12,660 matches
-
Cercetare Socială și Religioasă. După 1935, mai multe denominații protestante constituie departamente de cercetare vizând optimizarea strategiei lor pastorale (Willaime, 1995). Dacă în secolul al XIX-lea, religia este trecută în plan secund, vedem că în secolul al XX-lea sociologii, plecând de la concepte ale secularizării, încep să amplifice cercetarea asupra fenomenului religios, dezvoltând prin studiu sociologia religiilor. Imediat după reabilitarea într-un fel a religiosului avem și exponenți ai gândirii din perspectivă a sociologiei religiei în care se arată că
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
strategiei lor pastorale (Willaime, 1995). Dacă în secolul al XIX-lea, religia este trecută în plan secund, vedem că în secolul al XX-lea sociologii, plecând de la concepte ale secularizării, încep să amplifice cercetarea asupra fenomenului religios, dezvoltând prin studiu sociologia religiilor. Imediat după reabilitarea într-un fel a religiosului avem și exponenți ai gândirii din perspectivă a sociologiei religiei în care se arată că religia reprezintă mult mai mult decât un simplu fenomen de studiu rațional. "R. Otto a așezat
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
că în secolul al XX-lea sociologii, plecând de la concepte ale secularizării, încep să amplifice cercetarea asupra fenomenului religios, dezvoltând prin studiu sociologia religiilor. Imediat după reabilitarea într-un fel a religiosului avem și exponenți ai gândirii din perspectivă a sociologiei religiei în care se arată că religia reprezintă mult mai mult decât un simplu fenomen de studiu rațional. "R. Otto a așezat în centrul științei religiilor fenomenul religios, demonstrând că studiul acestuia nu poate fi izolat de cel al omului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
s-a ajuns la o nouă modalitate de studiere a religiosului, lucrul acesta fiind făcut de cei ce, de fapt, în mare parte, se ocupau de studierea procesului de secularizare. "Una dintre trăsăturile cele mai remarcabile ale evoluției recente în sociologia religiilor o constituie regresul relativ al teoriei pure și accentul pus pe confruntarea modelelor teoretice cu datele empirice. În acest cadru, noțiunea de secularizare este reluată și discutată de către cei mai mulți dintre sociologii care analizează mutațiile recente ale religiilor. Este, de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la tineri, al lucrării lui G. Davie (1994) despre religia în Marea Britanie (Halsey, 2004), al studiilor lui J. Bauberot despre raporturile dintre religii și laicitate în Europa. " (Borlandi et al., 2009, p. 720). Am așezat aceste repere și teorii cu privire la sociologia religiei, care credem că ne-au familiarizat cât de cât cu știința sociologică despre religie și cu câțiva dintre cei mai importanți exponenți ai ei clasici și contemporani. În continuare ne vom ocupa de religie prin expunerea și comentarea sumară
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
egală măsură, o religie rațională. Numai datorită lor este posibilă "credința", înțeleasă ca o convingere cristalizată în concepte clare și opusă simplului "sentiment"." (Otto, [1917] (1992), p. 6). Joachim Wach avertiza că ar fi o greșeală să ne imaginăm că sociologia ar fi capabilă să dezvăluie în întregime natura și esența religiei. Ea se poate mulțumi, aprecia Wach, cu o definiție simplă, cum ar fi: religia este experiența sacrului (Wach, 1955, p. 9). Fenomenul religios, ca obiect de studiu al sociologiei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sociologia ar fi capabilă să dezvăluie în întregime natura și esența religiei. Ea se poate mulțumi, aprecia Wach, cu o definiție simplă, cum ar fi: religia este experiența sacrului (Wach, 1955, p. 9). Fenomenul religios, ca obiect de studiu al sociologiei este manifestarea socială, obiectivă, a acestei experiențe. Mai recent, se consideră uneori chiar că definirea religiei nu ar fi indicată (cf. Cuciuc, 1996, pp. 11-12). Nu doar pentru că definiția rămâne aproximativă și neadecvată, "ci și, mai ales, pentru că o asemenea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mai ales, pentru că o asemenea metafizică probabilă ar denatura sensul oricărei cercetări științifice în acest domeniu" (Meslin, 1993, p. 8). Experiența sacrului poate fi sesizată numai prin ceea ce omul spune despre această experiență, sau manifestă prin ritual, simbol și comportament. Sociologia percepe un sacru trăit, existent în timp și spațiu. "Nu există deci, în acest sens, religie susceptibilă de analiză științifică, decât în multiplele experiențe religioase ale umanității" (Ibidem, p. 9). Toate aceste manifestări au totuși ceva constant, "un nucleu ireductibil
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mare parte a cercetării sociologice efectuate am găsit expuneri conform cărora, religia ar fi un fenomen social. În cele ce urmează ne vom ocupa de acest enunț sociologic cu privire la religie: religia ca fenomen social. 1.2. Religia ca fenomen social Sociologia religiei tratează religia ca un fapt social, observat empiric. Aplică o perspectivă sociologică descrierii, înțelegerii și explicării pluralității, felurilor în care religia contează în societate. Sociologii religiei nu-s interesați să cerceteze dacă Dumnezeu există sau să demonstreze compatibilitatea religie
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
În schimb, dispozitivele economice, politice și altele prin care se distribuie averea, venitul și accesul la hrană conferă acestor condiții umane un aspect profund social." (Johnson, 2007, p. 319). În privința fenomenologiei, aceasta este studiul experienței umane conștiente în viața cotidiană. Sociologia fenomenologică, inițiată de Alfred Schutz, este studiul conexiunii dintre conștiința umană și viața socială, dintre configurația vieții sociale, pe de o parte, și modul în care oamenii o percep, gândesc și vorbesc despre ea, pe de alta (Schutz, 1967). "Sociologia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Sociologia fenomenologică, inițiată de Alfred Schutz, este studiul conexiunii dintre conștiința umană și viața socială, dintre configurația vieții sociale, pe de o parte, și modul în care oamenii o percep, gândesc și vorbesc despre ea, pe de alta (Schutz, 1967). "Sociologia fenomenologică are la bază ideea construirii sociale a realității prin interacțiunea dintre oamenii care folosesc simboluri spre a se interpreta unii pe alții și a atribui semnificații percepțiilor și experienței de viață." (Johnson, 2007, p. 164). Fenomenologia a căpătat importanță
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pe fenomenologie, încercând să combine caracteristicile teoriilor acțiunii sociale și structurii sociale: lumea socială se construiește prin procese de tipificare, care dobândesc apoi o calitate obiectivă, dincolo de grupul care le-a produs" (a se vedea Marshall, coord., 2003, p. 239). Sociologia fenomenologică își ia drept obiectiv primordial studiul a ceea ce Schutz numea lumea vieții a fluxului familiar de rutine, interacțiuni și evenimente cotidiene, văzute ca fiind sursa nu doar a experienței individuale, ci și a configurației grupurilor și societăților (cf. Johnson
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Schutz numea lumea vieții a fluxului familiar de rutine, interacțiuni și evenimente cotidiene, văzute ca fiind sursa nu doar a experienței individuale, ci și a configurației grupurilor și societăților (cf. Johnson, 2007, p. 164). Vorbind despre grupuri și societăți în sociologie, automat vorbim de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a fluxului familiar de rutine, interacțiuni și evenimente cotidiene, văzute ca fiind sursa nu doar a experienței individuale, ci și a configurației grupurilor și societăților (cf. Johnson, 2007, p. 164). Vorbind despre grupuri și societăți în sociologie, automat vorbim de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
familiar de rutine, interacțiuni și evenimente cotidiene, văzute ca fiind sursa nu doar a experienței individuale, ci și a configurației grupurilor și societăților (cf. Johnson, 2007, p. 164). Vorbind despre grupuri și societăți în sociologie, automat vorbim de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
societăților (cf. Johnson, 2007, p. 164). Vorbind despre grupuri și societăți în sociologie, automat vorbim de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării și, la modul general, în aproape toate capitolele sociologiei. "Numeroase studii, cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
grupuri și societăți în sociologie, automat vorbim de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării și, la modul general, în aproape toate capitolele sociologiei. "Numeroase studii, cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor sociale, ale lui A. Hirschmann (1980) sau H.
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
automat vorbim de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării și, la modul general, în aproape toate capitolele sociologiei. "Numeroase studii, cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor sociale, ale lui A. Hirschmann (1980) sau H. Mendras (1967, 1988) în cel
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării și, la modul general, în aproape toate capitolele sociologiei. "Numeroase studii, cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor sociale, ale lui A. Hirschmann (1980) sau H. Mendras (1967, 1988) în cel al dezvoltării
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării și, la modul general, în aproape toate capitolele sociologiei. "Numeroase studii, cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor sociale, ale lui A. Hirschmann (1980) sau H. Mendras (1967, 1988) în cel al dezvoltării, ale lui
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării și, la modul general, în aproape toate capitolele sociologiei. "Numeroase studii, cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor sociale, ale lui A. Hirschmann (1980) sau H. Mendras (1967, 1988) în cel al dezvoltării, ale lui J. March și H. Simon (1958) sau M. Crozier (1964
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor sociale, ale lui A. Hirschmann (1980) sau H. Mendras (1967, 1988) în cel al dezvoltării, ale lui J. March și H. Simon (1958) sau M. Crozier (1964) în domeniul sociologiei organizațiilor, ale lui M. Olson (1965) în cel al acțiunii colective, ale lui R. Boudon (1973) și M. Cherkaoui (1982) în cel al stratificării și mobilității, ale lui R. Horton (1967) în cel al sociologiei religiei, ale lui T. Kuhn
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
M. Crozier (1964) în domeniul sociologiei organizațiilor, ale lui M. Olson (1965) în cel al acțiunii colective, ale lui R. Boudon (1973) și M. Cherkaoui (1982) în cel al stratificării și mobilității, ale lui R. Horton (1967) în cel al sociologiei religiei, ale lui T. Kuhn (1962) în domeniul sociologiei științei, toate se inspiră uneori fără să-și dea seama din principiile sociologiei acțiunii care constau în a vedea orice fenomen social ca rezultat al unor acțiuni individuale inspirate de motive
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
M. Olson (1965) în cel al acțiunii colective, ale lui R. Boudon (1973) și M. Cherkaoui (1982) în cel al stratificării și mobilității, ale lui R. Horton (1967) în cel al sociologiei religiei, ale lui T. Kuhn (1962) în domeniul sociologiei științei, toate se inspiră uneori fără să-și dea seama din principiile sociologiei acțiunii care constau în a vedea orice fenomen social ca rezultat al unor acțiuni individuale inspirate de motive comprehensibile, în raport cu contextul social și istoric în care se
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și M. Cherkaoui (1982) în cel al stratificării și mobilității, ale lui R. Horton (1967) în cel al sociologiei religiei, ale lui T. Kuhn (1962) în domeniul sociologiei științei, toate se inspiră uneori fără să-și dea seama din principiile sociologiei acțiunii care constau în a vedea orice fenomen social ca rezultat al unor acțiuni individuale inspirate de motive comprehensibile, în raport cu contextul social și istoric în care se înscriu" (Boudon, coord., 2006, p. 15). O schimbare importantă a avut loc în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]