7,841 matches
-
Ședința de la 28 aprilie 1876“, MOF., nr. 100, 6/18 mai 1876, p. 2501). 47. Printre altele, cu următoarele precizări, demne de a fi subliniate, privind politica de neutralitate activă a țării noastre: „Poziția geografică a României, conservarea naționalității noastre reclamă ca să fim pururea în stare de a ne apăra otarele, de a se face să ni se respecte neutralitatea. Imperios dar se cere ca țara să-și organizeze bine forțele militare“ (MOF., nr. 94, 29 aprilie/11 mai 1876, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deși Istoria era martoră spre a spune că, spre a-și realiza planurile Rusia ne-a răpit Basarabia. Guvernamentalii răspundeau că aceste cuvinte au fost rostite numai spre a face impresie asupra țarului și a-l îndemna să nu mai reclame cele 3 județe basarabene restituite nouă prin Tratatul de la Paris.83 360 bucureștii de altădată 82. Potrivit relatărilor oficiale, în prima trăsură „à la Daumont“ (d’Aumont) s-au urcat țarul, cu principesa Elisabeta și marii duci Vladimir și Sergiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la o singură persoană 548, cum au făcut autorii Monografiei „N. Gane”. Firește; tot ce-i omenesc, are lipsuri, greșeli; dar așa de boacăne ca acea Monografie „Gane” - mai rar. Documentația aflată În posesia d-lui Nichita, dacă n-o reclamă liceul No. 2 pentru arhiva sa - cum ar fi firesc - cred, că ar fi bine s-o dea Muzeului pt. literatură al matale, unde va fi bine păstrată și ușor folosită de cercetători. Da, În principiu, „Junimea” de la Iași, acceptă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bani, 70.000 de mărci și 900.000 de lei pentru toți, cei care am rămas doar cu promisiuni, fără bani și cu datorii la rudele noastre din RFG care ne-au împrumutat bani ca să fim împreună. Noi nu putem reclama aici în România, căci, dacă ne depistează, facem închisoare, cu toate că dl Danciu ne-a dat de înțeles că acești bani se împart la toți cei din comisie care aprobă dosarele pentru obținerea pașapoartelor. Sperăm că, după difuzarea acestei scrisori, domniile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acceptabilă. Mica publicitate adeseori suplinește umorul, căci poți citi, de pildă: Pierdut iapă sură, găsitorului bună recompensă. Pe ultima pagină știri externe, trei-patru știri cu litere cât puricii. Alături, în schimb, tot pe pagina externă, cu litere de-o șchioapă reclamă la Seara Bănățeană a Continentalului ori la Crama Bastion, locuri unde unii redactori sunt primiți cu mari onoruri. Dacă răsfoiți cu sinceritate acest ziar într-o frizerie, să zicem în cea de pe Bd. Republicii, unde pentru un tuns și un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
țevile nu ar fi lipite pe la îmbinări cu un lipici de proastă calitate care a cedat, apa infiltrându-se în pereți. La reclamații s-a răspuns (citez): acesta este lipiciul pe care ni-l dă partidul. Dacă nu-ți place, reclamă-mă mai sus, dar o să ți se deschidă dosar și o să ai tinicheaua legată de coadă toată viața. Aceasta este situația prezentă. Care este scopul acestei scrisori? Toate reclamațiile făcute în țară ajungeau în mâna celor care au cauzat actuala
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-au golit rezervoarele de benzină. La Sibiu și la Brașov, muncitorul care se întoarce acasă după schimbul doi, de regulă pe jos, pentru că autobuzele s-au retras, nu circulă sau sunt arhipline, fiind și întuneric, riscă să fie jefuit. Reclamă la miliție și miliția îl întreabă de ce umblă noaptea pe stradă. Într-un pasaj subteran din Sibiu, trei militari au fost snopiți în bătaie. Se spune că a fost o confuzie. Bătăușii credeau că au de a face cu ofițeri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
morale le-am prețuit dintotdeauna! Mi-ai făcut mare mângâiere cu rândurile ce mi-ai scris și Îți rămân profund recunoscător! Plec acum spre țară. Nu cu mare entuziasm, poți bănui. Dar situația Dicționarului și procesul cu casa din Cluj reclamă În fine prezența mea (am plecat de acolo la fine de noembrie și am „iernat” În Germania). Măcar anotimpul sper să-mi fie favorabil, căci În rest... Veștile ce primesc nu sunt deloc bune și semnalele mele intime Îmi spun
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ordinea domestică. „Măturatul camerei era pentru el o importantă ceremonie, la care nu uita niciodată să asiste, urmărind cu un amestec de teamă și fior voluptuos toate mișcările Adelei, cărora le atribuia un sens profund, simbolic.” Când prozaicul cotidian Își reclamă supremația și tânăra menajeră exercită nevinovata operație de igienă, spectacolul ritualizat al măturatului devine, pentru lunatecul Artist, insuportabil: „Din ochi i se scurgeau lacrimi, chipul i se transfigura de un râs liniștit, iar trupul Îi tresărea scuturat de spasmul voluptuos
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
refugiați la Berlin, în prigoana 1938-1940, era inevitabil să nemulțumească oameni, care nu puteau să accepte sobrietatea traiului impus de fondurile limitate. Revenit în țară, poziția de Secretar General al Mișcării Legionare din toamna anului 1940, când unele nefericite veleități reclamau măsuri disciplinare, i-au atras alte antipatii. Mai târziu, în lagărul de la Rostock, trebuia să facă inofensivi agenții acoperiți din România și protejați de autoritățile germane, trimiși anume să tulbure raporturile din sânul comunității legionare. Însăși prezența lui în țară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dacă o reclamație dreaptă făcută autorităților, aduce după sine sancționarea imediată a vinovatului, aceasta constituie un mijloc educativ pentru marele public, mărind încrederea în statul legionar. Trebuie creat și stimulat acest spirit colectiv al cetățeanului, pentru a reacționa spontan, fie reclamând fie sancționând verbal orice abateri de la ținuta pe care trebuie s-o aibă fiecare cetățean în statul legionar. în rezumat, fiecare cetățean trebuie să aibă această preocupare educativă în acțiunile și atitudinile lui. Legionarii o vor face în virtutea educației primite
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însă la insistențele lui Nicolae Petrașcu, de-a lungul mai multor dicuții la aceste întâlniri și-a dat acordul rugându-i să respecte următoarea sugestie: „să se evite orice confruntare cu guvernul lui Antonescu de la București”, pentru a nu fi reclamați de acesta autorităților germane. Paul Costin Deleanu a respectat cu strictețe aceste recomandări, în plus în Cuvântul înainte, precizează că revista va avea aria de difuzare strict la grupul de legionari de la Rostock, urmărind menținerea unității grupului. Redactorul nu uită
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Prin urmare decesul acestora, în penitenciar nu poate fi justificat, în nici un caz prin vârsta înaintată. De altfel diagnosticul de deces indică în mare măsură existența unor condiții, de viața mizerabilă, fapt susținut de toți foștii deținuți politici audiați. Aceștia reclamă un tratament de expunere la frig și foame, lipsa condițiilor de igienă și lipsa tratamentului medical pe întreaga perioadă de detenție (mulți dintre martori fiind încarcerați înainte de 1958 - anul venirii la comanda penitenciarului Aiud a col. Crăciun Gh.). Condițiile de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
activității evreilor repartizați la muncă trebuie să depună un deosebit interes, ca munca acestora să aibă un randament maxim și real folos” (doc. nr. 104). În acest volum se găsesc mai multe documente în care organe de control ale armatei reclamă folosirea evreilor în munca de birou, lucru interzis încă din decembrie 1941. O situație asemănătoare se întâlnește în cazul medicilor și farmaciștilor evrei. Deși exista din 1941 interdicția de a-i folosi în spitale cu răniți, controalele din teren arătau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unui marasm în viața economică, s’a eliminat brusc elementul evreesc, înainte ca în locul lui să se fi introdus elementul românesc, pregătit și capabil să continue această activitate, cel puțin în aceleași condițiuni. Dacă Guvernul apreciază că interesul superior național reclamă ca activitatea elementului evreesc să fie menținută - în anumite limite - aceasta trebuiește de asemenea precizat și definitiv arătat prin Statut, pentru ca să se poată restaura sentimentul de siguranță, absolut necesar normalei desfășurări a vieții economice. Este de reținut că starea actuală
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ai națiunii, tocmai în momentul când ei urmăresc a se înfiripa economicește și să îndeplinească cu mari greutăți sarcina lor. 7/. - În timp de război viața economică are un ritm mai lent datorită îngreunării comunicațiilor și transporturilor. De aceea, ea reclamă în această perioadă un personal mai numeros ca în timp de pace, îndeosebi pentru industrie și pentru comerț. Apreciem că nu este oportun să se adâncească mai mult revoluția economică și să se realizeze eliminarea totală a personalului și capitalului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mese riașilor, mai ales prin plecarea unităților pe front, acest Comandt. pe măsura cerințelor readuce meseriașii evrei trimiși în Detașamente, înlocuindu-i cu evrei salahori. În prezent se simte mult lipsa meseriașilor dogari, sobari, tinichigii, blănari, cojocari etc. ce sunt reclamați mai mult de unitățile militare și întreprinderile ce lucrează pentru armată. 3) Cazarea și hrana. Majoritatea acestor evrei locuind în chiar orașele unde sunt repartizați pentru muncă, beneficiază de avanta jul de a dormi și chiar mânca la căminurile lor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de către evreul Sechter din acel detașament și care aparține Cercului Teritorial Tecuci. - Parte din ei, au fost siliți să predea îmbrăcămintea și încălțămintea, iar dacă se opuneau erau trimiși la Șeful de Post din Ghicet și bătuți. - Cine încerca să reclame sau să iasă la raport, era imediat arestat și trimis la Postul de Jandarmi Turcoaia, unde era bătut și ținut flămând 2-3 zile. - Evreii au făcut numeroase reclamațiuni, dar nici una n’a ajuns la destinație. Față de cele de mai sus
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sarcina Comandantului de Companie și anume: Căpitanul Munteanu Mihail și-a însușit suma de circa un milion lei de la evrei prin percheziții corporale. - Și-a însușit toată îmbrăcămintea și încălțămintea bună a evreilor. - A maltratat pe evreii care încercau să reclame. - A dat o proastă îngrijire evreilor, nedându-le mâncare îndeajuns, precum și o mâncare proastă. - Nu a dat asistență medicală evreilor, fapt pentru care unul din ei a murit. Având în vedere cele mai sus arătate, Am onoare a vă ruga
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să înceapă să se topească și apa să se amestece cu băutura cea frumos colorată, cuburile pluteau, aliniate, de parcă erau pe câmpul de bătălie. Imaginea era minunată. Ceea ce mi-a sărit însă în ochi era faptul că în nici una dintre reclame băuturile nu erau însoțite de gustări. Nimeni nu servea altceva decât băutură. M-am gândit că poate n-au pus și aperitive în afiș ca să nu estompeze imaginea băuturilor, adică să le fixeze mai bine în ochii privitorilor. Parcă începeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
s-au confirmat între timp. Pentru că Orașul e perfect și perfecțiunea include toate posibilitățile. Așa că, din acest punct de vedere, nu-l mai putem numi nici măcar oraș. Este un tot fluid. Oferă orice posibilitate, schimbându-și aspectul în funcție de ele. Apoi reclamă perfecțiunea. Nu e deloc o lume închistată, o lume fixată pe vecie. Este o lume care se fixează în timp ce se mișcă. Așa că, dacă dorința mea e să evadez, atunci există cu siguranță o portiță de scăpare. Înțelegi ce vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
putea opri, nimeni n-o putea evita. Ea cădea nestăvilită. Și continua să plouă cu-adevărat. Ploaia aceea a devenit la un moment dat o perdea opacă și mi-a acoperit conștiința. M-a cuprins somnul. Acum aveam dreptul să reclam tot ce pierdusem. Lucrurile pe care le-am pierdut nu erau irecuperabile. Am închis ochii și m-am lăsat pradă somnului. Bob Dylan cânta la nesfârșit A Hard Rain’s A-Gonna Fall. 40 La capătul lumii Pasărea Ningea tare când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe dl CaSSian în revelația onirică de insistență politic-revoluționară . Păi , cum altfel s-ar întelege chestia cu bătaia , de vreme ce, tortura “i-a fost administrată”de domnul căpitan Lazăr , cu trei zile mai târziu ? ( pag. 182 , 140 ) N.n. O alură ciudată reclamă incoerența anecdotică din textele cărții . Dacă vorbim de Revoluție , la Timișoara nu au fost induse antracte de divertisment între episoade . La bănățeni , gloanțele , sângele , moartea , morga , au mers șnur. Ieșenii cu imaginația greoaie , cu memoria subredă abia au plăsmuit un
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
după unii autori (Verdier și Breen, 2001), din faptul că UE a făcut foarte puține pentru a construi un sistem politic centralizat de reprezentare a intereselor și luare a deciziilor, forma de integrare europeană fiind exclusiv economică. Dacă mulți autori reclamă existența unor deficiențe decizionale și de implementare a politicilor comunitare, nu toți au același punct de vedere vizavi de originile acestora și de soluțiile de rezolvare. Aceste raportări variate la procesul decizional european sunt generate, În mare parte, de faptul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al asigurărilor de sănătate. După definirea acestuia, ar trebui să aibă loc dezbateri publice cu toți factorii interesați și o campanie de informare menită să familiarizeze publicul cu noile prevederi, cu drepturile ce-i revin și cu modalitatea de a reclama orice costuri suplimentare ce i-ar putea fi impuse În cazul serviciilor gratuite. • Restructurarea unităților publice care oferă servicii medicale și redistribuirea personalului angajat În sectorul public de sănătate. Deciziile pot fi luate pe baza situației financiare a respectivelor unități
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]