5,680 matches
-
1992. [1981] Ferluga, Jarlan. Bisanzio. Societa e stato. Milano: Sansoni, 1974. Ferraris, Maurizio. L'Immaginazione. Bologna: Il Mulino, 1996. Flandrois, Isabelle. L'institution de Prince au début du XVIIè siècle. Paris: PUF, 1992. Fonio, Giorgio. Morfologia della rappresentazione. Lo scarto retorico delle immagini. Milano: Angelo Guerini, 2000. Foucault, Michel. Dits et écrits. Vol. II. Paris: Gallimard, 1996. Foss, Clive. Rome and Byzantium. Oxford: Oxford UP, 1977. Freud, Sigmund. Opere. Vol. IV. "Studii despre societate și religie". București: TREI, 2000. [1974] Gardiner
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
-i găsi pe teroriști ca la o mare cruciadă. Mai târziu, președintele s-a referit la Irak, Iran și Coreea de Nord ca la o „Axă răului”. Cu toate că europenii se sperie de imaginile religioase folosite de America pentru a descrie conflictele planetare, retorica Casei Albe găsește o audiență favorabilă În inima Americii. Credința că suntem poporul ales i-a transformat, de asemenea, pe americani În cel mai patriotic popor din lume. Într-un studiu realizat de National Opinion Research Center (Centrul de investigare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că, de fapt, „Constituția Statelor Unite ale Americii nu permite deferența față de o lege superioară, cum ar fi cea internațională și nici transferul, Împărțirea cu sau delegarea suveranității către o organizație internațională”26. Mulți membrii ai Guvernului Statelor Unite ale Americii nu subscriu la o asemenea retorică Înfierbântată. Totuși, realitatea este aceea că doctrina Bush, dacă este dusă la extrem, trece toate Înțelegerile și angajamentele internaționale Într-un plan secundar față de dreptul suveran de a fi arbitrul final al acțiunilor țării. Viziuni divergente asupra lumii Politica externă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În iunie 2000. El a spus că politica externă a Uniunii Europene trebuie să fie În acord cu valorile care animă politica internă și că trebuie să folosească punctele ei forte. Patten le-a reamintit europenilor că Uniunea Europeană, cu toată retorica exaltată În favoarea păcii, nu a putut să oprească conflictele din Bosnia și Kosovo În anii ’90 și a trebuit să recurgă la intervenția militară americană pentru a opri conflictul. Cum poate Europa să prevină alte conflicte gen Bosnia sau Kosovo
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
altul. Sigur, mai murmur, mai cîrtesc, mai ridică, nu prea tare. glasul. Dar, urmărindu-i, nici nu te mai miri că lui se întîmplă ce li se întîmplă, că, netam-nesam, niște străini pot să dea buzna în treburile lor interne. Retorica capului de familie că e stăpîn la el acasă, nu se teme de eventualități nedorite se dovedește, la prima încercare severă, un discurs fals, găunos, înțesat de complexe Cu ce seamănă asta?... Aluziile la realități pe care le-am suportat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un mod pentru a o descrie și de a o imita în muzică. 2.4 Augustin de Hipona (354-430 d. Cr.) Cu episcopul de Hipona, schema artelor liberale și-a găsit definitiva bipartiție în trivium (din care făceau parte gramatica, retorica și dialectica) și quadrivium (care cuprindea aritmetica, geometria, muzica și astronomia). Augustin ne-a lăsat unul dintre cele mai importante tratate medievale cu caracter muzical, De musica, în care este articulată întreaga sa gândire în jurul celebrei definiții din primele pagini
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Asemenea altor autori creștini, Sfântul Vasile cel Mare<footnote id="26"> Sf. Vasile cel Mare (329-379) a studiat în marile centre creștine Cezareea, Constantinopol și Atena, după care s-a întors în Cezareea natală, unde a activate ca professor de retorică. Pe la anul 364 s-a preoțit, șase ani după aceea ajungând episcope al Cezareei. S-a impus printr-o bogată activitate pastorală și socială, înființând instituții de asistență socială, aziluri și școli. Principalele sale scrieri sunt: învoțături morale, Regulile mari
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
țări cu cerul violet”, emfază, declamații teatrale în notă epicureană, expansivă, contrariate de frisonul morții, „poze” nostalgice sau, la rigoare, bagatelizând idila, cu un vioi accent, făcând mai tot discursul suspectabil. Sonorități exotice, livrești, afirmă pe alocuri relația cu o retorică impusă odată cu pleiada următoare, simbolistă, de poeți. Cu ezitări și obscurități, câteva tălmăciri (din Hugo, Petöfi, Leopardi sau Catulle Mendès) nu trec de faza sârguinței juvenile. Tenace, D. forțează intrarea în Parnas până în preajma celui de-al doilea război; cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
de jude crăiesc în Orăștie. O. își începe învățătura la școlile săsești din Sibiu și Orăștie, pentru a-și continua studiile, între 1505 și 1512, la școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia și muzica. Din 1510 va fi paj la Curtea din Buda regelui Vladislav II, până la moartea acestuia, în 1516. Urmează un deceniu dedicat studiului și vieții ecleziastice: secretar episcopal și canonic de Pécs (1518), arhidiacon de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale copilăriei și adolescenței (În clas, Aleargă trenul, Străbunica). Textul Siretului, care deschide volumul de „nuvele” Mărturisiri, cuprinde o efuziune ce ia curând înfățișarea unui pur exercițiu de retorică. Cu inflexiuni lirice sunt și Din scrisorile unei prietene, Revedere, Mihăiță ori Mărțișorul, care aduc tabloul, trasat cu oarecare finețe psihologică, al unor iubiri adolescentine. Din același punct purcede și O taină, o veritabilă nuvelă, construită pe destinul unei fete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din Iran, interzic orice expresie publică a transcendenței. Spre deosebire de societățile premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adaptate unor condiții socioculturale și istorice diverse. Pentru musulmanul comun, Coranul nu reprezintă o carte de rețete, care să se ocupe de toate situațiile particulare imaginabile particularitate care i-ar face praf tocmai caracterul transcendent. El analizează modelele religioase și retorica folosită în discursul lui 'Abd al-Salam Faraj, autorul obligației canonice absente (anume, jihad-ul), teoretician al mișcării al-Jihad, care l-a asasinat pe Sadat în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu fi lăsat în urmă, despre amenințarea de a fi scos din competiție, riscînd să devină o insulă periferică (sau chiar uitată) a mentalității și a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fundamenta variante mai nobile de viață bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în creștere, de la 60% până la 70%, respondenții afirmând că sunt (foarte) mulțumiți de modalitatea în care funcționează democrația belgiană. Cu toate că este greu de demonstrat faptul că aceste aprecieri statistice sunt legate în vreun fel de ascensiunea VB, ele demonstrează că retorica acestui partid nu i-a facut pe belgieni mai lipsiți de încredere sau mai nesatisfăcuți, cel puțin nu într-o propoție semificativă statistic. Prin urmare, se pare VB-ul canalizează sentimente deja existente de neîncredere și insatisfacție, fără să le
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
astfel, partidul a promovat o abordare plebiscitară a guvernanței, care a accelerat declinul legitimității instituțiilor reprezentative și a dus o adevărată campanie pentru "îngustarea spațiului democratic" în anumite modalități care au fost însușite de actualul guvern Canadian. Amenințările legate de retorica Partidului Reformei și de guvernarea Partidului Conservator sprijină ipoteza 1, propusă de editorii volumului, care afirmă că "populismul la guvernare are efecte mai puternice asupra democrației decât populismul aflat în opoziție". Cu toate acestea, existența actuală a Partidului Conservator și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
presupusului spirit revanșard al germanilor și sudeților; pentru introducerea unor măsuri mai dure împotriva minorității rrome văzută ca o presupusă sursă de criminalitate și dezordine, atitudine rasistă pentru care partidul a devenit ulterior celebru 3. Începând cu primăvara lui 1991, retorica extremistă și scandaloasă a partidului, demonstrațiile provocatoare și bine mediatizate, mitinguri și întrunirile în aer liber convocate de Sládek au mobilizat suficiente energii pentru a crea o mică organizație națională și pentru a-i crește sprijinul electoral 4. În iunie
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
paria, extremist. La nivel național sau local, toate celelalte partide au privit SPR-RSČ drept un partener potențial de coaliție inacceptabil. La rândul lor Republicanii nu au părut să aibă un interes deosebit în obținerea unor posturi publice. De altfel, chiar dacă retorica Republicanilor, care promova acțiunile directe și un rasism persistent, i-a făcut pe unii să se întrebe dacă nu cumva ar exista suficiente motive ca acest partid să fie scos în afara legii ca formațiune antidemocratică (Fabrý, 1997)8, nu au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
anumite elemente care merită semnalate. De exemplu, naționalismul, anticomunismul și ideologia statului social afișate de partid, au făcut ca această formațiune să îmbrățișeze poziții radicale, respingând legitimitatea democrației cehe și pledând pentru recursul, fie și potențial la violență. Chiar dacă această retorică nu a fost niciodată pusă în aplicare, rămânând în definitiv doar o hiperbolă și o farsă, ea a reprezentat o amenințare potențială la adresa democrației, fie și prin faptul că partidul a reușit să-și atragă un oarecare sprijin al maselor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au avut-o. De asemenea, nu pare că Republicanii să fi lăsat vreo moștenire ideologică reală. La scurt timp după prăbușirea politică a Republicanilor, în 1998-1999, partidul de centru-dreapta Civic Democrat (ODS) al lui Václav Klaus a început să tatoneze retorica naționalismului antigerman - chiar dacă într-un stil diferit și mult mai moderat în comparație cu SPR-RSČ - ca parte a unei realinieri la "interesele naționale" și ca o apărare mai explicită a statalității Cehe împotriva presupusei intruziuni a Germaniei și a UE. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
antisocial al rromilor care locuiesc în blocurile mari de locuințe, mergând până la a susține înființarea unor patrule cetățenești. Cu toate acestea, astfel de tendințe nu sunt detectabile în poziția de ansamblu a VV a cărui strategie politică de succes combină retorica populistă anti-establishment denunțând partidele consacrate drept "dinozaurii politici corupți" cu solicitarea unor reforme orientate către piață și cu o utilizare a democrației directe pe o scară mai largă (VV 2010). Probabil, cel mai apropiat echivalent al Republicanismului lui Sládek care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
apropiat echivalent al Republicanismului lui Sládek care poate fi găsit în politica cehă contemporană este detectabil în zona de stânga a blocului Suveranist Eurosceptic condus de fostul prezentator de știri și fost europarlamentar independent Jana Bobošíková. Cu toate că nu apelează la retorica anticomunistă, partidul lui Bobošíková - un amalgam de grupări independente și facțiuni, format în 2009 - are un program economic intervenționist, naționalist și euroseptic, formulat în termeni populiști, ca o critică adresată elitelor indolente și corupte, amintind suprinzător de mult de Sládek
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un caz interesant și aparte pentru studiul efectelor populismului asupra democrațiilor neconsolidate, deoarece se întinde pe două dintre cadranele cadrului teoretic conturat de editorii volumului. Campania prezidențială, din 2006, a lui Andrés Manuel López Obrador (AMLO) a prezentat elemente de retorică populistă, iar acest tip de campanie l-a trimis în opoziție. Acest capitol se concentrează, în primul rând, asupra acestei experiențe și analizează ipoteza 5 a editorilor volumului și anume: "în democrațiile neconsolidate, populismul, aflat în opoziție va avea efecte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care, regulile competiției democratice nu sunt universal, asumate, acceptate sau apărate de toți actorii politici. Acest capitol este împărțit în patru secțiuni. Prima este conscrată examinării modului în care Andrés Manuel López Obrador a recurs, în alegerile din 2006, la retorica populistă și efectele pe care această opțiune le-a avut asupra calității democrației în Mexic. Cea de a doua secțiune compară acest episod cu mandatul lui López Obrador de guvernator al orașului Mexico. Cea de a treia secțiune examinează relația
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a pus accentul pe temele populiste construindu-și platforma în jurul includerii celor marginalizați. Sloganul sau de campanie: "Pentru binele tuturor - Pe primul loc cei săraci" exemplifică dinamica populistă. Scopul acestei secțiuni este, în primul rând, să analizeze rolul jucat de retorica populistă în polarizarea campaniei și asta în ciuda unor dovezi privind polarizarea la nivelul maselor (Bruhn & Greene, 2007). În al doilea rând, secțiunea va dezbate dacă polarizarea a fost produsă de ideologia de stânga sau mai degrabă de populism. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]