11,435 matches
-
pericol, aceasta trebuind să înregistreze o valoare supraunitară. Alături de indicatorii de lichiditate, merită analizată și solvabilitatea întreprinderii. Rata solvabilității generale (Rs) cuantifică riscul de incapacitate a acoperirii datoriilor din totalitatea activelor de care dispune întreprinderea: Dacă ratele de lichiditate pot releva situații conjuncturale, momentane, ratele de solvabilitate pot evidenția situații cu caracter nefavorabil stabil. Practic, un nivel al activelor insuficient pentru plata datoriilor exprimă un nivel ridicat de vulnerabilitate al companiei. Ca reper, se poate deduce ușor că, pentru o întreprindere
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
că, pentru o întreprindere care funcționează corespunzător, nivelul indicatorului trebuie să fie cât mai ridicat (în cel mai rău caz, supraunitar). Un raport subunitar - explicabil prin unele pierderi înregistrate de companie, care au determinat un nivel negativ al capitalurilor proprii - relevă o stare de pericol pentru companie. Este cazul întreprinderilor cu capitaluri proprii negative, funcționând deci fără a mai putea garanta creditorilor, din punct de vedere financiar, capacitatea de a-și onora plățile induse de prezența datoriilor. În aceeași categorie de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de exploatare poate fi interpretat în mod independent de valorile înregistrate de ceilalți indicatori de analiză funcțională a bilanțului. Într-o primă etapă, prin compararea indicatorului înregistrat la un moment dat (NFREt) cu 0, se poate considera că acesta poate releva atât o situație favorabilă, cât și una nefavorabilă (vezi figura 4.4). Poate constitui o situație normală în cazul în care se situează la niveluri rezonabile, concordante cu specificul domeniului de activitate. De obicei, situație normală în industrie și în
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
poate ilumina. Că e o suferință mimată? Că ea e generată poate de cuvântul scris? Abia așa devine cu adevărat elocventă, căci exprimă o nevoie profundă a sinelui, aceea de a se autentifica. În absența altei metode, mistificarea care se relevă ca denunțare a sinelui, o denunțare fără rest, capătă valoare de adevăr. Cioran s-a despărțit de Valéry, o spune de câteva ori, tocmai pentru că a înțeles pericolul refugiului glorios în artificiu. „Să fugim de strălucire ca de ciumă” (II
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
311). În caiete recunoști tot ceea ce Cioran ar fi putut să ascundă: meschinării, lașități, frivolitate, iluzii, frustrări, violențe. Abia prin ele Cioran se legitimează. Numite, explorate, ele nu numai că explică resorturi nebănuite care ar fi putut să înspăimânte, dar relevă nevoia torturantă de a fi și disperarea de a fi el însuși. Așa încât, fără a mai angaja istoria, Cioran apare în postura unui „personaj” care se oglindește exclusiv pe sine, fascinat de mecanismul a cărui ipostază stranie este. Un om
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ar fi fost un studiu care să-l descifreze pe Cioran prin intermediul lui Buber, Lévinas sau Ă de ce nu?Ă Vattimo?! La ce bun, din moment ce, înainte de toate, Cioran se poate descifra prin sine însuși. Că o lectură intertextuală ar fi relevat suma de rădăcini, înfipte în secole de cultură, în straturi succesive de neliniște și interogație? Neîndoielnic că Cioran aparține unei familii de spirite, dar în măsura în care își este suficient sieși, stabilirea câmpului de interferențe devine un exercițiu livresc. Interesantă în sine
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dar tocmai de aceea, din fidelitate față de prezent, Adevărul i se pare lui Cioran iluzie sau, cu un cuvânt mai brutal, mistificare. Iar motivul este acela al trădării ființei imediate. De fapt, pentru Cioran, orice adevăr se hrănește din tranzitoriu, relevându-și, astfel, natura iluzorie. Nu neesențială, ci iluzorie. Căci, măcinat de nostalgia Ființei, a Adevărului, Cioran nu se poate debarasa, în fapt, de propria prezență, atât de concretă în vanitatea ei, încât devine singura posibilă. De aici, contradictoriul din care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
formă de scepticism pe care o presupune umorul” (III, 132). Condimentându-și „maniile, capriciile, butadele, extravaganțele și acel amestec de gravitate și rea-voință” cu umor, Schopenhauer are ceva de „pramatie”, cuvânt pus de Cioran însuși între ghilimele pentru a-i releva conotația nemarcată de sensul obișnuit peiorativ. O „pramatie” hrănită de manii, capricii, violențe, rea-voință Ă dar acesta e Cioran în persoană! În fine, iată cum admirației pentru Schopenhauer i se adaugă o penumbră, căci scepticismul, relativismul, histrionismul devin semne ale
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dureroasă a neputinței mele de a fi sănătos. Nu atât trupul, cât ființa mă doare” (II, 40). Să nu uităm că, uneori, ființă înseamnă pentru Cioran Dumnezeu. Or, boala, beteșugurile, ființa aceasta care doare, toate, dincolo de neputința pe care o relevă, constituie până la urmă o șansă: „Trebuie spus lucrurilor pe nume: toate gândurile mele depind de neajunsurile mele. Dacă am înțeles câte ceva, meritul revine exclusiv carențelor sănătății mele”. Travestirea aceasta e o metamorfoză care amână la infinit gestul fatal al sinuciderii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Adesea e convins că sinele său fusese unul viguros, care a suportat, din cine știe ce motive, o cădere. Astfel, își deplânge declinul, pe care îl numește uneori lașitate și căruia, mai nou, îi spune înțelepciune. Oricum l-ar numi, declinul îi relevă neantul din sine. Așa încât nu-i deloc întâmplător că, vorbind despre sine, Cioran lasă impresia că ar vorbi despre neamul său: „O viață de ratat, de târâtură, cu tristeți inutile și istovitoare, cu nostalgii fără obiect și fără direcție; un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Atunci ar fi cunoscut oribilul. Să recitim: „Am descoperit atunci niște adevăruri pe care n-am izbutit să le uit, oricât mi-am dat silința” (III, 26). De ce să nu credem că vor fi fost adevăruri care să-i fi relevat inconsistența propriei ființe? Și-a mascat cunoașterea de sine prin cunoașterea țării. Oricum, după ce va fi avut intuiția propriului neant, Cioran îl va fi văzut mai ușor apoi pe acela al neamului său. Sau l-a creat, ca pe un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a transpus convingător drama acestei ipostaze moderne și problematizate a "omului cu mîrțoaga", la care obiectul pasiunii a devenit o abstracție, o "idee de cal". Îl secondează, cu acea capacitate de a intui resorturile tragice ale existenței pe care a relevat-o de atîtea ori, Violeta Popescu. De celelalte două roluri se achită, cu colegială dăruire, Liana Mărgineanu și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie urmărită cu interes. Al. Călinescu Constantin Popa Actorul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în funcție de faptul că sunteți patronul unei firme care face training la locul de muncă în timp ce duce la bun sfârșit 100 de alte lucruri sau dacă folosiți un instructor corporatist, specilalizat în sesiuni de pregătire. Indiferent de răspunsul dumneavoastră, studiile au relevat că există patru roluri pe care trebuie să le jucați într-un program eficient de instruire. Un faimos lanț de pizzerii avea o filozofie: „sarcina ta este s-o faci, s-o coci, s-o livrezi sau să ajuți pe
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ca "imaginar nominal" 35 patronat de figura tatălui, până la "imaginea electronică" 36, supusă unei infinități de transformări și de manipulări, dedublarea, alteritatea imaginii, fiind condiția sine qua non a creației umane. Permanenta relaționare dinamică dintre exterioritatea obiectuală și realul interiorizat relevează structura imaginarului, ca structură deschisă care-și asumă destinul imaginilor recreate. Procesul invers, al perceperii realității interioare ca alteritate, dă naștere creației artistice 37. Astfel, "exteriorizând subiectivitatea, imaginea artistică favorizează o relație intersubiectivă" 38, convertind egocentrismul inițial al percepției la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
loc contopirea indiciilor spațiale și temporale într-un ansamblu inteligibil și concret. Timpul, aici, se condensează, se comprimă, devine vizibil din punct de vedere artistic; spațiul însă se intensifică, pătrunde în mișcarea timpului, a subiectului, a istoriei. Indicele timpului se relevă în spațiu, iar spațiul este înțeles și măsurat prin timp. Intersectarea seriilor și contopirea indicilor constituie caracteristica cronotopului artistic." (pp. 294-295) În ceea ce ne privește, considerăm imaginea-cronotop ca fiind predicația artistică, specifică textului literar, în care spațiul a-temporal și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
repetată a proiectelor înainte ca ele să le fie înaintate partenerilor europeni. În acest context, creșterea numărului de proiecte de twinning a avut în același timp efectul de a schimba modul de lucru al instituțiilor, dar și de a le releva slăbiciunile. În privința desfășurării proiectelor de twinning, mai pot fi scoase înevidență și alte elemente. Este vorba în primul rând despre o administrație mult prea politizată, marcată de clientelism. Că lucrurile stau așa o dovedește întârzierea proiectelor înainte și după alegerile
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reformă amplă. Ce ne spun programele de twinning despre modelul de administrație din România?tc "Ce ne spun programele de twinning despre modelul de administrație din România?" O analiză a proiectelor de înfrățire instituțională realizate de România începând cu 19981 relevă faptul că Franța este țara cu care s-au realizat cele mai multe proiecte de acest tip (cu 25 de ocurențe din datele existente), urmată îndeaproape de Spania (18), Olanda (12) și Italia (10). Este însă echivalent acest lucru cu a spune
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
împărtăși experiența administrativă și state mai puțin entuziaste. Fără a fi o surpriză, per total, țările centralși est-europene au realizat cele mai multe proiecte de twinning cu Franța, Germania și Marea Britanie - altfel spus, cu statele cu tradițiile administrative cele mai clare, după cum relevă și Comisia Europeană (2004b). Există însă și un argument mai bun pentru care acest rezultat părea previzibil. Pentru România, orientarea către un model de administrație mai centralizat era cea mai ușoară opțiune pentru un stat. Chiar dacă unul dintre scopurile reformei
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ori din cristale limpezi ce scânteind se scurg/ Intrând în ea, să tremuri ca iarna într-o pădure". Poezia lui Labiș trebuie privită din două unghiuri de vedere: astfel este necesar să subliniem contribuția lui la orientarea poeziei de după război, relevând însă și partea viabilă a creației sale, acea trăire autentică în candoare și infern a "nărăvitului de idei": Ideea se îndoaie și gândurile mor/ se-ndoaie aici ca bolta albastrului de sus/ și bate un gând clorotic și gândurile dor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
când în când și poezie: "Pe spadă cad lacrimi, făgăduinți/ Atinse-n fața porților în zid,/ Deasupra cărora săpăm inscripții/ Se sapă greu în secole avid." Începând cu anii 1965-1970-1975, lirica de evocare istorică apare tot mai frecvent. Amploarea cuprinsului relevă nebănuite aptitudini componistice, într-o viziune densă, mozaicală, capabilă să emoționeze. Dezvăluind sensuri noi, poeții de atmosferă își află în aceste evocări o amplă șansă de reafirmare. Lumea istoriei își prelungește prezența până azi, într-o mișcare plină de freamăt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
posedă forță și suflu. Tot ceea ce face distincția vocii lui Adrian Păunescu printre poeții de azi, gesticulația amplă, inspirația torențială, tehnica refrenului obsesiv" sunt caracteristici subliniate de Mircea Martin în volumul său "Generație și creație". Mircea Tomuș, în Carnetul critic relevă caracteristicile poeziei lui Păunescu: "Ambiția simbolurilor vaste și ascunse, o meditație mai mult o dezbatere a câtorva teme de asemeni majore, versul agitat, cu metrica explozivă, mereu deranjată de intervenția unor tropi insoliți sau a unor expresii cu intenții de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
forme" ale cunoașterii, iar adevărul se află în, între și dincolo de ele. Relevarea acestui lucru a dus la dezvoltarea la elevi a competenței vizând înțelegerea unor adevăruri fundamentale despre lume și despre sine. Chestionarele de feed-back, aplicate elevilor participanți, au relevat faptul că proiectul a reușit să contribuie și la dezvoltarea spiritului interogativ, căci, după fiecare atelier, elevii au rămas nu doar cu niște răspunsuri, dar mai ales cu întrebări. Dintre acestea, am selectat câteva spre exemplificare: Suntem noi cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
metodele disciplinei sale, același text-pretext (Anonimul venețian) și să adunăm informații multiple în acest fel. Important nu e faptul de a avea același obiect de referință, ci metoda, drumul pe care îl găsește fiecare, spre a face vizibil, spre a releva același adevăr. De ce să "citim" fiecare același "text", cu "instrumente" diferite? Încă sunt derutată, dar simt că în curând se vor despărți apele de uscat. Nu mă interesează faptul că din același text pot citi lucruri diferite, cu metode diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
surprinse, cât se poate de profesional, un complex de aspecte teoretico-metodologice și practice care țin de metodologia și practica analizei, selecției și finanțării proiectelor din Fondurile Structurale Europene, corelat cu cerințele actuale impuse de integrarea europeană a economiei românești. Sunt relevate cu multă pricepere aspecte organizatorice de reglementare, prezentate principii și standarde de calitate, instrumente, proceduri și tehnici de lucru specifice domeniului cercetat, pe de o parte, iar pe de altă parte, sunt conturate soluții, în acest perimetru de interes, pentru
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
noastră, perfecționarea metodologiei actuale de analiză, selecție și finanțare a proiectelor de investiții din Fondurile Structurale Europene, prin asigurarea unei compatibilități depline între metodologia instituțiilor europene implicate și metodologia utilizată de băncile comerciale din țara noastră. În acest context, mai relevăm și faptul că obiectivele complementare ale cercetării se referă, în principal, la: identificarea și prezentarea specificului programelor de finanțare promovate la nivel european; definirea capacității de absorbție a fondurilor europene și analiza factorilor de impact; prezentarea indicatorilor de performanță financiar-bancară
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]