KorAP: Find »[drukola/base=reușită & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...218 219 220 ...360 >

8,987 matches

Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572

guverne care nu iau măsuri de reformare a statului 77. La fel procedează și Comisia europeană care susține, orientează, ajută guvernele să ia decizii mai adecvate intereselor europene comune. Se vorbește mult de nevoia de a contextualiza reformele administrative 78. Reușita unor asemenea întreprinderi depinde de gradul de apropiere dintre sistemele de guvernare din statele naționale, puterea de negociere a lor și modelele în afirmare la scară internațională. Gradul de apropiere dintre sistemele de guvernare din state naționale și modelele în

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
reforme: care urmăresc noi politici, noi abordări ale gestionării, care vizează continuitatea și permanența reformelor, care acceptă logica alternanței democratice (care poate înlocui inițiatorii reformelor, poate determina reorientări, dar reformele benefice continuă...). Reforma este un proces de învățare 86 (lecțiile reușitelor și eșecurilor precedente pot produce schimbări de comportament, modificări de structură, de procedură) care depinde de ritmul cu care se face reforma, de participarea sau neparticiparea tuturor celor implicați, de natura leadership-ului. Reformele pot fi rapide sau lente, precaute 87

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
a crizei actuale. China și Europa au finanțat o țară care trăiește cu mult peste resursele de care dispune, spune J. Attali. Acest fapt se asociază cu "transferul de riscuri" încurajat prin fondurile de investiții speculative. În anii 1990 însă, reușitele tehnologice (de exemplu, Internetul etc.) uimeau lumea și nimeni nu avea ochi să vadă că o bună parte a talentelor și a capitalurilor se îndrepta spre sistemul financiar, în detrimentul industriei și cercetării... Presimțind că acest fapt nu poate dura mult

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
orașelor mari, Raportul Banlieuscopie analizează posibilitățile de a "reinventa" integrarea socială etc. Orașele și statul Multe speranțe au fost puse în "modernizarea societății prin urbanizare", în redescoperirea "rolului orașului în creșterea economică", "vector al modernizării sociale", al "modernizării acțiunii publice". Reușita depinde mult de solidaritatea urbană în condițiile crizei financiare și economice, ale "fricii de săraci și de imigranți". De-a lungul anilor, evoluția urbană s-a corelat cu democrația, practica urbanistică fiind corelată cu reglementările politice ce vizau evitarea tensiunilor

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
ci întreprinderi mici și mijlocii, unități comerciale, servicii etc.), că este necesară asigurarea securității urbane și prevenirea violenței (cu prezența eficientă a polițiștilor pe teren), că scara, holul, imobilul nu sunt "spațiile nimănui", de care nimeni nu se simte responsabil. Reușita acestor politici a depins de coordonarea acțiunilor, de protagoniștii 251 care au devenit mai numeroși și mai interdependenți 252. Anii 1996-2006 au fost marcați de contractualizarea politicii de dezvoltare urbană. Contractul oferea cadrul în care statul, colectivitățile locale și partenerii

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
fundamentală și durabilă a fizionomiei cartierelor, schimbarea sensibilă a vieții locuitorilor, fiindcă proiectul urban trebuie pus în serviciul proiectului social 254. Contractul de coeziune socială presupunea programe cu obiective și acțiuni clare (habitatul și cadrul de viață, locuri de muncă, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței, înmulțirea parteneriatelor și implicarea locuitorilor). S-a urmărit concertarea diferitelor inițiative: programe locale privind habitatul; zonele dificile urbane; planuri locale de inserție prin activități economice; echipe de reușită educațională; contracte educative școală, familie, comunitate

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
cadrul de viață, locuri de muncă, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței, înmulțirea parteneriatelor și implicarea locuitorilor). S-a urmărit concertarea diferitelor inițiative: programe locale privind habitatul; zonele dificile urbane; planuri locale de inserție prin activități economice; echipe de reușită educațională; contracte educative școală, familie, comunitate; oraș, viață comunitară, vacanță; contracte de educație artistică, de combatere a iletrismului etc.255 Contractele de coeziune socială trebuiau să se bazeze pe diagnostice la nivelul cartierelor pentru a identifica prioritățile intervențiilor și resursele

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
rezistă, se impun sau se sting după cum știu să-și mobilizeze și să-și gospodărescă resursele pe care le au, sau pe care le atrag, după cum știu să (re)construiască liantul social, coeziunea socială... Nu există "modele gata făcute" de reușită în acest sens. "Orașele sunt ca indivizii, aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie. Răspunsul la provocările urbane trebuie să integreze ansamblul particularităților fizice, culturale și sociopolitice ale fiecărui oraș și să ia în seamă istoria și tradiția lor. În loc de

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
nu este un automat inconștient de sine, cu comportament repetitiv 297. Profitul are și un preț de plătit, iar acest preț este plătit de către oameni. "Dezvoltarea nu mai înseamnă înălțarea omenirii cu un pas mai sus; dimpotrivă, pot exista anumite reușite în cazuri izolate, în diferite părți ale lumii, în sânul diferitelor civilizații 298. Economicul dictează legi societății, comunităților, supremul "proiect" fiind acela de "a câștiga" mai mult ca ieri, mâine mai mult ca azi, mai mult decât ceilalți, a acumula

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
cu excluderea este foarte greu atunci când lupta e solitară și nu are loc pentru a schimba societatea, ci pentru a afla un loc în ea..."300. Competiția este fără sfârșit, nimeni nu-și pune problema câți pierd dacă unul câștigă. Reușita este măsurabilă în bani și în acest fel se constată cine e performant și cine nu. Suntem într-o competiție fără sfârșit cu toți ceilalți și cu noi înșine. "A fi permanent în mișcare, agitat, este un mijloc de a

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
a recurs, pentru început, la parteneriate informale, ușor de acceptat de către localnici, după care au fost formalizate. Localnicii au fost atrași în proiecte care aduceau câștig imediat (accesul la o nouă piață de desfacere, de exemplu) sau aveau șansă de reușită apropiată de 100%. Alegând un temeinic punct de plecare și actori serioși din start, aflând scala adecvată, încurajând reflexia colectivă asupra derulării acțiunilor, capitalizând acquis-urile (se poate învăța mult și din greșeli, nu numai din reușite...) se poate ajunge la

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
sau aveau șansă de reușită apropiată de 100%. Alegând un temeinic punct de plecare și actori serioși din start, aflând scala adecvată, încurajând reflexia colectivă asupra derulării acțiunilor, capitalizând acquis-urile (se poate învăța mult și din greșeli, nu numai din reușite...) se poate ajunge la construcția unor strategii menite să restaureze încrederea în viitor prin proiecte cu valoare demonstrativă. În Sierra de Bejar (Castilla y León, Spania), teritoriu în declin, au fost finanțate câteva proiecte suficient de mari pentru a nu

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
cuiva, "să creadă totul și nimic", să se mire mai mult decât să judece, să ia aminte la date noi, la explicații inedite etc. Uneori este imposibilă observarea directă, participativă. Atunci este inevitabil recursul la "persoane-cheie" (care devin participanți-observatori). Condițiile reușitei contribuției acestora la cercetare țin de: • încrederea în cercetător (care asigură că datele, informațiile primite nu vor fi folosite în detrimentul persoanelor-cheie, al grupului, al oamenilor colectivității); • rolul acestora în comunitatea respectivă (datorită unor caracteristici vârstă, funcție oficială etc. anumite persoane

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
averii "moștenite". În fapt, arată Bourdieu (în Les Héritiers, La Reproduction, La Distinction ș.a.), școala funcționează ca una dintre instanțele de selecție, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații. S-a spus că școala contribuie la emanciparea oamenilor, la ridicarea lor, la reușita lor socială indiferent de originea socială, de categoria socială de apartenență etc., dar se constată că aceia care frecventează școlile cele mai bune, care obțin diplomele cele mai râvnite, recunoscute, cei care acced la posturi înalte de decidenți sunt, în

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
filiere, specializări au perspectivă, ce posibilități de ocupare vor exista în diferite domenii etc.); • factori ce țin de elev (aptitudini, motivații, capacități, atitudini față de învățătură, muncă etc.); • factori ce țin de relații, raporturi, interacțiuni (cu ceilalți elevi, cu educatorii etc.). Reușita sau eșecul școlar, profesional, social vor ține de toate aceste alegeri. În La construction sociale de la realité (1986), P. Berger și Th. Luckman ne spun că în anii copilăriei, omul interiorizează caracteristicile lumii în care intră așa cum îi sunt ele

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
fundamentată pe ideologia hitleristă, rezumată în Mein Kampf și în lucrările unor ideologi germani). În democrația actuală, școala angajează elevii în competiție, dar nu spune că renunță la egalitatea șanselor. În acest context, dacă rezultatele excelente la învățătură nu garantează reușita profesională și socială, egalitatea și meritul devin contradictorii. Elevii sunt antrenați în competiție ca și cum ar fi egali, dar ei sunt inegali. Li se spune că se asigură aceleași condiții de participare și arbitri imparțiali... În fapt, participanții la competiție sunt

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
școala democratică de masă corespunde trecerii de la un campionat care organizează competiția între egali, la cupă care amestecă toate tipurile de competitori"411. Profesorii se plâng că mulți elevi sunt nemotivați, sunt apatici. Dacă elevii muncesc mult, toți, șansele de reușită profesională și socială sunt aceleași pentru toți? Dacă ei muncesc "pe brânci" și constată că performanțele nu sunt cele dorite, nu există pericolul de a nu mai crede în valoarea muncii sau de a se crede "puțin dotat"? În școala

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
competențele, să devină conștienți că nu trebuie să se limiteze la cele căpătate în cadrul și în timpul școlarității, să capete conștiința a ceea ce face, ce are de facut, a obiectivelor pe diferite termene, a capacității de a-și pune în valoare reușitele și de a-și analiza critic eșecurile, să fie capabil să identifice și să-și ierarhizeze interesele și aspirațiile profesionale, personale, să poată integra dimensiunea temporală în elaborarea unui proiect (să știe să anticipeze etc.), să fie capabil să evalueze

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
diferitelor discipline: Acțiuni specifice: Consiliere individualizată: dezvoltarea compețentelor transversale 421, identificarea locului și impactului disciplinei în lumea socioprofesională, folosirea practicilor evaluative valorizante pentru elev, crearea posibilităților ca elevii să descopere ca au mai multe opțiuni, informări cantitative și calitative asupra reușitelor celor care au luat anterior bacalaureatul, aprofundarea cunoașterii ofertei și exigențelor învățământului superior: conținuturile și exigențele specializărilor, diferitelor discipline, a metodelor de lucru, a condițiilor reușitei etc. cunoașterea meseriilor, profesiilor și exigențelor formărilor, acțiuni centrate pe cunoașterea de sine, pe

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
ca elevii să descopere ca au mai multe opțiuni, informări cantitative și calitative asupra reușitelor celor care au luat anterior bacalaureatul, aprofundarea cunoașterii ofertei și exigențelor învățământului superior: conținuturile și exigențele specializărilor, diferitelor discipline, a metodelor de lucru, a condițiilor reușitei etc. cunoașterea meseriilor, profesiilor și exigențelor formărilor, acțiuni centrate pe cunoașterea de sine, pe explorarea intereselor, motivației etc. informări privind bacalaureatul, filierele din învățământul superior, diferite "pasarele", diferite modalități de formare: cursuri clasice, învățământ în alternanță etc. -acțiuni tematice privind

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
pot constitui un grup în care se pot utiliza avantajele formării "față în față", 9-12 elevi pot lucra într-un cabinet de limbi straine, pot forma un "focus grup" etc.). Numărul elevilor din clasă are influență asupra rezultatelor lor școlare (reușita școlară, în general, se corelează pozitiv cu numărul mic al elevilor dintr-o clasă). Este important ca în clasă să se urmărească omogenizarea colectivului, dar și diferențierea elevilor (nu pot fi oferite aceleași diplome tuturor elevilor din clasă). Cercetările fiziologilor

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
igienă, de satisfacere a aspirațiilor cultural-artistice. Dacă toate "orele" sunt de 50 de minute și "pauzele" de 10, școala provoacă stres datorită timpului uniform, monoton. Preocuparea de a respecta și timpii individuali, ritmurile proprii etc. poate avea impact benefic asupra reușitei școlare. Alegerea metodelor de învățământ implică anumite convingeri în privința finalităților educaționale și sociale ale învățământului. Una este ca elevul să asculte "fără să clipească" monotonia expunerii unor propoziții, alta e ca el să participe la producerea unor cunoștințe sau la

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
este implicat elevul, dezvoltarea sa fizică și psihică, dezvoltarea vorbirii, dezvoltarea atenției, percepției, memoriei, gândirii, imaginației, formarea personalității, devenirea lui socială. Ei sunt responsabili de evoluția elevului mic, preadolescentului, adolescentului. Unii elevi reușesc, alții eșuează. Ce explicații s-au dat reușitei și eșecului? Unii au spus că eșuează elevii cu deficiențe, cu tulburări psihice. Dacă un copil are o sănătate precară, procesele lor psihice nu vor funcționa la parametri normali și treptat, unii își construiesc complexul de inferioritate, devin inhibați, se

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
dificultăți la școală. Copilul stă la școală circa 6 ore/ zi, iar restul timpului îl petrece în familie. Copilul capătă încredere în sine dacă părinții îl încurajează, îl controlează, sunt exigenți și îngăduitori cu măsură. Are mai mari șanse de reușită copilul din familia cu locuință decentă, cu toate condițiile prielnice învățării. Familia sănătoasă moral este benefică pentru reușita comportamentală a copilului 428. Contează legătura familiei cu școala, impactul părinților cu nivel de educație scăzut, părinților șomeri, navetiști, plecați "în străinătate

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
Copilul capătă încredere în sine dacă părinții îl încurajează, îl controlează, sunt exigenți și îngăduitori cu măsură. Are mai mari șanse de reușită copilul din familia cu locuință decentă, cu toate condițiile prielnice învățării. Familia sănătoasă moral este benefică pentru reușita comportamentală a copilului 428. Contează legătura familiei cu școala, impactul părinților cu nivel de educație scăzut, părinților șomeri, navetiști, plecați "în străinătate", "deresponsabilizați" etc. Copiii Toți cei care iau decizii, măsuri și întreprind acțiuni ce vizează copilul au obligația să

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]