6,619 matches
-
șvabii din Pesac, înspăimântați, într-o noapte cu căruțe și boccele s-au retras cu trupele germane spre Ungaria. Ura dintre nemții localnici, apărută peste noapte, și refugiați se extinse în tot Banatul... devenise fără margini. Septembrie veni cu cer senin și nopți limpezi, cum nu mai fuseseră de multe toamne. Soarele învăluia totul cu o lumină blândă. Zilele se scurseră... și săptămânile se scurseră... așa, cum le e dat... Și sfârșitul lui septembrie sosi și în același timp, în inima
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din harapnice ca din pușcă, de parcă s-ar fi întors frontul... Și, odată înfierbântați, de câteva păhărele de pălincă, instinctele strămoșilor deveniră de nestăvilit. Ninsoarea încetase, luna se ivi într-o spărtură de nori luminând ca ziua... era o noapte senină și blândă, cum n-au mai fost... ... „ Ce se aude, Ilie!.. se miră D na. preoteasă. Parcă-s urători... nu ?!”. Da, da !.. sări ca ars, Părintele Director. Elevii noștri au căpiat..!”, zise el auzindu-i mai bine, și, hotărâ să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai departe încremenit. Soare fierbinte.. nici o adiere de vânt, nici o fărâmă de nor.. Luna lui Cuptor decolora văzduhul... Nici o undă de vânt nu adia peste câmpuri.. Toropeala s-a așternut peste tot... În preajma lui Sf. Ilie, zilele erau tot mai senine și fierbinți cu aer încins și nemișcat, sub razele de foc ale soarelui. Lumina orbitoare a zilei, sub cerul pustiit de nori, se împletea cu liniștea și amorțeala aerului... Ogoarele de păpușoaie erau îngălbenite înainte de vreme. Preoții înălțau rugăciuni, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
oamenilor, și de neprevăzut al soartei. ... Ultimele ecouri ale Pieții se stinseră în văzduh... Liniște... O liniște apăsătoare coborî din cer. Înserarea a început a se lăsa peste Piața rămasă pustie... întunericul și noaptea de noiembrie veni repede, umedă și senină. Clopotul de la Mitropolie bătu cu sunet rar și adânc, de cinci ori la rând...Și clopotele bisericilor din apropiere... Banu, Mitoc, Talpalari, Sf. Spiridon... și dinspre Tg. Cucu, Golia, Barnovschi și Bărboi, doar cele mai apropiate... începură să bată de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
putut bănui, măcar, ce avea să însemneze pentru Seminarul „Veniamin Costachi”... acea nefericită reformă ! O apăsare tot mai grea plutea în aer, peste țară. Guvernul prezidat de P. Groza, promitea... promitea, și era mereu binedispus... El însuși fiind bunadispoziție întrupată, senină și permanent zâmbitoare... încât, te întrebai... „Ce are omul ăsta de zâmbește întruna..!”. Zâmbetul lui era o promisiune permanentă... Însăși viața acestui guvern, de la început, na făcut altceva decât promisiuni... Această sursă fără fund de iluzii... eterne iluzii... După instalare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta..!”, spun bătrânii. Și, tot ningea, ningea întruna, cu fulgi mari și grei.. Crivățul gemea cumplit. Urlete de fiare flămânde, străbăteau de sus, din inima codrilor. În nopțile senine, cu lună plină, povesteau ei înfiorați..sălbăticiunile înfometate, se apropiau de sate, peste garduri, care nu se mai știa pe unde sunt. Uneori, stând pe coadă cu botul întins spre cer, dădeau drumul unor urlete prelungi, lugubre, că-ți în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urât... și, n-avea nici cea mai mica dovadă împotriva lui. Într-o dimineață se trezi lac de sudoare, cu gândul la Alistar... „ - Alistare, nu cumva ne vinzi ?!”. Când vru să-l întrebe... îi întâlni chipul frumos, cu privirea aceea senină și albastră, calmă, zâmbitoare și nevinovată.. I se făcu rușine de gândurile lui.. de îndoielile cu privire la sinceritatea lui. Nici unul dintre camarazi nu l-ar fi bănuit de ceva.. Doar Cârțu îi aruncă o privire plină de dispreț.. dar, n-a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
n-am riscat !.. Strada era tixită cu camioane pline de milițieni și, am renunțat.. nu m-am apropiat !”. „Perfect... foarte bine „Profesore” !... Îți mulțumesc !” Apoi, o clipă... cât o bătaie de inimă grăbită, se uită adânc în ochii albaștri și senini ai lui Alistar. „ - Ai vreo părere... Ce crezi că-i de făcut..?!”. Alistar, bărbat inteligent, capabil de raționamente clare... nu era prima dată când căpitanul îi cerea părerea. „ - Eh... diversiune, căpitane... diversiune și nimic altceva !.. zise el cu o falsă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vom da o lecție bună..!”. Se înnopta... Noaptea.. cu liniștea ei se cobora încetîncet, tulburată în răstimpuri de rafale... răzlețe. Luna rasărise din spatele pădurii, de după creastă și se ridica repede pe cer, argintie ca un zbor de hulub. Noaptea era senină, cerul înstelat, dar, copacii întunecau mai tare pădurea. Toți erau numai ochi și urechi... îi așteptau. Așteptau ca vietățile la pândă... Nici o suflare... Pădurea părea pustie,.. Doar tăcerea codrilor, cu clătinarea crengilor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni, păsări de noapte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în cel mai desăvârșit grad, iar iubirea și luminarea poporului, să ne fie cel mai scump ideal. Era fascinant să-l asculți pe profesorul Bogos, era încântător și totodată uimitor. Privindu-l și ascultându-i glasul molcom, liniștitor, cu fruntea senină, ochii strălucitor de inteligenți, se poate spune că acel om a fost hărăzit muncii cu elevii și, din duhul său l-a dat lor cu dăruire totală. Era model de omenie, modestie și bunătate. Te privea cu un zâmbet de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
iarbă ca să ascult vânzoleala gâzelor și mă pierd emoționat de atâta rumoare muzicală. La un moment dat adorm și sunt foarte intimidat de târcoalele amoroase pe care mi le dau doi fluturoi albi. Mă simt bine în clipele astea: sunt senin, cuprins ca de o adevărată ebrietas, și n-aș vrea să mai plec de aici. Moartea inițiatică Am ales să trăiesc în afara zidurilor, unde viața are un sens mai profund. Întotdeauna mi-a fost frică de sfârșit. Poate că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Când există o iubire autentică, marcată de conservarea fetiei, și când aceasta nu se micșorează, atunci e clar că ea ajunge să primeze în stabilitatea unui cuplu. Asigurându-se această dimensiune a virginității, bărbatul și femeia ajung să trăiască împreună senini, cu garanția unei fidelități reciproce. Scrisoarea Medeei către Iason Într-o seară, Aia mi-a citit, cu o voce gâtuită de emoție, scrisoarea Medeei către Iason din Heroide ce începe cu At tibi Colchorum, memini, regina vocavi./ Ars mea cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a fost clădită o podină de lemn ce se termină chiar deasupra cercului. Într-o colibă din apropiere, preoții îi încredințează mesagerului cerințele colectivității. Tânărul ales e foarte frumos; are un trup perfect de atlet. Iese din colibă cu chipul senin și apare curajos pe puntea de lemn. Doi oameni puternici îl apucă de mâini și de picioare, îl fac să penduleze înainte și înapoi, îl aruncă în sus. Cât ține traiectoria corpului, întreaga suflare amuțește. Clipa încremenește. În sfârșit, cade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lipsită de milă trebuie să aibă o replică tot atât de sinceră. Geții izbutesc să te citească în ochi: înțeleg imediat cu ce fel de persoană au de-a face. Nu tolerează viclenia grecilor și nici aroganța romanilor. Privirea lor e întotdeauna senină și dătătoare de siguranță; pare aproape un avertisment sever că trebuie să trăim în pace. Devotament absolut Doi căței se joacă pe iarbă, în fața mea: cred că nu există un spectacol mai atrăgător. Nu reușesc să-mi dezlipesc ochii de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și drept. Conform mitului, la anumite intervale, fiara cere să-i fie aduse tinere femei cu care să se-mperecheze, altfel va face rău populației. Aceste femei rămân acolo timp de un an întreg; apoi se întorc în sat. Se arată senine, pline de bucurie, și declară chiar că simt nostalgie după fiara aceea fantastică. Ultima toamnă la Tomis E un soare de toamnă blând: cel mai dulce care a dăruit vreodată căldură membrelor mele obosite și hărțuite de o existență inutilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Cred că e pe cale să mă părăsească. Și totuși ea zice că tocmai eu sunt cel care am intenția de a o lăsa. Tăcerea ei mă face să meditez profund la gestul meu, dar de-acum am decis. Sunt la fel de senin ca oricare dintre geți. Aștept doar semnalul marelui preot. Poet al geților Ospitalitatea e aici fundamentală. Străinii sunt primiți cu prietenie, fiind invitați în case și la ospețe. Nu înțeleg acest sentiment de altruism care lipsește la alte seminții. Toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trebuie să-și suprime individualitatea pentru a se integra în cosmos. După moarte, mesagerul devine o transparență metafizică ce permite circulația mesajului de la colectivitate la Zalmoxis și invers. Zeul poate să comunice, prin urmare, numai prin moartea mesagerului: o moarte senină, ce rezultă din depășirea absolută a identității și reîncarnarea în arhetip. Ne aflăm în prezența unei misiuni salvatoare și nu a unui simplu sacrificiu omenesc. Nu toți reușesc să fie puri în așa măsură încât să treacă proba morții. Zalmoxis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
simt foarte înfricoșat. Apoi intru în extaz. Mă invadează o ușurare totală și o dorință intensă de a trăi cu anticipație întâlnirea cu clipa morții. Nu reușesc să-mi dau seama în ce fel am ajuns să dobândesc această atitudine senină, în timp ce înainte mă înfricoșam teribil la ideea expierii care-mi apărea nedreaptă, ca un dat ce trebuia să mă ocolească. Cred că ușurarea aceasta a apărut abia după ce-am rămas câteva zile pe Kogaionon. Acum trăiesc doar în așteptarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care trebuie prevăzute cu iluminare artificială adecvată. 2. Toate spațiile destinate echipajului vor fi corespunzător iluminate. Standardul minim pentru un iluminat natural în încăperi va fi astfel încât să permită unei persoane cu o vedere normală să citească într-o zi senina un ziar obișnuit, în orice parte a încăperii disponibilă mișcării libere. Cand nu este posibilă asigurarea unui iluminat natural corespunzător, încăperile vor fi prevăzute cu un iluminat artificial la standardele minime de mai sus. 3. La toate navele, în spațiile
CONVENŢIE nr. 92 din 18 iunie 1949 privind cazarea echipajelor (revizuită)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126755_a_128084]
-
care trebuie prevăzute cu iluminare artificială adecvată. 2. Toate spațiile destinate echipajului vor fi corespunzător iluminate. Standardul minim pentru un iluminat natural în încăperi va fi astfel încât să permită unei persoane cu o vedere normală să citească într-o zi senina un ziar obișnuit, în orice parte a încăperii disponibilă mișcării libere. Cand nu este posibilă asigurarea unui iluminat natural corespunzător, încăperile vor fi prevăzute cu un iluminat artificial la standardele minime de mai sus. 3. La toate navele, în spațiile
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
configurația unor trăsături fundamentale de personalitate. La trei-patru ani, când procesele gândirii și imaginației sunt inseparabile, eu ,,văzusem" un înger. Pentru fetița ce se uita la cer culcată în iarbă, cu percepția propriei ființe tulburată de ,,căderea" în hăul boltei senine, nu era greu să închipuie din mișcătoarele contururi ale norilor albi, un înger înaripat. Și deloc nefiresc ca peste acea iluzie a percepției vizuale să suprapună detalii concrete dintr-o pictură: un înger călăuzind un copil în trecerea lui peste
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai mult. Nici un penny în plus"15. Oricât de dificil ar fi să fii feministă și mai ales să construiești ceva important, eu trebuia să dovedesc, din nou, acest lucru câțiva ani mai târziu, la capătul a opt ani foarte senini petrecuți la universitatea Versailles- St-Quentin-en Yvelines (UVSQ). Am fost în cele din urmă angajată acolo pentru ceea ce eram: o profesoară dornică de a conferi locul care i se cuvenea problemei raporturilor sociale de sex și de a face din aceasta
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
unicul său volum, Ritm imanent. A comentat cu pertinență operele scriitorilor clasici, propunând adesea unghiuri exegetice inedite. O demonstrează studiile sale solide despre câțiva reprezentanți străluciți ai epocii de aur a literaturii române. A analizat cu promptitudine și aplicație, cu senină comprehensiune și detașare lucidă cărțile contemporanilor săi, lăsând pagini ce rezistă la uzura timpului. A făcut incursiuni strălucite în literatura universală și a tradus opere reprezentative. Istoricul literar a scris în colaborare un tratat de referință. Versificația modernă se adresează
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a dus căutarea fericirii (Stânci fulgerateă, autorul Visurilor în vuietul vremii este preocupat (...Ă de procesul duratei personale.”3 Sonetistul Mihai Codreanu (Mihai Codreanu: Statui 4 Ă are disponibilități poetice multiple: este „parnasian, bineînțeles, dar și romantic de atâtea ori, senin și plastic”, „întunecat și muzical”, având „timbrul tânguios de cantilenă, erotismul direct, când pasionat și umbrit, când luminos, madrigalesc și prețios”; îl definesc „lirismul meditativ”, „dezabuzarea, ironia și sarcasmul”5. Camil Baltazar este trecut, alături de Otilia Cazimir, în categoria poeților
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
numele de Fata Morgana. Mirajul deșertului australian e cunoscut aborigenilor care au creat În jurul lui câteva legende În care apar acele duhuri „Ninya”, care iau formă de om sau animal, dar sunt văzute numai de vraci, după o noapte rece, senină și liniștită, dis-de-dimineață. După cum notează etnologul Charles Mountford, aborigenii se strâng În jurul focurilor executând dansuri și cântece care să-i izgonească pe răutăcioșii Ninya care se refugiază În sălașurile lor subpământene. După aceea, ziua devine caldă și senină, prielnică pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]