6,494 matches
-
Dumnezeu" trebuie înțeleasă aici în sensul dat ei de către creștini, căci ea este veche, precedând creștinismul. Astfel, despre împăratul roman Augustus se spunea că este Fiul lui Dumnezeu pentru că era fiul adoptat al lui Iulius Cezar, împărat zeificat de către romani. Savanții Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu pun la îndoială faptul că Iisus i-a dat sintagmei ("Fiul lui Dumnezeu") același înțeles pe care mai târziu creștinii i-o vor da. Această religie și crezul ei sunt în continuitate cu iudaismul
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
în continuare, la 7 la sută (în 1998). O verificare a rezultatelor privitoare la existența unui dumnezeu personal a fost realizată cu întrebarea referitoare la existența sufletului, constatându-se o corelație strânsă a răspunsurilor: în 1998, doar 7 procente dintre savanții de valoare credeau în imortalitatea sufletului. Un fapt demn de menționat este că nu cu mult timp înaintea publicării studiului amintit, pe fondul disputei provocată de către fundamentaliștii creștini din S.U.A. pe tema predării teoriei evoluției, președintele forului academic suprem al
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
mai mult segmentul de populație fundamentalistă. Tentativele retorice care încearcă să concilieze știința cu religia sunt discursuri care, cert, pot fi propagate din bună intenție, dar care nu corespund realității statistice: trebuie distinse anecdotele despre fermitatea credinței creștine a cutărui savant de rezultatele unui eșantion statistic bine construit și care permite măsurarea tendinței reale care prevalează în sânul unei populații. Ori datele demonstrează clar că oamenii de știință sunt, în general, mult mai puțin credincioși decât ansamblul populației din care fac
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
în vârstă de numai 37 de ani, probabil din cauza prea intensei iradieri. Cum premiul Nobel nu se conferă post-mortem, în 1962 doar Watson, Crick și Wilkins au fost răsplătiți cu aceasta prestigioasă cunună de lauri științifică, mult dorită de către toți savanții din lume.
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
din miniștrii săi: „pas de bou, privire de soim, dintre de lup (diente de lobo) și făcea pe prostul”.A fost numit chiar El Prudente. Circa un milion de spanioli au trebuit să plece din Spania (în Franța, SUA).Scriitori, savanți, istorici de artă, muzicieni, filosofi, oameni politici etc. s-au refugiat în străinătate. Elită Spaniei era în străinătate.Reprezetanți ai naționalismului catalan sau basc au fost epurați.Franco are funcția de șef al partidului unic, de comandant suprem al armatei
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
membru al Societății istorice române (1901), membru al Societății geografice române, membru al Comisiei Monumentelor Istorice din județul Tutova (1914), membru al Societății Internaționale pentru studii istorice și sociologice din Paris și membru de onoare al Academiei Române (7 iunie 1919). Savantul Nicolae Iorga îl considera a fi "“ultimul dintre episcopii cărturari și patrioți moldoveni care merg pe urmele lui Melchisedec Ștefănescu”". Episcopul Iacov Antonovici a decedat la 31 decembrie 1931, în orașul Huși, și a fost înmormântat lângă altarul Catedralei Episcopale
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
(n. 29 iunie 1891, Brăila - d. 4 octombrie 1940, Iași) a fost un savant, sociolog, filosof, profesor și om politic, membru post-mortem (1991) al Academiei Române. Voluntar în Primul Război Mondial, a fost profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe
Petre Andrei () [Corola-website/Science/307067_a_308396]
-
pînza lui se înfășoară în jurul inimei. Inima luptei noastre a fost ideea culturală națională." La o lună după moartea lui Petre Andrei, Nicolae Iorga a fost ridicat de un grup de legionari și asasinat prin împușcare. Iată cum își justifica savantul Petre Andrei gestul ultim în scrisoarea lăsată soției sale: „"Eu, deși complet nevinovat, din nici un punct de vedere, nu pot trăi umilit și disprețuit. Nu pot suporta nici chiar compătimirea. Am trăit demn o viață întreagă și nici în momente
Petre Andrei () [Corola-website/Science/307067_a_308396]
-
ani, Petre Andrei a reușit să realizeze 15 lucrări, 5 cursuri universitare, peste 40 de studii și articole de specialitate, 25 de recenzii, 35 de conferințe și cuvântări, 3 rapoarte la legi și peste 75 de discursuri și intervenții parlamentare. Savantul este considerat drept unul dintre întemeietorii sistemului științelor sociologice din România. Din principalele sale lucrări științifice se pot enumera:
Petre Andrei () [Corola-website/Science/307067_a_308396]
-
mare importanță trofică). Ca urmare, devine șef de lucrări la catedra de Morfologie animală de la Iași, condusă de Paul Bujor. În 1939, recomandat de Paul Bujor și de Emil Racoviță, obține o bursă de studii în Franța. Mihai Băcescu, tânăr savant perfect vorbitor al mai multor limbi, face o excelentă impresie la Muzeul național de Istorie naturală din Paris, la Muzeul oceanografic din Monaco și în diferitele stațiuni de biologie marină pe care le vizitează și unde lucrează. Războiul, însă, îl
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
dificilă, noul regim comunist ne-având prea multă încredere într-un om "moștenit" de la regimul "burghezo-moșieresc", cu mulți prieteni străini. Dar participă la refacerea Muzeului, redeschis în 1948, și capătă treptat stima noilor conducători (care, oricum, aveau nevoie de un savant competent și reputat), fiind în 1949 numit coordonatorul colectivului "Faună" al Academiei R.P.R.. În 1954 devine directorul Institutului de cercetări piscicole, iar în 1958 șef al secției de Oceanologie al Academiei și director al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
Cluj Napoca (1940-1945). A fost ales post-mortem membru de onoare al Academiei Române. În 1948, Observatorul Regal din Belgia, a propus Uniunii Astronomice Internaționale că asteroidul cu nr. 2.331, descoperit în 1936 de directorul acestui observator, E. Dalporte, să poarte numele savantului român. Pârvulescu a adus contribuții originale deosebite, prin cercetările și observațiile sale, asupra Caii Lactee, a structurii Univesului și de astronomie stelara. Numeroase propuneri ale astronomului Pârvulescu, printre care unificarea polului galactic în calculele de astronomie stelara, au fost adoptate
Constantin Pârvulescu (astronom) () [Corola-website/Science/307110_a_308439]
-
Uniunea Astronomica Internațională. "„Calea Lactee", a spus Pârvulescu, "este o galaxie simplă, iar galaxiile în general sunt supuse unui proces pulsatoriu...”" Asemenea idei, expuse încă din deceniul al 3-lea al secolului XX, au deschis noi orizonturi în cercetarea Universului. Opera savantului Pârvulescu se referă la roiurile stelare, supergalactice și globulare, la determinarea orbitelor stelelor duble la evoluția sistemului solar și a stelelor. În teza să de doctorat, Pârvulescu a stabilit și analizat cele patru cauze care determină evoluția către faze din ce in ce mai
Constantin Pârvulescu (astronom) () [Corola-website/Science/307110_a_308439]
-
1913, Stănești-Lunca, com. Lungești, Vâlcea - d. 30 ianuarie 2004 București) a fost un istoric de artă bisericească și un arheolog român, membru de onoare al Academiei Române. Prin studiile universitare la București apoi, în 1940, doctoratul la Atena sub conducerea marelui savant G. A. Sotiriou, în limba greacă, cu tema altarului paleocreștin, a devenit cel mai mare specialist în arheologie creștină din România și din sud-estul Europei. S-a adăugat experiență câștigată la Romă că bursier (1941-1942) al Academia di România și
Ion Barnea () [Corola-website/Science/307089_a_308418]
-
1914 până în 1918 este secretar general în același minister, iar din 1939 este președintele Consiliului Permanent al Ministerului. De asemenea, a fost decan al facultății de științe și rector al Universității din Iași. Recunoscându-i-se înalta sa autoritate de savant și om de cultură, I. Simionescu a fost învestit cu supreme, demnități științifice, începând cu cea de președinte al Societății Române de Științe (1930), președinte al Societății de Geologie (1932) și terminând cu aceea de președinte al Academiei Române (1940). Recunoașterea
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
urmare a faptului că într-o discuție cu Erwin Wickert, ambasadorul RFG, i-a descris-o acestuia pe Elena Ceaușescu drept incultă și analfabetă. Discuția a fost înregistrată de Securitate. Începând cu luna noiembrie a anului 2013, în memoria marelui savant, la Iași, în cadrul Facultății de Inginerie Chimică și Protecția Mediului (fosta Facultate de Chimie Industrială) se organizează concursul tematic de chimie care-i poartă numele.
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
Universitatea Babeș". O parte din universitatea maghiară s-a întors la Szeged, cealaltă parte a rămas la Cluj, numită universitatea Bolyai. Până la urmă cele două au fuzionat sub denumirea de "Universitatea Babeș - Bolyai" (1959). Prin calitățile sale de dascăl și savant Gh. Călugăreanu a devenit în scurt timp unul dintre cei mai prețuiți profesori ai universității clujene, consolidând o școală prestigioasa de teoria funcțiilor și topologie. Lecțiile sale minuțios pregătite și expuse cu o claritate desăvârșită au fost un model pentru
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
(nume la naștere Ludovic Iosif Urban Rodewald, cunoscut de asemenea și ca Ludovic Rodewald-Rudescu, n. 25 mai 1908, Cernăuți - d. 17 martie 1992, București) a fost un biolog român, de etnie german bucovinean. Savantul fusese membru corespondent al Academiei Române din 21 martie 1963, membru al Societății Americane de Limnologie și Oceanografie, al Societății Americane de Microscopie și al Societății Internaționale de Limnologie. Ludovic Iosif Urban Rodewald-Rudescu a fost tatăl profesorului universitar doctor Alexander Rodewald
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
Virgiliu N. Drăghiceanu (n. 18 mai 1879, Râmnicu-Vâlcea - d. 19 decembrie 1964, București) a fost un arheolog și istoric român, membru corespondent al Academiei Române (la propunerea savantului Nicolae Iorga, începând din 1926). Virgiliu N. Drăghiceanu era născut într-o familie care-și avea originile în fostul județ Romanați, dar care se stabilise la Târgoviște odată cu bunicul său, învățătorul Mihalache Drăghiceanu, primul profesor al Școlii Naționale din Târgoviște
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
de sticlă” ; “determinarea și dozarea aurului, seleniului și telurului din minereuri, din compuși complecși” ; “concentrarea minereului de fier de la Căpuș”. Bogata activitate științifică a academicienei Raluca Ripan i-a oferit ocazia să lege numeroase relații cu oamenii de știință și savanții reputați din multe alte țări. Profesoara Raluca Ripan a desfășurat o activitate complexă și susținută de formare a specialistului la diferite nivele : ca profesor de chimie, ca decan, ca rector. Domnia sa recomanda tinerilor pasiunea, invitând studenții să se gândească că
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
pentru recuperarea scrisorilor adresate de strămoșul său, Ion Brătianu, țarului Nicolae I al Rusiei. El a menținut contactele cu rușii locali și l-a ajutat pe chirurgul anticomunist Pavel Ceasovnicov să primească cetățenia română. În zona sa natală din Dubăsari, savantul a fost gazda studenților români din București și cei de la Institutul Cultural Român din Odesa. Mareșalul Ion Antonescu l-a însărcinat să adune material pentru Conferința de pace de după război. După august 1944 a îngropat trei lăzi cu documente, în
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
o succintă expunere a situației teritoriului dintre Prut și Nistru, din punct de vedere istoric și juridic, Nichita Smochină combate teoria existenței poporului și a limbii moldovenești, diferite de poporul și limba română, făcând ample trimiteri la lucrările unor reputați savanți occidentali și, în final, concluzionează că „problema existenței a două neamuri: moldovenesc și român este o problemă politică, nu științifică”. La 30 noiembrie 1968 a suferit un atac cerebral după care și-a revenit cu mare greutate, dar chiar și
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
(n. 3 decembrie 1879, București - d. 4 iulie 1965, Iași) a fost un matematician român, membru de onoare al Academiei Române. a fost ctitorul școlii matematice ieșene, savant de reputație internațională și eminent profesor al Universității din Iași. Alexandru Myller s-a născut în București, unde a urmat școală primară, liceul (1896) și Facultatea de Stiinte (1900), având ca profesori pe reputații matematicieni Spiru Haret, Ermil A. Pangrati
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
elev eminent, după care pleacă la Iași cu recomandare, continuându-și studiile în cadrul Liceului Național, moment în care face cunoștință cu acela care avea să-i fie cel mai apropiat prieten și coleg de cercetare in viață (ajuns și el savant mai târziu), Corneliu Șumuleanu. Aici este atras în mod special de studiul chimiei, dedicându-i-se cu toata pasiunea încă de la început. Licența o obține în anul 1892. În scurt timp, la 6 decembrie același an, pleacă la Berlin, însoțit
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
se stinsese subit la 17/30 ianuarie 1918 departe de țară, înt-o cameră de spital a Institutului Pasteur din Paris. Profesorul Longinescu i-a datorat acestuia multă recunoștință, onorându-i venerabila activitate depusă în serviciul științei, ori de câte ori a fost nevoie. Savantul G. G. Longinescu s-a stins din viață la ora 10:30 seara, în Vinerea Mare a anului 1939. Ultimul său gând creștinesc și românesc a fost ca locuința lui din strada Sfinții Apostoli, în care a văzut lumina zilei, să
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]