât de fericit, ele arondează, fac comunicația ușoară și rapidă și produc cea mai dorită proporție, dacă nici natura și nici arta reunite, nu i-ar fi oferit atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]