6,492 matches
-
acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este cea mai bine reprezentată, iar la nivelul terasei a IV-a se află o largă înșeuare, legată de fenomene de captare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Clima satului Sâncel are un caracter continental temperat, relativ blând. Curenții de aer care circulă dinspre vest îndeosebi fönul, au urmări pozitive asupra culturilor agricole. Se constată că în cursul anului temperatura cea mai ridicată se înregistrează în luna iulie
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
în partea central-estică a României Mari, în sud-estul regiunii Moldova. Județul cuprindea partea de est a actualului județ Galați. Se învecina la est cu județele Cahul și Ismail, la nord cu județul Tutova, la vest cu județele Tecuci și Râmnicu Sărat, iar la sud cu județele Brăila și Tulcea. Teritoriul județului era împărțit inițial în două plăși: Ulterior au fost înființate încă trei plăși, ajungându-se la cinci plăși în total: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 210
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
de 16 m. Localitatea Coștiui a fost atestată documentar, pentru prima oară, în anul 1353. După alte surse, prima atestare datează din 1474 (castellum Ronaszek). Calea ferată "Sighet - Coștiui" (15,6 km) a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate de la Coștiui au fost deschise în anul 1967. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Coștiui certifică exploatarea antică, la suprafață, a
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Băile Coștiui utilizează în scop curativ apele sărate ale unui lac, format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Rezervația s-a constituit ca arie protejată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Național - secțiunea III - a zone protejate, având codul 2576. Aceasta se
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Dragoș". În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Apostolache este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Apostolache (reședința), Buzota, Mârlogea, Udrești și Valea Cricovului. Comuna se află în estul județului, în valea Cricovului Sărat, în zona confluenței acestuia cu afluentul său Chiojdeanca. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord-est de și mai departe în județul Buzău de Cislău (unde
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bărăitaru, Belciug, Cornu de Jos, Drăgănești (reședința), Hătcărău, Meri și Tufani. Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului și al Prahovei (în zona confluenței celor două râuri), și pe malul drept al Cricovului Sărat, având terenuri nelocuite și pe malul stâng al celui din urmă, terenuri traversate de șoseaua DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni. Această șosea se intersectează lângă Bărăitaru cu șoseaua județeană DJ100B, care o leagă spre est de Fulga și spre
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
Iordăcheanu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Iordăcheanu (reședința), Mocești, Plavia, Străoști, Valea Cucului și Vărbila. Comuna Iordăcheanu este situată pe ambele maluri ale râului Cricovul Sărat, în zonă colinară. Se învecineaza cu comuna Gornet Cricov la nord-est, cu comuna Ceptura la est, cu orașul Urlați la sud, cu comuna Plopu, la vest și cu comuna Podenii Noi la nord. Pe malul stâng al râului, este străbătută
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Mănăstirești», după care moșiile mănăstirii Vărbila trec în patrimoniul statului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Iordăcheanu făcea parte din plasa Cricov și era formată din satele Iordăcheanu, Mocești și Plavia, adică doar cele de pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna avea în total 287 de case de locuit și 1.141 de locuitori. În 1864 fuseseră împroprietăriți din comună 136 de țărani. Comuna nu avea școală, copiii învățând la școala din Urlați; în comună era câte o biserică în
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Lapoș este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Glod, Lapoș (reședința), Lăpoșel și Pietricica. Comuna este situată în partea de est a județului Prahova, la limita cu județul Buzău, la izvoarele râului Cricovul Sărat și ale Nișcovului. Este deservită de șoseaua județeană DJ235, care o leagă spre vest de Sângeru. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lapoș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafețe reduse acoperite de formațiuni vegetale erbacee de
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Gornet-Cricov este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Coșerele, Dobrota, Gornet-Cricov (reședința), Priseaca, Țărculești și Valea Seacă. Se află pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Este traversată de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord de , și mai
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Coșerele, Dobrota, Gornet-Cricov (reședința), Priseaca, Țărculești și Valea Seacă. Se află pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Este traversată de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord de , și mai departe în județul Buzău de (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Priseaca
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
Plavia este un sat în comuna Iordăcheanu din județul Prahova, Muntenia, România. Cadrul geografic. Localitate dispusă în sudul comunei Iordăcheanu, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Denumirea localității derivă din slavonul « Plavi » = ceva ce plutește sau « plavie »=insulă plutitoare formată din plute, nămol și pietroaie. În sanscrită « plava »=a înota, a pluti, a fi ajutat. Istoricul, în general, necunoscut. S-ar putea să fi luat ființă
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
Podenii Noi este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Podenii Noi (reședința), Podu lui Galben, Popești, Rahova, Sălcioara, Sfăcăru și Valea Dulce. Comuna se află în valea râului Lopatna (un pârâu cu apă sărată), în zona cursului inferior al său. Satele sunt dispuse de-a lungul a două linii, una în vale, spre nord, pe malurile răului, cu satele Podu lui Galben, Sfăcăru, Podenii Noi, Valea Dulce și Popești; și a doua în zona
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
24 grade, 28 minute, 30 secunde longitudine estică și 45 grade, 44 minute, 10 secunde latitudine nordică. Vatra satului are o suprafață de 91 ha, situată în partea de sud-est a județului Sibiu. În partea de răsărit se află satul Sărată, la apus se află orașul Avrig și la miază-noapte comună Porumbacu de Jos. Străzi principale, în partea apuseana: stradă Susenilor în prelungire cu strada Mălăieștilor. O altă stradă duce de la podul Râului Mare până la Liscov în direcția Avrig. Celelalte străzi
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
Sângeru este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Butuci, Mireșu Mare, Mireșu Mic, Piatra Mică, Sângeru (reședința) și Tisa. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile Cricovului Sărat și ale afluenților acestuia Salcia și Sărățica. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud-vest de , , , Urlați și (unde se termină în DN1B) și spre nord-est în județul Buzău de (unde se termină în DN10). La Butuci
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
Străoști este un sat în comuna Iordăcheanu din județul Prahova, Muntenia, România. Localitatea, cunoscută de localnici sub denumirea de Pisc, face parte din comuna Iordăcheanu. Străoști este un sat de deal, așezat pe malul drept al râului Cricovul Sărat, la 3 km distanță de orașul Urlați. Denumirea localității cu rezonanta arhaică își trage seva din primitivul « Straoa » . La sfârșitul secolului al XIX-lea, făcea parte din comuna Hârsa din plasa Podgoria, județul Prahova. În raza acestui sat s-a
Străoști, Prahova () [Corola-website/Science/301734_a_303063]
-
astăzi poartă numele de Valea Anei, adică satul actual, iar pe o alta au înzestrat-o cu satul (comuna de azi) numit Chiojdeanca. Mai târziu, unii din urmașii acestor chiojdeni au migrat, instalându-se pe cursul superior al râului Râmnicul Sărat, unde au înființat satul Chiojdeni. În Chiojdeanca, s-au născut Andrei Rădulescu (1880-1959), jurist și Eugen Simion (n. 25 mai 1933), critic și istoric literar, președinti ai Academiei Române. În comuna Starchiojd se află două monumente istorice de arhitectură de interes
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
formată din satele Boșilcești, Buștenari, Doftana, Melicești, Telega (reședința) și Țonțești. Este situată în apropiere de orașele Câmpina și Breaza și de localitatea Brebu. Telega se află în zona deluroasă a Subcarpaților Curburii, întinsă de-a lungul văii pârâului („gârlei”) Sărata și pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
gârlei”) Sărata și pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile din zona Telegii sunt sărace (argile) și, în
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Petru cel Tânăr (1559-1568). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Boșelcești, Buștenari, Milicești și Telega, cu o populație totală de 4000 de locuitori. În comună, funcționau băile sărate Telega-Doftana, mine de sare, un penitenciar, două școli (în satele Telega și Buștenari) și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează între satele Telega și Buștenari cea mai importantă exploatație de petrol din țară, comuna având în total 7272 de
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
pe drumul național DN15 Târgu-Mureș - Reghin - Toplița. Satul Ieciu este atestat documentar în anul 1228. În urma apariției legii nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului, numele satului Ieciu a fost schimbat în Brâncovenești. Pe teritoriul satului există izvoare de apă sărată. Castelul este deschis pentru public din anul 2014 30 septembrie, de cand sa dat inapoi pentru Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény Géza Telefon: 0741225141 Fortificația romană din Brâncovenești a
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]