12,551 matches
-
sectoarele economiei postcomuniste (Întreprinderi de stat, Întreprinderi privatizate, noile Întreprinderi private). Anchetele de mobilitate ale sociologilor est-europeni au adus În dezbaterea asupra nomenklaturii o ipoteză nouă, bine sesizată de Ivan Szelenyi: dacă nomenklatura se reproducea Într-un mod atât de remarcabil, atât de masiv, acest lucru nu se putea datora exclusiv poziționării sale politice, ci și diferitelor tipuri de capital cu care aceasta era dotată. Plecând de la lucrările lui Pierre Bourdieu, Szelenyi afirmă că explicația constă În faptul că nomenklatura beneficia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care o are informația în dezvoltarea economică și socială. Pentru a deveni utilă în orice domeniu de activitate, informația trebuie colectată, stocată, prelucrată și transmisă celor care au nevoie. Aici intervin tehnologiile informaționale care au înregistrat în ultimele decenii progrese remarcabile, greu de controlat și care au provocat profunde transformări la nivelul societății, al organizațiilor și al indivizilor. Utilizarea tehnologiei informaționale ameliorează oportunitățile în valorificarea informației și determină apariția a noi abordări cu privire la ce este o organizație și cum se comportă
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
să se articuleze, alături de altele, proiectate, într-un vast ciclu Povestea poveștilor, un fel de La Légende des siècles. Totuși, în noua ipostază, conjuncturală, deși adoptată din convingere, talentul, cultura și inteligența l-au salvat pe poet de un eșec total. Remarcabila stăpânire a științei versificației, îndemânarea prozodică, erudiția, inventivitatea lexicală, simțul umorului (dus uneori până la sarcasm), inteligența scăpărătoare, recurgerea ghidușă la un patrimoniu livresc substanțial și solid, vivacitatea asociativă, o irepresibilă înclinație spre mânuirea ludică a limbajului (cu rezultate frizând uneori
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
diferit de cel cunoscut majorității publicului: un poet nu numai înzestrat, dar și profund, dovedind o gravitate atenuată de o înțeleaptă autoironie, cultivând un lirism autentic, sensibil față de problematica intimă (dragostea, dureri și neliniști interiore, nostalgii) și major-existențială, un imagist remarcabil, un peisagist subtil. S-a vădit astfel, tardiv, că „satiricul tânjea după lirismul părăsit”, mai toate poemele „secrete”, „de sertar” punând în lumină o fațetă - cea mai autentică, probabil - a personalității sale, pe care „și-a comprimat-o din convingere
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
seamă, școala de literatură și de spirit care era cercul revistei „Viața românească”. Din 1915, este licențiat al Facultății de Drept. Participă ca ofițer la primul război mondial (1916-1917). După demobilizare, reușește să se impună ca avocat, făcând o carieră remarcabilă, încheiată ca vicepreședinte al Uniunii Avocaților din România (1948). Activ și pe tărâm politic în cadrul Partidului Național Țărănesc, a fost chemat la București pentru a prelua conducerea oficiosului acestui partid, ziarul „Dreptatea” (1934). După al doilea război, se angajează din
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
ponderea cea mai importantă o are publicistica. Aceasta, fie că se ocupă de film și de slujitorii săi, fie de literatură ori de chestiuni culturale și filosofice, relevă un orizont larg și înclinație speculativă. Scriitura este alertă, concisă, de o remarcabilă precizie plastică. Uneori, sentințele, paradoxurile, turnura paratactică, expresiile încifrate și simbolurile dau textului tensiune ideatică și o polifonică obscuritate. Pentru B., creația - cinematografică ori literară - e rodul unei „căutări interioare” mijlocite de inteligență. Nefiind simplu mimesis, având ca esență „minciuna
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
devenirii, nu anulează însă dilema existențială. „Temuta, roza Moarte” prelungește indefinit dualitatea perspectivelor: spre „suita și ciclica lumină” sau spre „somnul humei triste” (Epilog). O soluție la această scindare se conturează în poema Cantilenă, unde apare, într-o primă și remarcabilă interpretare, motivul „zeului trist”, obosit de propria lui desăvârșire. Disputat „culmilor lucide” ale „dreptelor amiezi” de către „Fata verde Una”, ciobanul lui B. este absorbit în somnul luminat de „crini opheliali” și „stele moi”, în legănarea matern-erotică a apelor. Înscrisă în
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea e o poezie directă, un fel de vorbire esențializată. Remarcabile sunt poemele de aparență narativă, în care poetul își povestește vedeniile pe măsură ce le inventă. E vorba de întâmplări ciudate, între veghe și vis, de întâlniri funeste și de rătăciri în necunoscut. Eul se simte asaltat de semne angoasante, de ademeniri
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
savante) în modernizarea limbii române literare, la origine o comunicare în cadrul Congresului de filologie romanică de la București, 1968 (prezentată împreună cu Gabriel Țepelea). În colaborare cu Gabriel Țepelea a publicat apoi volumul Momente din evoluția limbii române literare (1973). O contribuție remarcabilă a avut B. la exegeza eminesciană, prin cercetarea artei cuvântului la Eminescu. Un studiu din 1963, Eminescu despre problemele limbii române literare, reluat și amplificat în teza de doctorat Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare (1971), comentează texte, multe
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
Facultatea de Litere și Filosofie din București, luându-și licența în 1948. Timp de doi ani a funcționat ca bibliotecară la Așezămintele Culturale „Nicolae Bălcescu”, conduse în acea vreme de George Ivașcu. Între anii 1950 și 1983, a depus o remarcabilă activitate ca redactor la secția de poezie a Editurii pentru Literatură și, apoi, a Editurii Eminescu. A debutat în publicația liceală „Revista noastră”. Editoare de prestigiu, B. a îngrijit ca redactor mai toate volumele de poezie din acea epocă, începând
BUSNEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
B. întemeietorilor școlii în limba română, a căror activitate o considera un exemplu de înaltă iubire de țară. În 1831, el tipărește Pavel și Virghinia, revizuind, după originalul francez, textul din 1827. Tălmăcirea este făcută cu talent și cu un remarcabil simt al limbii. Exprimarea ușor arhaica, atunci când traducătorul încearcă să evite neologismul, are prospețime, spontaneitate și culoare. Versiunea lui e mai literară și chiar mai exactă decât cea făcută de Al. Pelimon, douăzeci de ani mai tarziu. Utilizând un intermediar
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
primele romane, ca unul dintre cei mai importanți prozatori ai epocii, unul dintre principalii novatori ai prozei românești de ficțiune. Cultivă o formulă estetică și o ideologie literară (aplicată) de o profundă originalitate. Cărțile lui, inegale valoric, dar fără excepție remarcabile, au suscitat uneori contestări sau supraevaluări, deopotrivă nejustificate, sau au fost cvasiignorate din rațiuni în afara literaturii („cariera” sau gesticulația publică a scriitorului, episoade biografice, „ideologia” reală sau presupusă, jactanța lui proverbială, suspiciunea de egolatrie și acuzația de aroganță constituite ca
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
unei poeme nesemnate, venită din țară, Adio libertate!, despre care s-a aflat mai târziu că aparținea lui V. Voiculescu. În atmosfera intimă de aici a citit Emil Cioran Razne, ultimele sale pagini eseistice scrise în românește. Seri de poezie remarcabile au fost cele în care lectura era asigurată de Horia Stamatu sau Nicu Caranica. Tot aici, în urma unei lecturi a lui Constantin Virgil Gheorghiu dintr-un roman în manuscris, s-a hotărât Monica Lovinescu să-și asume traducerea în franceză
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
Vasili Șukșin. După 1990, a ținut conferințe la Radio, în special despre diaspora rusă. A transpus în limba rusă Creanga de aur de Mihail Sadoveanu (1981). Contactul direct cu marea literatură rusă (din care a tradus masiv și cu rezultate remarcabile) a făcut să crească ambițiile, ca și densitatea prozei lui C. La patruzeci de ani de la debutul editorial, el revine cu un roman modern ca scriitură, Corabia nevăzută (1990). Planurile se amestecă, se întretaie sau se distanțează, locul desfășurării acțiunii
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
lui C. apusese, iar tentativa eșuată de a se adapta alteia este evidentă când, în același volum, reapar laitmotivele liricii sale anterioare: singurătatea, sentimentul iminent al morții și, mai ales, spaima că ar putea fi trădat de cuvinte. Într-un remarcabil poem dedicat „zeului” său tutelar - Lucian Blaga - o spune explicit: „Cuvintele-au amuțit lângă frunte, / nu ca negrele pietre funerare. / La cumpăna luminii ar vrea să înfrunte / obositele ceasuri, întinsele-amare” ( Poetul). Ca autor al antologiei 13 poeți - 13 poezii de
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
convingătoare, prin zugrăvirea unor momente caracteristice e sugerat procesul de creștere a lui Ion Gabor, unul din oamenii născuți din frământările noilor vremuri, frate bun cu Lazăr Cernescu (...). Pentru zugrăvirea caracterului eroului principal, poetul a ales povestirea biografică (...). O realizare remarcabilă a poemului este înfățișarea concisă, în scene puține dar convingătoare a reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oprimați care-și rup lanțurile. Spectacolul prezentat pe scena Teatrului Național - Studio, din București, reușind să pună în lumină ideile mari ale piesei, constituie pentru masele de spectatori o adevărată lecție politică, un minunat prilej de a vedea într-o remarcabilă formă artistică un document general valabil de istorie contemporană. Văzând acest spectacol, masele de spectatori își vor da seama o dată mai mult de importanța excepțională a repetatelor îndemnuri la vigilență pe care Partidul Muncitoresc Român le adresează oamenilor muncii din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
toate sforile trădării, ale complotului ce se urzește împotriva tinerei democrații (...). În interpretarea Cristinei Padera, Dina Cocea - după unele șovăieli (...) reușește să-și clarifice pe deplin atitudinea în ultimele două acte, personajul crescând din punct de vedere artistic până la o remarcabilă culme în final. Cristina Padera simte cum poporul îi taie pe rând firele de păianjen veninos, ea intră într-o panică din ce în ce mai accentuată, care este punctată cu momente de conștiință a eșecului definitiv în urzeala ce o conduce. Henry Mac
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1952 41. S. Damian. - Împotriva falsei umanizări a eroilor în literatură. În: Contemporanul, nr.32 (305), 8 aug. 42. Mihai Gafița. - Cunoașterea vieții - chezășia zugrăvirii ei veridice. În: Viața românească, nr.8-9, aug.-sept., 1952 43. N. Tertulian. - O nuvelă remarcabilă. În: Contemporanul, nr.41 (314). 10 oct. 44. Petru Dumitriu. - Mai multă lumină. Idem, nr.42 (315), 17 oct. 45. Petru Dumitriu. - Un an rodnic. Ibidem. nr.52 (325), 24 dec. 46. Despre chipul activistului de partid în „Cetatea de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
suntem departe de o imagine completă a modului în care a fost receptată în vremea sa nuvela Desfășurarea. Căci, iată: Contemporanul, după cum știm, a scris în decembrie 1952, la scurtă vreme de la apariția prozei lui Marin Preda, despre „o nuvelă remarcabilă”; de la Cluj, pe la începutul anului acesta vine vestea: „o nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii noastre”. Nu este chiar așa, scrie prin iunie Mihai Gafița, după cum vom afla îndată. Apoi, începând cu numărul din octombrie, Viața românească deschide o rubrică, Pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de seamă la eliberarea definitivă a prozei noastre noi din țarcul dibuirilor și al încercărilor neizbutite în ce privește zugrăvirea vieții satului de azi (...). Cea mai recent apărută din lucrările amintite, nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, constituie unul dintre cele mai remarcabile evenimente literare din ultima vreme, confirmat ca atare de primirea deosebit de favorabilă pe care o fac cititorii (...). Întâmplările pe care ni le povestește Marin Preda se petrec pe la sfârșitul verii anului 1951, în satul Udupu din Bărăgan. După o expresie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cazuri», «ființe elementare cu trăsături bestiale, oameni instinctuali, nefirești, morbizi, nereali» etc., sau dând dovadă de indulgență, «creații adânc atacate de morbul naturalismului». Trecându-se apoi la analiza nuvelei Desfășurarea, s-a remarcat, pe bună dreptate, că este o nuvelă «remarcabilă», o «imagine complexă a realității» etc. Dar nu se poate explica cu adevărat succesul repurtat de scriitor, saltul înregistrat în creația sa dacă nu se studiază totodată acele elemente realiste care existau deja de la început și care au continuat să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Marin Preda demonstrează capacitatea sa de a crea povestiri mari și romane. Spre deosebire de unii scriitori ca Ion Istrati, care se orientează îndeosebi spre conflicte mici - ca întindere - din viață, Marin Preda înfățișează conflicte complexe, cu ramificații bogate (...). Folosind aceste remarcabile mijloace artistice (...), Marin Preda va izbuti să creeze strălucite fresce literare ale luptei pline de dramatism și pasiune a poporului nostru”. PROZA: CONCLUZII Peisajul editorial al prozei anului 1953 este foarte bogat și variat. Bogat ca număr de romane, nuvele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scurt publicat de E. Frunză în revista Uniunii Scriitorilor, poetul clujean descoperă în noua modă a „versificației scurte” o serie de lipsuri, prozaism, locuri comune, sărăcie de idei, șabloane și clișee, producând „în ciuda dimensiunilor lor modeste o plictiseală cu totul remarcabilă”. Pentru ca cititorul să se convingă dacă aceste afirmații și altele își au acoperire, vom reproduce în note53 o parte din ciclul liric incriminat. „A fost la noi o perioadă - începe A.E. Baconsky 54 - de intensă creație în domeniul poemului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
s-au scris unele poezii frumoase pe care cititorii le-au întâlnit adeseori în paginile revistelor, însăși faptul pare destul de ciudat - mulți poeți au reușit să demonstreze că poeziile scurte, în ciuda dimensiunilor lor modeste, pot prilejui o plictiseală cu totul remarcabilă. Ori în această privință este totuși foarte greu să-l contrazici pe Voltaire care spune că: Toate genurile de poezie sunt bune în afară de cel plictisitor». Și atunci poetul s-ar putea întreba pe drept cuvânt, care este soluția? Cum e
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]