8,125 matches
-
ele, În graba mea de a mă descotorosi cât mai repede de el. Îmi era rușine să mă privesc În oglindă. Eram o impostoare. Adina Dabija 168 În după-masa aceea mi s-a făcut frică. Viața mea devenise atât de pustie, atât de absurdă, Încât era greu de imaginat că m-aș mai fi putut vreodată ridica din hăul În care căzusem. Îmi simțeam sufletul greu, revenit, după atâția și atâția ani, din nou la starea amorfă, În care nimic nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și de niște québecoși care consi- derau sub demnitatea lor să-și petreacă vacanța acasă la babaci. Eram gata să beau vinul cu primul suflet care mi-ar fi ieșit În cale, ca să nu mor de tristețe. Dar holul era pustiu. Nici miros de mâncare de la bucătĂrie, nici măcar miros de cafea nu venea de nicăieri, doar nelipsitul miros de mochetă stătută al holului. la care ușă să bat ? mi-am amintit atunci de Dana, românca. Știam sigur că ea nu plecase
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe ocean. Ceea ce aveam, până În acel punct În viață, era un singur lucru, dar acest lucru era de neprețuit : certitudinea că Dumnezeu, iubirea, Poezia existau. Și chiar dacă nu vedem manifestarea nici uneia dintre aceste forțe În viața mea ajunsă stearpă și pustie, după ce fusese pârjolită de focul inimii și al trupului, ele continuau să iradieze discret o lumină nevăzută, dar nu mai puțin vindecătoare. Și mai iradiau forță călĂuzitoare și imaginile Întipărite adânc pe retina copilăriei, când timpul Încremenea În loc : vântul mișcând
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
devreme, nu sosise Încă Père Joseph, și În așteptarea lui m-am așezat pe un scaun cu o revistă În mână. În forfota confortabilă din jur am ațipit. Pentru prima oară după multă vreme era liniște. Zburam peste o Întindere pustie, cu smocuri de tufișuri de stepă, și pete de zăpadă. Un loc unde să fii singur cu lumea tăcerii. Apoi, a Început vântul. Știam că trebuie să fie rece, dar nu Îl simțeam. Puteam vedea, puteam auzi, doar nu simțeam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
meu. — iubirea lumească e un lucru efemer. Singurul Îndemn pe care vi-l pot da este să stați aproape de Dumnezeu și să vă Îndreptați iubirea spre El, a spus Père Joseph. o lumină caldă a pătruns deodată Într-o grotă pustie. Am simțit că Încep să mi se Încălzească mâinile și picioarele, și camera Însăși se Încălzise foarte mult imediat ce părintele a pronunțat aceste cuvinte. le rostise aparent banal, deși, Într-un anumit fel, cu un ceva În glas. Șaman 183
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ai mai sâmțât vreodată. Și Îi vezi pe șei de pe pământ cum se așiază la masă și mâncă, cum se bucură cu gura și cu stomacul și cu toate șele de câte sunt, În timp șe pe tine te cuprinde pustia. Se așeză pe pat alături de mine, privind În gol. Sora mea deschise ușa la bucătĂrie și ieși afară În grădină cu ligheanul În mâini să arunce apa, apoi Începu să-l frece cu detergent și Îl clăti cu restul de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
oamenilor am văzut foci Înghețate sub formă de arc, cu nasul și coada În sus, În pozițiile În care fuseseră capturate, piei de caribou puse la Întins, sănii, ski-doo-uri, jeepuri și chiar un pian cu câteva clape lipsă. Satul părea pustiu. Numai nelipsiții câini husky apăreau ca din senin și se gudurau pe la picioarele noastre, dornici de companie. Într-un sătuc pierdut În marele Nord sosirea unui grup de turiști nebuni constituie un eveniment despre care se va vorbi probabil tot
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe nume - îi știa pe fiecare în parte și trebuie să fi fost vreo douăzeci cu toții. Era prima oară când intram într-un sediu al poliției pentru alt motiv decât să-mi iau buletinul. Am traversat câteva coridoare înguste, aproape pustii, dar îmbâcsite cu fum de țigară și cu miros de mobilier de școală, apoi am pătruns într-o cămăruță cu un geam mare de sticlă specială, care, mi-a explicat roibu, nu permitea să se vadă înăuntrul camerei noastre, ci
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
salva - uitasem de ele, în graba mea de a mă descotorosi cât mai repede de el. Îmi era rușine să mă privesc în oglindă. Eram o impostoare. În după-masa aceea mi s-a făcut frică. Viața mea devenise atât de pustie, atât de absurdă, încât era greu de imaginat că m-aș mai fi putut vreodată ridica din hăul în care căzusem. Îmi simțeam sufletul greu, revenit, după atâția și atâția ani, din nou la starea amorfă, în care nimic nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
avion și de niște québecoși care considerau sub demnitatea lor să-și petreacă vacanța acasă la babaci. Eram gata să beau vinul cu primul suflet care mi-ar fi ieșit în cale, ca să nu mor de tristețe. Dar holul era pustiu. Nici miros de mâncare de la bucătărie, nici măcar miros de cafea nu venea de nicăieri, doar nelipsitul miros de mochetă stătută al holului. la care ușă să bat ? Mi-am amintit atunci de Dana, românca. Știam sigur că ea nu plecase
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pe ocean. Ceea ce aveam, până în acel punct în viață, era un singur lucru, dar acest lucru era de neprețuit : certitudinea că Dumnezeu, iubirea, Poezia existau. Și chiar dacă nu vedem manifestarea nici uneia dintre aceste forțe în viața mea ajunsă stearpă și pustie, după ce fusese pârjolită de focul inimii și al trupului, ele continuau să iradieze discret o lumină nevăzută, dar nu mai puțin vindecătoare. Și mai iradiau forță călăuzitoare și imaginile întipărite adânc pe retina copilăriei, când timpul încremenea în loc : vântul mișcând
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
devreme, nu sosise încă Père Joseph, și în așteptarea lui m-am așezat pe un scaun cu o revistă în mână. În forfota confortabilă din jur am ațipit. Pentru prima oară după multă vreme era liniște. Zburam peste o întindere pustie, cu smocuri de tufișuri de stepă, și pete de zăpadă. Un loc unde să fii singur cu lumea tăcerii. Apoi, a început vântul. Știam că trebuie să fie rece, dar nu îl simțeam. Puteam vedea, puteam auzi, doar nu simțeam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
meu. — Iubirea lumească e un lucru efemer. Singurul îndemn pe care vi-l pot da este să stați aproape de Dumnezeu și să vă îndreptați iubirea spre El, a spus Père Joseph. O lumină caldă a pătruns deodată într-o grotă pustie. Am simțit că încep să mi se încălzească mâinile și picioarele, și camera însăși se încălzise foarte mult imediat ce părintele a pronunțat aceste cuvinte. le rostise aparent banal, deși, într-un anumit fel, cu un ceva în glas. — Atunci când ești
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ai mai sâmțât vreodată. Și îi vezi pe șei de pe pământ cum se așiază la masă și mâncă, cum se bucură cu gura și cu stomacul și cu toate șele de câte sunt, în timp șe pe tine te cuprinde pustia. Se așeză pe pat alături de mine, privind în gol. Sora mea deschise ușa la bucătărie și ieși afară în grădină cu ligheanul în mâini să arunce apa, apoi începu să-l frece cu detergent și îl clăti cu restul de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
oamenilor am văzut foci înghețate sub formă de arc, cu nasul și coada în sus, în pozițiile în care fuseseră capturate, piei de caribou puse la întins, sănii, ski-doo-uri, jeepuri și chiar un pian cu câteva clape lipsă. Satul părea pustiu. Numai nelipsiții câini husky apăreau ca din senin și se gudurau pe la picioarele noastre, dornici de companie. Într-un sătuc pierdut în marele Nord sosirea unui grup de turiști nebuni constituie un eveniment despre care se va vorbi probabil tot
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
până ce, În sfârșit, să se vadă, pentru două săptămâni, În largul său, fără sarcini de servici, fără du-te - vino permanent, Încât, nici pentru o cană cu apă, ori, pentru un dumicat de mâncare, nu mai era vreme, aici, În pustia asta de societate, necinstită, nedreaptă și arogantă?! Iată-l, deci, ca pe un mare Împărat, dacă așa arată Împăratul, un ăla, care nu face nimic, altceva, decât să stea, să se minuneze de frumusețile și de liniștea de care face
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cum ajunsesem în stațiune. Știam și ce ma adusese aici. Dar ce întorsătură luase viața mea atunci, cândva, pentru că acum să stau pe această bancă privind nesfârșitul oceanului, cuprins între două faruri fără nume, ucigându-și valurile pe plajă pustie? Unde, in ce moment al existenței mele, destinul frânsese cursul vieții, trimițându-l în această direcție? Și, de fapt, a fost un anumit moment, ca un impact, care mi-a distrus viața, sau a fost că o casă clădita pe
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
fi sfîrșit prin sex. Se putea face un calcul, ținînd seama de rata Îmbolnăvirilor; nu era greu de aflat chiar și deceniul dintr-un secol anume În care ultimii oameni ar fi agonizat, putrezind apoi prin case sau pe străzi pustii, omorîți de plăcere. Dar ce mai Însemnau toate acestea, de vreme ce chiar Întreg Pămîntul ar fi ajuns să sfîrșească odată și odată, de la om la gîză. Nu ar fi scăpat nici o suflare, nici bacteriile nu ar fi rezistat, pentru ca, ipotetic, Într-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a înțelege ce se vorbește. Simțea că în jurul lui sunt mai mulți oameni, că sunt foarte agitați, câțiva dintre ei manifestându-se îngrijorați. „De unde au venit oamenii aceștia? se întrebă el surprins și oarecum temător. Am urcat singur și era pustiu tot versantul... Când m-au ajuns ei? Nu se poate! S-a întâmplat ceva. Unde sunt?” se întreba el contrariat și speriat. Apoi înțelese că se vorbea chiar despre el. Foarte atent, a ascultat fără să clintească un deget. Până
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
teamă și să rămână și să încerce să meargă acasă pe jos. Simțea că nu are suficientă putere să facă asta. Privi de o parte și de alta, sperând să vadă oameni și să-i roage să o ajute. Era pustie strada cât era luminată. Mai departe, pe întuneric, nu distingea nimic. - Domnișoară, urcă! Nu-ți fac eu rău... Mi-a dat ordin șefu’ să te duc mai departe de aici. Să-mi spui pe unde stai, să te duc acasă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
sînul familiei noastre o altă informație sau idee : viitorul lui Victor nu putea fi în niciun caz europa, el era făcut să meargă în amerICa. 16. tăcerea orașului îl izbește fizic, ca și cum ar primi un pumn în plex. strada este pustie. seninătatea cerului are ceva straniu. obiectele par încremenite ca într-un acvariu fără pești. nicio trepidație în aer, toate giruetele au încremenit, indicînd aceeași direcție - nordul. să înțeleg că ultima dată vîntul a bătut spre nord ? se întreabă X. X
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
X ridică de pe trotuar un ceas de mînă și privește ora : 6 și 37 de minute. nu știe de ce, dar povestea aceasta începe să-l obosească. X simte cît de ridicolă se anunță situația : să aștepți autobuzul într-un oraș pustiu. („De unde știi că e pustiu ?”). Dar așteaptă, totuși, autobuzul. reflexul este mai puternic decît rațiunea, cum X merge în fiecare zi la birou cu autobuzul, e normal să aștepte și azi autobuzul. Pentru că X este un om disciplinat. Pentru că X
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ceas de mînă și privește ora : 6 și 37 de minute. nu știe de ce, dar povestea aceasta începe să-l obosească. X simte cît de ridicolă se anunță situația : să aștepți autobuzul într-un oraș pustiu. („De unde știi că e pustiu ?”). Dar așteaptă, totuși, autobuzul. reflexul este mai puternic decît rațiunea, cum X merge în fiecare zi la birou cu autobuzul, e normal să aștepte și azi autobuzul. Pentru că X este un om disciplinat. Pentru că X este un om punctual. Pentru că
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
auzit cineva strigînd ? Dar chiar o fi strigat ? — Chiar am strigat ? „nu.” X are o idee : trebuie să verifice spațiile mari. ridică una dintre sutele de biciclete abandonate pe străzi, urcă pe ea și pedalează cu furie spre stadionul orașului. Pustiu. Face turul celorlalte spații publice susceptibile să adăpostească sute și chiar mii de oameni : hipodromul, patinoarul, marea sală de congrese, gara și autogara centrală. Intră în catedrala din centrul orașului și apoi în bisericile de cartier. încearcă și la marea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a orașului din cauza unor robinete uitate deschise. Din cînd în cînd plesnește cîte o țeavă (niciodată nu-și dă seama de ce) și trebuie să intervină prompt. X este un om liber. se simte ca un rege. se plimbă pe străzile pustii ca pe un teritoriu cîștigat prin luptă. în sfîrșit, are timp să descopere cu adevărat orașul. Intră unde vrea, cînd vrea, stă cîte vrea peste tot. în unele magazine uriașe rămîne cîte două, trei zile. Privește obiectele, le mai șterge
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]