5,533 matches
-
accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria artei, lingvistica, semiotica, studiile de cultură, comunicarea tehnică și de afaceri, comunicare verbală, și retorica clasică. În consecință, poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre variile părți ale retoricii vizuale. Câteva exemple de artefacte pe care le analizează retorii vizuali sunt diagramele, picturile, sculpturile, jocurile video, paginile de internet, reclamele, filmele, arhitectura, ziarele
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
fost abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria artei, lingvistica, semiotica, studiile de cultură, comunicarea tehnică și de afaceri, comunicare verbală, și retorica clasică. În consecință, poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre variile părți ale retoricii vizuale. Câteva exemple de artefacte pe care le analizează retorii vizuali sunt diagramele, picturile, sculpturile, jocurile video, paginile de internet, reclamele, filmele, arhitectura, ziarele, și fotografiile. Retorica vizuală caută să dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
consecință, poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre variile părți ale retoricii vizuale. Câteva exemple de artefacte pe care le analizează retorii vizuali sunt diagramele, picturile, sculpturile, jocurile video, paginile de internet, reclamele, filmele, arhitectura, ziarele, și fotografiile. Retorica vizuală caută să dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator și mai inclusiv în ce privește imaginile și interpretările lor. Imaginile vizuale și obiectele materiale au devenit mai relevante în lumina recentelor dezvoltări tehnologice pentru a înțelege metodele de
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
discerne relația exactă dintre variile părți ale retoricii vizuale. Câteva exemple de artefacte pe care le analizează retorii vizuali sunt diagramele, picturile, sculpturile, jocurile video, paginile de internet, reclamele, filmele, arhitectura, ziarele, și fotografiile. Retorica vizuală caută să dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator și mai inclusiv în ce privește imaginile și interpretările lor. Imaginile vizuale și obiectele materiale au devenit mai relevante în lumina recentelor dezvoltări tehnologice pentru a înțelege metodele de comunicare generale. Retorica vizuală este o
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
să dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator și mai inclusiv în ce privește imaginile și interpretările lor. Imaginile vizuale și obiectele materiale au devenit mai relevante în lumina recentelor dezvoltări tehnologice pentru a înțelege metodele de comunicare generale. Retorica vizuală este o decizie conștientă, comunicativă; culorile, forma, mediul și mărimea sunt alese cu intenție. Insă, o persoană poate să vină în contact cu un semn (sau simbol), dar dacă persoana nu are legatură cu semnul, mesajul acestuia este arbitrar
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
mărimea sunt alese cu intenție. Insă, o persoană poate să vină în contact cu un semn (sau simbol), dar dacă persoana nu are legatură cu semnul, mesajul acestuia este arbitrar. De aceea, pentru ca artifactele sau produsele să fie conceptualizate ca retorică vizuală, acestea trebuie sa îndeplineasca următoarele trei caracteristici: trebuie să simbolizeze, să implice intervenția umană, și sa fie prezentate unei audiențe cu scopul de a comunica. Simbolizarea face referire la faptul ca imaginea vizuală trebuie sa fie mai mult decât
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
cu un alt obiect, dar pentru a fi retorică, imaginea vizuală trebuie să fie mai mult decât un semn și să simbolizeze fiind indirect conectat cu referentul său. Intervenția umană se bazează pe faptul că indivizii sunt implicați în producerea retoricii vizuale atunci când creează o imagine, procesul creator implică decizia conștienta de a comunica și alegerea strategiei de creație, cum ar fi culoarea, forma, dimensiunea imaginii. Prezența audienței constă în faptul că retorica vizuala implică ideea audienței reale în scopul comunicării
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
pe faptul că indivizii sunt implicați în producerea retoricii vizuale atunci când creează o imagine, procesul creator implică decizia conștienta de a comunica și alegerea strategiei de creație, cum ar fi culoarea, forma, dimensiunea imaginii. Prezența audienței constă în faptul că retorica vizuala implică ideea audienței reale în scopul comunicării cu aceasta. Audiența poate fi constituită din creatorul imaginii sau privitori care să interpreteze imaginea.
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
despre un gen literar „anul 1632 marchează momentul în care literatura de călătorie este recunoscută, atât de cititorii contemporani, cât și de călători ei înșiși, ca un gen literar clar constituit, dotat cu un stil, cu o poetică și o retorică ce îi sunt proprii”. În acest secol, jurnalul de călătorie cunoaște un mare succes, însă secolul al XVIII-lea, care este secolul marilor călătorii atât științifice cât și personale, a dat naștere la numeroase opere ce se încadrează în acest
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
și, în general, islamului șiit. Prin intermediul acestui curent, arabii încearcă, la rândul lor, să îi convingă pe persani de supremația lor culturală, care constă, mai exact, în moștenirea beduina. Viziunea lui Al-Jahiz referitoare la "Shu‘ubiyya" este expusă în "Cartea Retoricii și a Lămuririi (Kitab al-bayăn wa-t-tabyīn)". Această lucrare retorica, ce aparține speciei are ca scop combaterea adversarilor arabilor, reprezentanții mișcării "Shu‘ubiyya" și “desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
încearcă, la rândul lor, să îi convingă pe persani de supremația lor culturală, care constă, mai exact, în moștenirea beduina. Viziunea lui Al-Jahiz referitoare la "Shu‘ubiyya" este expusă în "Cartea Retoricii și a Lămuririi (Kitab al-bayăn wa-t-tabyīn)". Această lucrare retorica, ce aparține speciei are ca scop combaterea adversarilor arabilor, reprezentanții mișcării "Shu‘ubiyya" și “desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii acestei limbi, arabii prin excelență” (N. Anghelescu). Această mișcare
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
În fond, cu intrarea și ieșirea precipitată, chiar cu resentimente din PNL, Take Ionescu a comis prima mare greșeală politică a carierei sale. Neavând tăria de a o recunoaște, a recurs la diferite subterfugii și tertipuri politice pentru o justifica. "„Retorica devine mijlocul principal al formulării unor false judecăți de valoare, menite a discredita partidul pe care tocmai îl părăsise din rațiuni considerate de el morale și politice. În realitate rațiunile erau determinate de ambiții personale, urmărind o carieră rapidă.”" În
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
după alte câteva incursiuni ruse, în octombrie 2015, în spațiul aerian turc. Ambasadorul turc la ONU, Halit Cevik, a afirmat că nu se cunoștea naționalitatea aeronavei în momentul în care s-a deschis focul. Reacțiile de după acest incident au inclus retorica dură a Rusiei și o încercare a NATO de a tempera situația. Drept răspuns, Rusia a desfășurat crucișătorul Moskva în largul coastei siriene și sisteme de apărare aeriană S-400 la baza sa aeriană din Khmeimim, Siria și a anunțat
Relațiile ruso-turce () [Corola-website/Science/335225_a_336554]
-
nivel exterior să pară că susține redeschiderea seminarului, mișcările actuale în această privință nu sunt în curs de desfășurare din cauza obstacolelor politice interne. Aranjamentele pentru redeschidere necesită amendamente constituționale, ce pot fi folosite de partidele de opoziție pentru a alimenta retorica naționalistă. În 2010, un jurnalist de la ziarul turc "Today's Zaman" i-a întrebat pe oficialii Patriarhiei Ecumenice dacă nu au de gând să pună problema la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Oficialii Patriarhiei au răspuns că nu vor să
Seminarul din Halki () [Corola-website/Science/335250_a_336579]
-
două monarhii" , ținută la 1703 la Arnăut-chioi, un sat de lângă Adrianopol, pentru alegerea domnului Moldovei, în locul lui Constantin Duca (Vidra), mazilit. Este ales domn al Moldovei Mihai Racoviță (Struțocămila). Vidra (Constantin Duca) se apără, ținând un discurs după toate regulile retoricii (""Vestita" "axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea"..."). Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rându-i ironizează dubla înfățișare a Bâtlanului, "pasăre de apă sau pește de aer". Struțocămila (Mihai Racoviță
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
ca Muhammad i-a trădat încrederea în transmiterea mesajului lui Dumnezeu când spune că “astăzi eu am perfecționat pentru tine religia ta”. Și ceea ce nu făcea parte din religie atunci, nu face parte din ea nici acum”. Malik a interzis retorica teologica și discursul filozofic, la care se face referire drept "kalam". Malik era de părere că discursul ("kalam") își avea rădăcinile într-o doctrina eretica preluată și dezvolatată de către teologi controversați precum Jahm bin Safwan. Cand a fost întrebat despre
Malik ibn Anas () [Corola-website/Science/333568_a_334897]
-
8 martie 1075 - d. 14 iunie 1144) a fost un învățat mu’tazilit de origine persană, care a trăit în perioada abbasidă. Al Zamaḫšarī este cunoscut pentru comentariile sale asupra Coranului și a poeziei preislamice, precum și pentru unele tratate de retorică ("Asas al-Balăġa", „Bazele retoricii”), gramatică, fiqh, geografie. Totodată, este autorul unui dicționar arab-persan, care utilizează dialectul vorbit în Horezm la acea vreme. Al-Zamaḫšarī s-a născut în Zamakshar, Khwarezmia și a devenit un savant renumit al școlii mu’tazilite. Nu
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
și alte motive poetice. Originalitatea poeziei lui Hafez constă în multitudinea temelor abordate. , "În poezia lui Hafez găsim pe de o parte filonul identificării poeziei erotice cu cea mistică și, pe de altă parte, păstrarea tradiției poeziei culte, bazate pe retorica scolastică. Hafez, cu deplină libertate artistică, stăpânește întregul complex formal al acestor două tendințe și creează propria sa formă, în care conținutul contrastant al poeziei profane și al celei mistice se îmbină într-un tot stilistic ".” ( H.H. Schaeder ) ” , Dragostea, natura
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
filosofie și comunicare multiculturală). În prezent este cadru didactic titular la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere, responsabil cu programul de studiu al specializării „Comunicare și relații publice”, unde predă cursurile: Istoria filosofiei, Logică, Etică și deontologie, Retorică și argumentare, Fundamente ale sistemului mass-media, Introducere în relațiile publice ș.a. și cercetător științific la Institutul de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, la Filiala regională Târgu-Mureș (din 1994, secretar al Filialei din
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
copertă de Acad. Alexandru Surdu); Dialoguri în Agora - cu filosofi și scriitori (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2007, cu o apreciere pe copertă de Acad. Gh. Vlăduțescu); Elemente de retorică și argumentare (Editura Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș, 2011, cu o apreciere pe copertă de Acad. Alexandru Surdu); Introducere în filosofia comunicării și a relațiilor publice, cu focalizare pe aspectele de criză (Editura Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș, 2011); Filosofie și comunicare
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
antologie poetică - pentru volumul Antologia poeților ardeleni contemporani (2004); Premiul pentru publicistică - pentru volumul Dialoguri în Agora (2006); Premiul pentru eseu - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2008); Premiul pentru eseu - pentru volumul Elemente de retorică și argumentare (2012); Premiul pentru eseu - Filosofie și comunicare (2013); La începuturile sale literare a fost încurajat prin obținerea unor premii în cadrul unor festivaluri naționale, precum: Festivalul de poezie „Lucian Blaga” (Sebeș-Alba, 1984), Festivalul „Poetul și cetatea” (Pitești, 1984), Festivalul
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
greaca și s-a familiarizat cu literaturile acelor popoare "„cu scop ca apoi să producă resultatele acellora și în literatura năciunală rumână”." Dintre foștii lui dascăli de la Academie, au avut legătură cu destinul și cariera sa viitoare profesorul lui de retorică, Dimitrie Gusti și profesorul lui de istorie Theodor Codrescu. La editura din Iași a acestora („Buciumul român”) și-a publicat tânărul absolvent primul volum, o traducere din limba germană a unei „cărți de cetire” (1856). Lui Dimitrie Gusti i-a
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
începutul lunii iulie a anului 2004, oficialii Departamentului Apărării au arătat că nu au avut planuri de a disloca forțele americane în Darfur, nici măcar pentru a sprijini furnizarea de ajutor umanitar. Politica Congresului american, care a condus la utilizarea a retoricii de genocid cu referire la Darfur își are originea în preocuparea Congresului cu alte evenimente din Sudan și anume, ca brutală contra-insurgență a guvernului sudanez împotriva Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez / Rebelii s-au luptat cu guvernul islamist din
Criza din Darfur () [Corola-website/Science/332121_a_333450]
-
ONU are de a face cu simplul fapt că Darfurul nu este Rwanda. În timp ce Darfurul este caracterizat că “Rwanda în slow motion”, atrocitățile din Darfur sunt calitativ și cantitativ diferite de cele din Rwanda. Atunci cand SUA a continuat să utilizeze retorica de genocid în ciuda rezultatelor contrare ale ONU, SUA a încercat să plaseze Darfurul în aceeași categorie cu Rwanda a dus la acuzările mai multor lideri, în principal din lumea arabă și islamică, ca SUA a folosit retorica de genocid ca
Criza din Darfur () [Corola-website/Science/332121_a_333450]
-
continuat să utilizeze retorica de genocid în ciuda rezultatelor contrare ale ONU, SUA a încercat să plaseze Darfurul în aceeași categorie cu Rwanda a dus la acuzările mai multor lideri, în principal din lumea arabă și islamică, ca SUA a folosit retorica de genocid ca pretext pentru a invada state predominanțe arabe și musulmane bogate în petrol. Sudanul a respins categoric constatarea SUA și a sugerat că acuzația de genocid ar putea complică negocierile de pace cu rebelii din Darfur, dar și
Criza din Darfur () [Corola-website/Science/332121_a_333450]