6,897 matches
-
tipul de discurs radiofonic și cel al presei scrise. Societatea este astfel împărțită în diferite sectoare: producția de mărfuri, administrație, sănătate, învățămînt, cercetare științifică etc., sectoare care corespund la tot atîtea mari tipuri discursive. Asemenea delimitări au la bază grile sociologice mai mult sau mai puțin intuitive. Alte clasificări Genurile discursive pot fi împărțite luînd ca invariantă nu un sector de activitate, ci un loc instituțional: spitalul, școala, familia, întreprinderea etc. Dacă luăm ca invariantă spitalul, de exemplu, putem enumera multiplele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prietenos", dispus să reducă tensiuni psihice, profitând de neatenția părinților. Nimic nu poate înlocui căldura unui grup în care adolescenții împărtășesc idei și vise. Riscul consumului de droguri într-un anturaj e mare în cazul tinerilor fără repere. Tributar viziunii sociologice constructiviste, subliniez necesitatea prezentării consumului de droguri la adolescență din perspectivă clinică, socio-psihologică, nu doar morală, fiindcă dependența de drog e și o boală, nu doar o "devianță", iar fenomenul nu trebuie abordat doar din perspectivă catastrofistă, dar nici banalizat
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu privire la devianță Funcție de modul în care sunt explicate evenimentele și circumstanțele generatoare sau favorizante de acte sau conduite deviante, teoriile asupra devianței pot fi clasificate în (Giddens, A., 2001, p. 191): * Teorii pozitiviste - includ teoriile biologice, psihologice și pe cele sociologice. * Teorii criticiste - se concentrează pe un spațiu social, cultural, istoric foarte larg. În mare parte sunt bazate pe analiza structurilor de clasă și încadrează în primul rând teoriile marxiste asupra devianței și marginalizării. * Teoriile feministe ce pleacă de la constatări statistice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
controla tendințele inconștiente emanate de sine. În baza distincților făcute de Freud între Eros și Thanatos au fost dezvoltate teorii care explicau actele deviante autoagresive (fumatul, alcoolismul, consumul de droguri, prostituția) ca fiind expresii ale thanatosului (dorinței de moarte). Abordarea sociologică. Teoriile sociologice aduc în atenție noțiunea de conformism social și interconexiunile care se crează între conformismul social și devianța socială în contexte diferite. Paradigma funcționalistă. Spre deosebire de abordările tradiționale ale devianței (abordarea biologică și cea psihiatrică), care localizau cauzele comportamentului deviant
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
inconștiente emanate de sine. În baza distincților făcute de Freud între Eros și Thanatos au fost dezvoltate teorii care explicau actele deviante autoagresive (fumatul, alcoolismul, consumul de droguri, prostituția) ca fiind expresii ale thanatosului (dorinței de moarte). Abordarea sociologică. Teoriile sociologice aduc în atenție noțiunea de conformism social și interconexiunile care se crează între conformismul social și devianța socială în contexte diferite. Paradigma funcționalistă. Spre deosebire de abordările tradiționale ale devianței (abordarea biologică și cea psihiatrică), care localizau cauzele comportamentului deviant la nivel
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
intenția comportamentală este rezultatul a trei factori: atitudinea față de comportament, normele subiective cu privire la comportament, și percepția controlului comportamental. După Ajzen și Fishbein aceste două concepte psiho-sociale de bază, atitudini și norme sociale, creează o legatură între abordarile psihologice și cele sociologice privind studiul comportamentului uman. Această teorie, folosită foarte mult în anii '80 și-a pierdut din importanță în ultimii ani, mai ales în aria dependenței de droguri. Chiar și așa, ea este utilă atunci când urmărim predicția unui comportament plecând de la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Ștefănel • Inerție socială în spațiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcțională a comunităților, Tudor Pitulac • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în postsocialism ediția a II-a (revizuită), Adrian Hatos • România religioasă, Mălina Voicu • Roumanie. regards sociologiques, Ion. I. Ionescu • Sat bogat, sat sărac. Comunitate, identitate, proprietate în mediul rural românesc, Adela Elena Popa • Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică, Horațiu Rusu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia modei. Stil vestimentar și dezirabilitate socială, Alina Duduciuc • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și aderențe cu rasa, cu atât înaltele lor cuceriri se comunică mai efectiv mulțimilor. Bineînțeles, o definiție a culturii se poate da având în vedere totalitatea proceselor acestora de creație, difuzare și asimilare. Acest punct de vedere însă, etnologic sau sociologic, e mai mult statistic sau cantitativ. Dar, în definiția culturii, pe noi ne interesează în primul rând calitatea spirituală a valorilor ei și aceasta ne determină să ne concentrăm atenția asupra momentului creației și asupra factorilor care zămislesc cultura. Momentul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
M., Angelergues, R. Pathologie du Langage, Paris, 1964. 84. Heraldlilly White, Ph. D. Doctor’s manual of speech Disorders, Portland, Oregon medical School. The Journal of the American medical association, New York, June, 14, 1958, p. 850-858. 85. Herseni, T. Sinteze sociologice. Sociologia limbii. Editura Științifică, București, 1975, p. 112-145. 86. Le Huche, Fr. Les sons du Langage. Actualités odontostomatologie, Paris, 44, 1958, p. 481. 87. Husson, R. Le pavillon pharingo-buccal et sa physiologie phonatoire. Rev. „La Nature”, Duread Paris, 1958, p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Kuusi și apoi fiica sa, Outi Lauhakangas, au elaborat, în perioada 1965-1975, un sistem internațional de clasificare a proverbelor, care cuprindea 13 teme principale (A. "Cunoașterea practică a naturii"; B. "Credințe și atitudini fundamentale"; C. "Observații fundamentale și de ordin sociologic"; D. "Lumea și viața omului"; E. "Simțul proporțiilor"; F. "Concepte etice"; G. "Viața socială"; H. "Interacțiunea socială"; J. "Comunicarea"; K. "Poziția socială"; L. "Convenții și norme"; M. "A deprinde și a învăța"; T. "Timpul și spațiul"), iar, în cadrul acestora, 52
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și "profeția autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului în direcția împlinirii respectivei "profeții". Folosirea "predicției care se autorealizează" la nivelul discursului sociologic și psihosociologic a transformat această acțiune în una din cele mai cunoscute forme de manipulare socială. Preluarea termenului la nivelul epistemologic scoate în evidență anumite modalități de formare de noi sisteme teoretice. Construcțiile și cenzura la care este supus sistemul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este anunțat că a devenit Than de Cawdor și astfel personajul capătă încredere în predicția vrăjitoarelor. Acțiunile ulterioare duc la împlinirea predicției, piesa lui Shakespeare devenind o descriere perfectă a predicției care se autorealizează. Privind Macbeth din punct de vedere sociologic, putem spune că avem de-a face cu descrierea unui mecanism psihosocial. Chiar dacă la nivel teoretic predicția care se autorealizează nu era conștientizată, la nivel literar și practic ea funcționa. O altă formă a predicției pe care o întâlnim, la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă civilizația a căzut, într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea contemporană are un mijloc de recuperare a valorii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu, Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români, București, Editura Compania, 2004. Vulcănescu, Mircea, Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2005. Vulcănescu, Mircea, Opere (I-II), București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, București, Editura Compania, 2009. II. Lucrări speciale Albertoni, Ettore A., Doctrine de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
folclor în revista "Ion Creangă" (Bîrlad, 1908) și proză la foaia "Patria" (Cernăuți, 1909). Editorial va debuta tot cu traducțiuni, piesa Maria Magdalena, de C.F. Hebbel (1909) și Apologia lui Socrate, de Platon (1910). Va semna, pe lîngă diverse studii sociologice (Românii și clasa intelectuală din Bucovina - Notițe statistice, Cernăuți, 1911, România și clasa de mijloc din Bucovina - studiu statistic I Meseriașii, II Negustorii, Cernăuți, 1912, ș.a.), numeroase pagini de istorie literară. Cea mai importantă contribuție a ultimului diriguitor interbelic al
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca vocație. Într-o accepțiune foarte largă, politica îmbracă orice fel de activitate de "conducere" autonomă. Max Weber, în sens restrîns, înțelege prin politică doar conducerea sau influențarea conducerii unei grupări politice, respectiv, în ziua de astăzi, a unui stat. Sociologic, singura trăsătură definitorie pentru un stat modern este existența unui anume "instrument" ce-i este propriu și care constituie o prerogativă a sa și a tuturor grupărilor politice: constrîngerea fizică [physische Gewaltsamkeifl]. Nu altceva susține și Troțki, pentru care orice
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
profesor la LUISS (Universitatea Liberă de Științe Sociale) Roma și a fost președintele I.P.S.A. (Asociației Internaționale de Știință Politică). Cartea pe care o propunem spre publicare a mai fost publicată și la Madrid în anul 2009 la Centrul de investigații sociologice, iar un capitol a fost publicat și de către revista Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale din cadrul Academiei Române. Autorul este cunoscut drept unul dintre marii specialiști în politica comparată din lume și este recunoscut ca un bun specialist și în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
liberalismului în contextul luptei împotriva comunismului, în exterior, și al luptei împotriva sărăciei și a discriminării rasiale, în interior. Lupta împotriva sărăciei s-a bazat pe ideea de participare socială, lansată în cadrul unui vast program intitulat Community Action, "un concept sociologic de avangardă făcută să includă săracul în propria sa reabilitare"36. A fost înființat Office of Economic Opportunity, însărcinat să conducă lupta împotriva sărăciei prin crearea de "oportunități", folosind resurse federale și ocolind comitetele locale și guvernele statale. În acest
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
S. Coleman a afirmat că neutralitatea valorică a sociologiei a fost o eroare și că în ultima vreme sociologia s-a arătat "capabilă să formuleze chestiuni normative care depășesc relația dintre individ și societate"45. Lipsa de referințe la cercetările sociologice este un defect major al Teoriei dreptății, mai ales că al doilea principiu a lui Rawls privește "condițiile în care inegalitatea există efectiv în societate"46. Coleman se referă la propriile sale cercetări asupra inegalității de oportunități în școlile americane
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
agenți diferiți 58. Aceste bunuri au semnificații sociale diferite, și sunt rezultatul particularismului cultural și istoric: ele constituie sensul comunității. Pentru comunitariști, dreptatea nu se reduce la distribuția de bunuri: recunoașterea este la fel de importantă. Michael Sandel a formulat o obiecție sociologică împotriva "iluziei liberale" a subiectului deontologic care "înțelege prost natura socială fundamentală a omului, faptul că suntem ființe condiționate [și că] în fiecare moment suntem ceea ce am devenit"59. Al doilea val de comunitariști au mers mult mai departe și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este un drept și o obligație în același timp: ea este condiția evitării pericolelor sociale precum centralizarea, divizarea publicului, fragmentarea politică, inabilitatea de a stabili consensul sau compromisul, spune Charles Taylor 61. Ideea comunității de comunități, bazată pe o realitate sociologică în țările de imigrație a intrat în discursul politic cu aceeași forță cu care, în anii '60, liberalii americani au adoptat sloganul "Marii Societăți". În 1971, prim-ministrul Canadei, Pierre Elliot Trudeau anunța oficial adoptarea de către guvernul canadian a unei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
organizaționale. Analiza propusă de Carmen Buzea se înscrie în paradigma instrumentală a dreptății în organizații. Autoarea a căutat să vadă dacă modelul echității propus de Adams este operațional în contextul organizațional românesc. În acest scop, ea a realizat o cercetare sociologică despre comportamentul angajaților români în raport cu modul în care sunt recompensați. Raportarea rezultatelor la cele șase strategii definite de Adams pentru reducerea inechității a arătat că modelul de comportament al angajaților din România este ușor distorsionat în raport cu modelul teoretic standard. Concluzia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
științifice, întrucât "locurile" la care fuseseră îndreptățiți cei dispăruți prematur și injust au fost între timp ocupate de alte tipuri de discursuri și, implicit, de alte tipuri de personalități. Unul din domeniile supuse efortului de restituire este cel al Școlii Sociologice de la București a lui Dimitrie Gusti, efort ce aparține Sandei Golopenția, lui Zoltán Rostás și doctoranzilor lor. Publicarea operelor celor care după 1945 au fost vitregiți de istorie intră în logica reparării nedreptăților făcute, similară bocetului tradițional. E vorba, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000. Ricoeur, Paul, Iubire și justiție, traducere de Mădălin Roșioru, ART, București, 2009. Stahl, H. Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. )Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii Gabriela RĂȚULEA Abstract: This study is about the justification of concept of ecological justice on the basis of distributive liberal theory. According to Rawls, the theory of justice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]