6,888 matches
-
Tudor Arghezi, dacă ar fi avut prilejul să-și strângă laolaltă studiile, articolele și eseurile. Volumul postum Eminescu. Arghezi, îngrijit de George Muntean, probează același interes statornic pentru marele poet, urmărit îndeaproape în toate manifestările sale literare definitorii: poezie, proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene, Statornicii, Sintaxa poeziei, Tudor Arghezi (IIIĂ, Inefabilul arghezian, Poetul, Orație la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari (Paris); Distincții și premii acordate de: * Uniunea Scriitorilor (1985 și 1987); * Ministerul Învățământului (1966) * Consiliul Culturii (1971); * Asociația Scriitorilor din Iași (1973 si 1978); * In 1985 a primit „Premio Mediterraneo”(Italia). Debut în publicistica literară: revista "Luminița" din Pașcani (1931) Colaborări: a reînceput să publice din 1950 în „Iașul nou”, „Cronica”, "Curentul literar", "Curier ieșean", "Viața Basarabiei". Volume publicate: * „Calistrat Hogaș“, București 1960; * „George Topârceanu“, București 1966; * „Mihail Sadoveanu“, București 1966; * „Portrete și reflecții
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
le combat; explicații ambigue, marcate de interjecții și vulgarități, pentru a atrage atenția unor cititori mai reduși mintal. Poate inadvertențele din discursul domnului Chifian se datorează faptului că el se inspiră din articolele publicate de un autor cu un volum publicistic mai mare și cu un debut mai timpuriu în publicația Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Ne referim aici la mereu întâlnitul și mereu surprinzătorul Vasile Vieru. Într-un articol intitulat sugestiv Suntem moldoveni, căci strămoși ni-s geții, acesta încearcă să
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
repuse într-o altă lumină odată cu incredibila corespondență inedită din Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit (Editura Polirom, 2000). Dar lucrul cel mai important a fost receptarea sine ira et studio a operei poetice și, mai cu seamă, a celei publicistice. De la un criticastru ca Grama, canonicul de la Blaj, și pînă la conjectorii din vremea noastră s-a consumat un lung șir al judecăților critice și al opiniilor formulate în marginile scrierilor lui Eminescu. Regele gîndirii, cum îl caracteriza Maiorescu, poetul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trei volume ale unei ediții critice proiectate de Ion Scurtu: M. Eminescu, Scrieri politice și literare (București, 1905; erau acolo texte publicate între anii 1870-1877). Această din urmă antologie din gazetăria lui Eminescu a fost foarte importantă pentru istoria receptării publicisticii eminesciene. Critic scrupulos și stăpînit de acribie, Ion Scurtu cercetează nu doar periodicele la care a scris Eminescu, ci umblă, poate printre primii, în lada cu manuscrise pe care poetul o lăsase în custodie, din 1884, lui Maiorescu și pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poetul o lăsase în custodie, din 1884, lui Maiorescu și pe care acesta o va dona, în 25 ian. 1902, Academiei. Poate vom comenta cîndva mai amplu acest proiect, mai cu seamă pentru că va reprezenta, după acel moment, corpus-ul publicistic cu care Eminescu se va înfățișa ca gazetar vreme de peste două decenii și jumătate (pînă la Scrieri politice, ediție comentată de D. Murărașu, 1931, și M. Eminescu, Opere, vol. I-IV, 1939, alcătuite de Ion Crețu). Spiritul gazetăriei eminesciene (e
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
principii, metodă și protocol nu mai puțin de 10 din cele 16 volume: VII-XVI). Perioada postdecembristă a însemnat, în cele peste două decenii trecute pînă în prezent, o cîntărire mai exactă a faliilor de sens pe care le dezvăluie opera publicistică a lui Eminescu. Cinci tomuri masive din ediția mai sus amintită (vol. IX-XII), circa 2500 de pagini, trebuie să constituie baza documentară, de lectură obligatorie pentru oricine vrea să formuleze vreo judecată sau opinie față de gîndirea politică, socială, economică sau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
piedestalul unei forme de obediență critică, desacralizarea acelor atitudini al căror zel mumifiant au blocat exercițiul hermeneutic al operei, decodificarea mai realistă a poziției ideologice pe care au exprimat-o textele publicate preponderent în Timpul, interpretarea mai nuanțată a gramaticii discursului publicistic eminescian sînt cîteva dintre strategiile apropierii și, în egală măsură, despărțirii de Eminescu. Nu putem ignora însă faptul că aproape orice despărțire, începînd chiar cu aceea petrecută într-un cuplu, înseamnă pro tanto și o anumită formă de partaj, de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
își depășească propriul eu n-are decît să treacă dincolo de aceste prime două vămi sau sensuri. Pentru Mircea Vulcănescu, asemenea semnificații ale spiritualității au fost specifice acelui moment spiritual (1925-1929) cînd are loc o ascensiune a termenului dezbătut asiduu în publicistica vremii și cînd se petrece "identificarea problemei "noii spiritualități" cu problema "tinerei generații""39. Sociologul tinerei generații descifra totodată și un interstițiu subsecvent, consumat între 1930 și 1932: un moment nespiritual în care s-ar fi petrecut o diminuare a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și un interstițiu subsecvent, consumat între 1930 și 1932: un moment nespiritual în care s-ar fi petrecut o diminuare a importanței pe care o avea spiritualitatea. Rezultatul? Divergențe clar exprimate de vreo trei categorii de susținători ai spiritualității în publicistica românească de la începutul anilor treizeci, grupuri pe care Vulcănescu le individualizează prin nume și le descrie sumar în textul din Criterion 40. Pentru ca, după un an, într-o Conferință rostită la Fundația regală "Carol I", Vulcănescu să schițeze nucleul a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
anului 1928 și începutul lui 1929, descoperite de noi în arhiva lui Relu Cioran și inedit publicate 107, cu toată simplitatea și evidentul lor didacticism, formulează în mare parte tema autorului, nucleul dur de obsesii care vor fi reiterate în publicistică și în cărțile deceniului patru. Textele acestea sînt ale unui scriptor ce intră în scenă ca un actor dezabuzat, încruntat și care face semne să fie oprite de îndată surlele și trîmbițele, anunțîndu-și cu o nerăbdare organică subiectele dizertațiilor prezente
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai mare mostră imaginabilă de cinism": "Toate visele, filosofiile, sistemele sau ideologiile se destramă cînd se izbesc de grotescul dezvoltării istorice: lucrurile se petrec fără milă, într-un mod ireparabil, triumfă falsul, arbitrariul"140. Așa se face că, începînd cu publicistica de tinerețe, relația lui Cioran cu istoria este una aproape exclusiv resentimentară. Își face loc mai întîi vag, doar în unele texte ideea de utopie, prin care, mai tîrziu, va înțelege "marea fragilitate a istoriei, dar și marea ei forță
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pare să fie esențialmente nodul gordian al discursului cioranian contaminat involuntar, în Schimbarea la față a României și Histoire et utopie, de orizontul social-politic al ideologiei, de contaminarea (in)voluntară cu logica temporalului. Limbajul acestor lucrări, dar și cel din publicistica interbelică a autorului, structurează tipul de discurs pe care, cu o sugestie venită dinspre Pierre Bourdieu, l-am numi discursul louche: ca și persoanele cu privirea încrucișată, acesta rostește într-o parte și semnifică în alta. O figură a limbajului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Noica, în anii imediat postdecembriști, moșulică de la Păltiniș, sau pe fostul ministru al culturii (e vorba de Andrei Pleșu) "cea mai teribilă calamitate" a României postbelice. Ziariști care-l ponegreau pe Nichita Stănescu sau alte valori ale culturii noastre, confundînd publicistica nici mai mult nici mai puțin decît cu scatologia, cu somnambulismul sau coprofagia. Acei gazetari, tamburii majori ai presei, care au făcut și mai fac apologia lăzii de gunoi, care se transformă în vidanjori ai experiențelor subterane și pentru a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui homo s(z)apiens, într-un om catodic sau într-o rudimentară și suicidară mașină de privit. Ce-i de făcut?! Ca o alternativă de protecție în fața unor atare derapaje, aici fiind una dintre trăsăturile structurii de rezistență a publicisticii românești, putem afla salvarea, una dintre ele, în alianța fecundă dintre presă și literatură, un cuplu ce poate da măsura axiologică chiar a unor performanțe prin texte care transcend contextul și scapă astfel, cum s-a observat, de presiunea erozivă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
2009, p. 23; în ansamblul ei, cartea academicianului Surdu este cea mai pertinentă critică făcută proiectului noician. 57 v. Constantin Noica, "Cunoaștere și asceză", în Saeculum, serie nouă, Sibiu, 1-2/1995, pp. 77-80. 58 v. Noica, Între suflet și spirit. Publicistică, II, 1930 iunie 1934, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 436-437. 59 Ibid. 60 v. Vremea, an X, nr. 517, 12 decembrie 1937, p. 4, în Constantin Noica, Echilibrul spiritual. Studii și eseuri, Editura Humanitas, București, 1998, pp. 120-123. Pînă la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
făcută în aplicația PowerPoint, dar va fi însoțită și de flyere, broșuri, afișe, revista proiectului. PROIECT INTERDISCIPLINAR (Limba și literatura română) - JUNIMISMUL 1. Contextul socio-istoric la jumătatea secolului al XIX-lea 2. Profilul literaturii - Contribuția lui M. Kogălniceanu în domeniul publicisticii literare: „Dacia literară” - Contribuția altor scriitori la dezvoltarea unor specii literare, precum: C. Negruzzi, V. Alecsandri valorificate ulterior de marii clasici - I. Slavici, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Creangă. 3. Personalitatea lui Titu Maiorescu - Profilul lui Titu Maiorescu - Prezentarea Junimii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Giosan Irina, Bârgoan Iuliana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92840]
-
postmodern: Raymie McKerrow / 250 Concluzii / 293 Bibliografie / 297 Abstract / 301 Résumé / 303 Cuvânt-înainte Apariția, la Institutul European din Iași, cărții Criticismul retoric în Științele comunicării. Atelier pentru un vis a doamnei Georgina Oana Gabor constituie, fără îndoială, un important eveniment publicistic în domeniul științelor comunicării, așa cum sunt aceste științe cercetate și predate în facultățile de comunicare de la noi din țară. Cartea la care ne referim încheie o autentică și excelentă trilogie, fiind precedată de cărțile Play(ing) With(in) Parantheses. A
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
spectaculoasa analiză a lui Mein Kampf referindu-se la imensa binecuvântare de a avea la dispoziție o traducere în limba engleză a documentului! Din păcate pentru toată lumea, apreciază Burke, comentariile și recenziile care au însoțit, până la intervenția sa, noua apariție publicistică au avut, preponderent, un caracter "vandalistic"327: "Există și altă posibilitate de a arde cărțile decât aruncându-le pe foc -, iar metoda preferată a recenzorului grăbit este cea de a se priva, atât pe sine, cât și pe cititorii săi
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai mult din cât mai multe domenii, cu interes pentru ceea ce ar putea fi nou, neașteptat, surprinzător. Vine în România pe la sfârșitul anilor 90, după zeci de ani, și e uimit de schimbările petrecute în mințile oamenilor, urmărind incredibile apariții publicistice la Humanitas întro țară unde comunismul fusese feroce. Nu-i vine să-și creadă ochilor că te poți deplasa liber pe străzi fără ca fosta miliție, acum poliție, să te înhațe, ori că poți cumpăra din librării titluri la care înainte
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
etici raționaliste. Cum evoluează cel care locuiește acest spațiu, cel care a trecut de la autobiografie la CV, de la cenzură la libertate, de la catedra de CSP la catedra de filosofie? Ce-i e dat țării acesteia și de ce? O carte de publicistică, însă cu o tematică focusată pe rolul nostru de cetățeni postmoderni ai unei țări încă premoderne. O politoloagă privind spre lumea românească fără ochelari de protecție, frust, descoperă celor ce vor să vadă, traiectoria unei lumi ce se îndreaptă târâș-grăpiș
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
română ce se încadrează, sub multe aspecte, în ceea ce numim, în țară, în modul cel mai propriu, cultură alternativă. Acest capitol, care aparține efectiv și culturii române, nu poate fi în nici un caz neglijat. O despuiere atentă a acestei zone publicistice ar rezerva surprize. O astfel de explorare în adâncime totuși întârzie. 3. încă o precizare strict documentară, pur bibliografică. Ea este total în afara oricărei supralicitări și puneri posibile în valoare: categoria (restrânsă) de texte scrise în străinătate, în libertate și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1945-1949. Ultimii săi supraviețuitori, Iordan Chimet și Pavel Chihaia, depun o mărturie sobră și convingătoare 16. însă de pe atunci încep să se adune note, însemnări, jurnale, amintiri, corespondență și documente foarte diverse, texte literare și mai ales memorialistice. Această masă publicistică face o adevărată erupție după 1989. Am notat peste 25 de titluri și ne-am bucurat că tema formează de pe acum și obiectul unui studiu sistematic și chiar o promițătoare teză de doctorat: Gulagul în conștiința românească, de Ruxandra Cesereanu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
țară dar și prima carte care a apărut la Paris? înțeleg la limită și invidia, și antipatia personală, și procesele de intenții, dar o minimă solidaritate dacă nu pentru autor, măcar pentru subiectul cărții parcă se impunea. Trec peste boicotul publicistic și radiofonic, peste influențarea negativă a recenzenților străini, peste nu puține acte ostile, pentru a reține în primul rând un document de mentalitate sectară, primitivă, josnică: reacția primară a fiicei unui ilustru dramaturg francez-român. Interesându-mă la telefon dacă au
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
gol, pe un teren nu numai ostil, dar și total nepregătit. Cine se ocupase mai înainte, la noi, de hermeneutică? Nimeni. Eram totuși acuzat între alte inepții de... imperialism hermeneutic (scrisoare din 14 august '80). Aceasta într-o critică predominant publicistică, foiletonistică, impresionistă și creatoare, cu desăvârșire străină de astfel de preocupări, lipsită de orice pregătire în aceste domenii. Să mai reamintim atâtea atacuri răuvoitoare, incompetente? Am un întreg dosar, pe care nu l am redeschis de un deceniu. Un prieten
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]