5,544 matches
-
trăgeau cu pușca, se ascundeau pe după pietrele de mormânt. Povestită doar o dată, lupta aceea dintre comunarzi și versaillezi se asociase pentru totdeauna în mințile noastre cu numele de „Père-Lachaise”. De altfel, auzeam ecoul împușcăturilor și în catacombele Parisului. Căci, după spusele Charlottei, se duceau lupte în labirinturile acelea, iar gloanțele sfărâmau craniile celor morți acum câteva secole. Și cerul nocturn de deasupra Atlantidei era luminat de cometă și de zeppelinele germane, azurul răcoros al zilei se umplea de țârâitul regulat al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
doar nume franțuzești: Șampanskoe, Coniac, Silvaner, Aligoté, Muscat, Cahors... Da, îndeosebi contradicția aceasta ne lăsa perplecși: anarhiștii aceia știuseră să elaboreze un sistem de băuturi atât de coerent și de complex! Și, în plus, toate acele nenumărate vinuri alcătuiau, după spusele Charlottei, combinații nesfârșite cu brânzeturile! Iar acestea, la rândul lor, compuneau o veritabilă enciclopedie a gusturilor, a culorilor locale - aproape a toanelor individuale... Așadar, Rabelais, care bântuia adesea serile noastre din stepă, nu mințise! Descopeream că mâncatul, da, simpla înghițire
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o supă de creveți și de sparanghel. Trebuia să ne imaginăm un borș dedicat cuiva, ca o carte... Într-o zi, am urmărit pe străzile Atlantidei un tânăr dandy, care a intrat la Weber, o cafenea foarte la modă, după spusele unchiului Charlottei. A comandat ceea ce comanda întotdeauna: un ciorchine de struguri și un pahar cu apă. Era Marcel Proust. Cercetam ciorchinele acela și paharul cu apă, care, sub oprivirile noastre fascinate, se transformau într-o mâncare de o eleganță inegalabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
câteva minute în inima Stalinkăi, în fața plantației secrete a Charlottei. Amintindu-mi de vița aceea, am simțit o durere aproape insuportabilă și, totodată, o bucurie profundă. O bucurie care-mi păruse la început rușinoasă. Charlotte murise și, în locul Stalinkăi, conform spuselor lui Alex Bond, fusese construit un stadion. Nu putea exista o dovadă mai palpabilă a dispariției totale, definitive. Dar bucuria era mai puternică. Izvora din clipa aceea trăită în milocul unui luminiș, în bătaia vântului de stepă, în tăcerea senină
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
39, 62/63): „Tu ești doar un predicator, iar Dumnezeu este Chezașul oricărui lucru.” (GG) ...fa-lamm " ’"tau-hu mawÖiqa-hum q"la All"h ‘al" m" naqólu wakl (12, 66): „...le spuse după ce ei făcuseră acest legământ: «Dumnezeu este Chezaș al spuselor noastre.»” (GG) De fapt noțiunea e largă, cu mai multe niveluri de semnificații, după cum o subliniază comentatorii. Desemnează persoană „de încredere”: ca atare, Dumnezeu este Cel în seamă căruia credinciosul se lasă cu totul, încredințându-i persoană și destinul propriu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
preluată din Vechiul Testament 303, străbate Evangheliile - în cele sinoptice inspiră parabole (Lc 15,4-7), asemănări (de pildă Judecătorul, la Judecata de Apoi, îi va despărți pe cei buni de cei răi cum desparte pastorul oile de capre); multe metafore din spusele lui Isus sunt din universul pastoral, dar la Ioan găsim o amplă alegorie în care e descrisă grijă păstorului pentru oi, ocrotirea pe care le-o asigura chiar cu prețul vieții, alegorie pe care Isus o traduce apoi spunând: egÀ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și igienică. Dar pentru asta, savantul nostru, bărbatul ingenios, patriotul neobosit care a descoperit această luminoasă idee trebuie să călătorească în cele două emisfere, spre a studia, primo: deosebitele sisteme ale capitalelor mari, secundo: diferitele specii de lampyris resplendes [...]. După spusa etimologiștilor, există până acum vreo patruzeci, afară, se-nțelege de cele pe care le va descoperi savantul nostru.163 Construcția impecabilă, arborescentă a frazei, frecvența neologismelor, dublarea sonoră a consoanelor din cuvintele golite de puritatea sensurilor primare, prin utilizarea demagogică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al acesteia a fost, cu siguranță, proza lui Urmuz, asupra căreia vom insista în cea de a doua parte a lucrării. Mult mai bine ilustrat decât grotescul va fi, așa cum va reieși din capitolul următor, modul umoristic. Ceea ce, dacă parafrazăm spusele lui Mallarmé "Un scriitor desăvârșit ajunge în cele din urmă un umorist"poate indica, fără prezumție, o anumită maturitate artistică la nivel național. 3.12. Modul umoristic Etimologia, variantele, raporturile cu alte moduri, istoricul abordărilor etc. pot constitui, în cazul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de capul meu! Habar n-ai ce lupte a trebuit să duc. Stăteai la căldurică, în timp ce eu ...". Iar dacă vorbește în Parlament, pe lângă mișcările de fund, atât de caracteristice foștilor activiști, se remarcă totdeauna prin aerul hâtru, ușor dansant al spuselor sale. Socotește că nu a fost într-o zi prea bună dacă nu stârnește măcar câteva aplauze și chicoteli în băncile partizanilor politici. Miaună și-și dă ochii peste cap pe la festivități și aniversări, cu soboruri de preoți și coloane
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de altă parte, această muțenie nu convenea întotdeauna lui Eftimie Popescu. Nu-i plăcea să creadă lumea că nevastă-sa e de la țară, și-i făcea uneori semn să spună și ea vreun cuvânt. Sau se mulțumea să repete el spusele nevesti-si: -Odată eram în Cișmigiu cu niște prieteni, să vedem dacă au înflorit trandafirii și să bem câte un lapte bătut. Numai ce aud pe Bica:" Eftimie, să știi că ungurul nostru iar s-a îmbătat azi-noapte!" "Dar cum îți
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și pierduse mult și de atunci n-a mai avut pace nici somn. Astea le povestește însuși amicul nostru comun, Guvidi.139 În dialogul care consfințește schimbul inegal între perechea de cai roibi și moșia de la Moara-de-piatră, dialog reprodus după spusele naivului încornorat, detaliile legate de emotivitate și gestică, străine de corpul textului transpus, precum și punctele de suspensie inserate în momente cheie, sunt în măsură să avertizeze, ca o clipire din ochi poznașă, asupra unei a doua conversații încifrate, prin care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
moșii lui”. În lucrarea „Marele Dicționar Geografic al României” se menționează ca dată a atestării sale documentare anul 1550. În „Monografia comunei Provița de Jos” (1967) se precizează că nu există acte doveditoare despre înființarea comunei Provița de Jos. După spusele bătrânilor, înființarea comunei este strâns legată de dezvoltarea vieții motocului mănăstirii din comuna Provița de Sus. Se pare că biserica mănăstirii ar fi fost construită în 1629, așa cum reiese dintr-o inscripție păstrată pe o piatră veche care se află
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cont de faptul că rațiunea decăderii unei culturi raționale nu stă în esența raționalismului, ci numai în exteriorizarea sa și în absorbirea sa de către naturalism și obiectivism. În concordanță cu constatarea făcută de Husserl, Tereza Brândușa Palade, pe marginea celor spuse, afirmă că: „științele umaniste se află într-o criză și mai profundă decât cea descrisă de Husserl. Nu ne mai confruntăm doar cu o tradiție naturalistă adoptată rigid din științele naturii în științele sociale (psihologia, sociologia, economia etc.), ci și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
spun că obligația omului de știință este să facă publice rezultatele cercetării lor. Această atitudine este imorală după concepția fizicianului londonez (de origine poloneză), pentru că neagă responsabilitatea propriilor acțiuni. Același autor se referă la textul jurământului de la Student Pugwash Group (SPUSA) din Statele Unite, în care se reiterează responsabilitatea etică față de demnitatea persoanei umane și progresul științific și tehnologic în favoarea omului, a vieții sale și a ambientului în care trăiește. În această direcție este oportun să inserăm manifestul redactat de către Academia Pontificală
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
and its form al tinerei cercetătoare literare, dispărută prematur, Mary Suddard în ale sale Studies and Essays, 1912. 21 Tranziția de la semnificația fiziologică la cea psihologică pare să se fi produs în Franța, la începutul secolului al 16-lea. Conform spuselor lui Kr. Nyrop, Grammaire historique de la Langue française, IV, 1913, p. 228, semnificația psihologică este citată de Henri Estienne ca o noutate. 22 Holberg propune, în cazul celor "nestatornici", o schimbare bruscă a stărilor sufletești, fără ca starea precedentă să capete
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru toți, după cum participanții la banchet decideau să se îmbete repede sau lent. Simposiarhul decidea de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele poetului Eubolos, stabilise deja regulile băutului: "Amestec trei cratere doar pentru oamenii cumpătați. Primul, îl golim pentru sănătate. Al doilea, pentru dragoste și pentru plăcere. Al treilea, pentru ca să dormim. Odată ce acesta este golit, invitații înțelepți se întorc la casele lor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
răzvrătesc, Fiind ulei pe foc, zăpada pe firi reci; Neagă, afirmă, și-ntorc cioc de-alcioni Spre-orice furie-ori toana la stăpîni, Știind nimic alt, ca și cîinii: să ia urma. (Lui Oswald) Ciumă pe fața ta de epileptic! Zîmbești la spusa-mi, parcă-aș fi bufon? Gîsca, de te-aș avea-n cîmpia Sarum, Te-aș duce găgăind acas' spre Camelot. CORNWALL: Ce, ești nebun, bătrîne? GLOUCESTER: Cum se iscat-a ceartă? Spune, dar. KENT: Nimic pe lume nu se-urăște-atît Ca
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ceea ce vede, ci alege numai ceea ce este esențial, reprezentativ. (...) Cât de diferit este reportajul sovietic (model neîntrecut de arta militantă în lupta de zi cu zi) de reportajul «senzațional» burghez. (...) Tov. Mihail Novicov, secretar al U.S. din R.P.R. a completat spusele referentului prin exemple noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană, reportajul literar are un reprezentant eminent în Geo Bogza, remarcabil în special prin volumele sale Țara de piatră și Cartea Oltului (...). În literatura noastră nouă, reportajul literar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ceea ce ea nu face nici s-o pici cu ceară. Îi arunc o privire lui Suze, care se Încruntă sugestiv spre mine. — Jess, ești sigură că vrei să pleci În Chile? Încerc și eu marea cu degetul. — Da, Își Întărește spusele dînd ferm din cap. Trebuie să mă duc. Trebuie neapărat s-o fac. N-o să mi se mai ofere niciodată o asemenea ocazie. — Și Tom poate foarte bine să vină În vizită, oricînd vrea, subliniază Suze. — Exact. Ce bine-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
R. Brandon 37 Maida Vale Mansions Maida Vale Londra, NW6 0YF 4 noiembrie 2003 Dragă Rebecca, Îți mulțumesc pentru scrisoarea ta. Îmi pare foarte rău să aud că te-ai supărat atît de tare pe obstetriciana ta. SÎntem mișcați de spusele tale, referitoare la faptul că ți-ai petrecut multe clipe frumoase În magazinul nostru și că simți că „e cel mai potrivit loc de pe pămînt În care să aduci pe lume un copil“. Din păcate Însă, mi-e teamă că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de pantofi și una de cărucioare? — De ce nu? Lumea nu are destule camere pentru tot ce are nevoie. Poate-mi fac și o cameră pentru genți chiar. Una mică... Iau o gură de ceai de frunză de zmeură, care, conform spuselor lui Suze, accelerează sorocul, și mă strîmb cînd Îi simt gustul oribil. — Aoleu, ce-a fost asta? spune Suze, brusc alertată. Ai simțit un junghi? Pe bune acum. E a treia oară cînd mă bănuiește de junghiuri de cînd a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și motive. De-abia după ce mi-am recâștigat libertatea completă m-am ocupat de faptele dumisale de conducere. Nuanțat, de altfel. Însă cel mai dur am fost, cred, atunci când s-a declarat învins de Securitate. Acum, d-sa susține că spusele, comise pe undeva pe la Timișoara, i-ar fi fost răstălmăcite de presă. Dat fiind profesionalismul și onestitatea cu totul problematice ale presei aborigene, nu exclud acest lucru. Doar că asta am auzit cu toții atunci și la asta am reacționat cei
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în acele vremi. De altfel, această propensiune pentru criza politică permanentă pare să-l bântuie în continuare. Sper doar că e mai bine canalizată. Iar mandatul său actual va fi unul memorabil doar în măsura în care va duce la bun sfârșit cele spuse de mine mai devreme. Dacă nu, va fi doar cel de-al treilea președinte al României în descendența ceaușistă și pace. D-sa are posibilitatea de a alege să vopsească în continuare portocala ori să fie cu adevărat președintele schimbării
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în momentul de față, nu toți culeg căpșuni ori fac alte munci necalificate. Destui dintre ei sunt în cercetare, în Universități, în industria modei și a spectacolului, ori în domeniile tehnologice de vârf! Dorin Popa: Traian Ungureanu pare a confirma spusele tale: "Istoria noastră recentă e aproape în întregime inutilizabilă. Istoria e scrisă, desigur, de societăți, de intervenția lor soli-dară sau de absența lor. Numai că utilizarea unei societăți în istorie e posibilă doar acolo unde cursul lung al evenimentelor e
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tovarășului Nicolae Ceaușescu" ori "Istoria cooperativizării în Dobrogea" ori alte minunate subiecte de teze susținute nu neapărat la "Ștefan Gheorghiu", ci la universitățile laice propriu-zise! Dar să spunem că perioada "revoluționară" a trecut și ar trebui puțină reformă. În afară de cele spuse, cred că Universitatea are dreptul să se pronunțe pe care trebuie să-l și folosească în toate domeniile vieții comunitare în care are experți și are în toate, nu? E iluzoriu să credem că Universității îi va putea merge bine
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]