5,936 matches
-
știu să adapteze principiile la viața reală a poporului în care lucrează! Pentru aceste două motive, domnilor, sunt contra revizuirii, și aș fi fericit când ați fi și d voastră contra revizuirii și când am scăpa țara aceasta de agitarea sterilă a unor formule electorale, fără nici o valoare practică în starea de astăzi a poporului român.<ref id=”1”>Ibidem, p. 125.</ref> Un interludiu - Eminescu și organicitatea Având rădăcinile înfipte în solul ideologic junimist, reflecția lui Eminescu este, în câteva
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
că, zece ani după plecarea mea din State, orientările umaniste și cele social-științifice au declarat armistițiu! Au declarat armistițiu, în baza observației de bun simț că un domeniu dinamic și viguros este mai valoros decât unul fragmentar, scindat de polemici sterile, cu toate tributare unui tip sau altul de dogmatism teoretic și metodologic. Al González reflecta, extrem de tranșant, pe marginea acestei chestiuni, spunând, clar și răspicat, că oricine consideră că interacțiunea simbolică umană poate fi studiată în baza unei singure paradigme
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
public le poate avea în ce privește influențarea viziunii despre lume a adolescenților din ziua de azi, al căror "gust" pentru "marile discursuri ale unor oratori de multă vreme plecați dintre noi"761 a devenit cvasi-nul. Dacă dorim să împiedicăm proliferarea "formelor sterile de criticism"762, zice McKerrow, devine urgentă orientarea retoricii critice înspre simboluri, în detrimentul agenților, în conceperea procesului de adresare a variatelor tipuri de public. Ray McKerrow își continuă raționamentul, precizând că principiile retoricii critice, grație modificărilor pe care le execută
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
singurul factor care ne poate confirma În mod real ceea ce noi am putea fi cu adevărat, ceea ce am putea deveni, de fapt. În absența unei confirmări viitoare, totul nu se reduce decât la o searbădă iluzionare de sine, la un steril „bovarism”, impresionant prin construcțiile sale imaginare, dar dezamăgitor prin slaba rezistență În confruntarea cu aspectele realității zilnice. Μ Fiecare are o intimitate de apărat, deoarece nu este om care să nu aibă ceva de ascuns, la un moment dat (de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și al masei foliare, influențează capacitatea de fructificare și ca atare elementele directe ale productivității pe plantă. Dintre aceste elemente prezentăm: numărul de păstăi pe plantă, numărul de boabe pe păstaie, numărul mediu de boabe pe plantă, procentul de păstăi sterile pe plantă, procentul de boabe sterile ăn păstaie și pe plantă, greutatea medie a boabelor pe plantă și MMB. Scăderea producției se realizează în condiții nefavorabile de mediu (secetă, arșiță, exces de umiditate) când crește procentul de plante cu păstăi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de fructificare și ca atare elementele directe ale productivității pe plantă. Dintre aceste elemente prezentăm: numărul de păstăi pe plantă, numărul de boabe pe păstaie, numărul mediu de boabe pe plantă, procentul de păstăi sterile pe plantă, procentul de boabe sterile ăn păstaie și pe plantă, greutatea medie a boabelor pe plantă și MMB. Scăderea producției se realizează în condiții nefavorabile de mediu (secetă, arșiță, exces de umiditate) când crește procentul de plante cu păstăi sterile, păstăile rămân mici, cu boabe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pe plantă, procentul de boabe sterile ăn păstaie și pe plantă, greutatea medie a boabelor pe plantă și MMB. Scăderea producției se realizează în condiții nefavorabile de mediu (secetă, arșiță, exces de umiditate) când crește procentul de plante cu păstăi sterile, păstăile rămân mici, cu boabe mai puține și mai uscate. Creșterea producției se realizează în condiții favorabile când scade procentul de păstăi sterile, numărul de păstăi se mărește, crește numărul boabelor în păstaie, crește greutatea boabelor în păstaie, având loc
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în condiții nefavorabile de mediu (secetă, arșiță, exces de umiditate) când crește procentul de plante cu păstăi sterile, păstăile rămân mici, cu boabe mai puține și mai uscate. Creșterea producției se realizează în condiții favorabile când scade procentul de păstăi sterile, numărul de păstăi se mărește, crește numărul boabelor în păstaie, crește greutatea boabelor în păstaie, având loc fenomenul invers condițiilor nefavorabile. O apreciere a potențialului de producție al soiului și eventual a producției pe o anumită suprafață, se poate face
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cursul deceniului opt, ideologiile se prăbușesc: disidența comunistă Începe să fie susținută de intelectualii francezi de stînga, Sartre și Foucault primind imigranți politici chinezi la Paris; creșterea economică se oprește după 1973, criza se adîncește În jurul lui 1980; structuralismul devine steril, la fel și muzica serială abstractă, laolaltă cu muzica ușoară franceză, la chanson franșaise, primul fiind Înlocuit de o gîndire tot mai politică sau de derivații ale fenomenologiei, apoi de pragmatismul teoriilor culturale, iar a doua Înghițită de jazz-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-i funcționare. Supravegherea îi unește, căci, de fiecare dată, se urmărește obținerea unei informații și interpretarea ei în lumina apartenenței la o comunitate și conform identității acesteia. Fără cunoașterea concretă a mediului plasat sub control, supravegherea rămâne inoperantă, informațiile sunt sterile, căci sunt lipsite de rădăcinile care permit lectura și analiza lor. În teatrul à l’italienne, supravegherea excită și operează, pentru că spectatorii se cunosc. Altminteri, precum persanul lui Montesquieu, care nimerește într-un teatru parizian, spectatorul neștiutor se mulțumește să
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
suplimentare între elementele descrierii. Într-un cuvînt, explicînd se repetă ceea ce s-a descris. Descrierea se transformă în tautologie. Avem o cartografie a explicației, sau o punere în legătură a explicației și a descrierii 67. Trebuie înlocuit acest model repetitiv, steril, prin abducție sau transpunere comparativă 68. Sau, încă, "suprapunere comparativă"69. Într-un cuvînt, este vorba de analogie. B) Timpul cercetării-acțiune Cercetarea-acțiune este eficientă. Timpul său este diferit de cel al cercetării clasice. Actul terapeutic este scurt. El privește un
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se mai naște și cu sublinierea că tot ce există va rămâne în eternitate. Pustia este identificată și cu ideea de absolut în sensul că fără ea nu putem exista: "Cine are Pustia e mort/ Cine n-o are-i steril/ Dumnezeule, de ce părăsit-ai în deșert singurul tău copil". În locul Pustiei cândva a fost marea, deci viața. Sentimentul Pustiei este sugerat printr-un peisaj dezolant: "E toamnă pe pământ și-n cer/ E iarnă grea: de-atâta amar de vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
stă el să-și piardă vremea cu toate fotomodelele cu veleități de gospodină; l-am întrebat imediat ce tip de prăjitor are acasă și aici l-am prins: avea unul nemțesc, nu ca al meu; în sfârșit, am renunțat la polemica sterilă și mi-am luat unul la fel; e mai puțin performant, acum trebuie să prăjesc pâinea înainte să pun untul pe ea, dar măcar nu miroase... - când gătiți pâine cu salam fără unt, vă trebuie doar pâine și salam; nu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
vreo patru minute, dar el era cu mult mai rapid. Avea niște finish-uri de o precocitate înspăimântătoare, nici nu mă mira că nevastă-sa apelase la altul. Recunosc totuși că, în lipsă de altceva, îmi prindea bine și agitația lui sterilă; motorul îi pornea greu și se oprea repede, dar măcar îl învățasem ce-i ăla un preludiu de calitate și mi-l tot oferea în reluare. După ce obosea, trebuia să mă încui în baie și, cu gândul la numărul trei
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
întinsă rezervație a sa: învățămîntul. Autorul poemului „Liceu” nu e, în epocă, singurul care simte încărcătura de sarcasm acumulată în cuvîntul „pedant”. Topîrceanu, mai tînăr decît el cu cinci ani, vede, de asemenea, pedantul sub chipul „fosilei” didactice, al „maestrului” steril în planul creației. Alergic la pedantism, va defini undeva „pedanteria” drept „o formă curentă a prostiei umane”. Retușări necesare Bacovia e, nu o dată, pieziș, nedrept. Așa, de pildă, în „Liceu”, poem care a uns la inimă generații de elevi. Neîndoielnic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Picasso - zice el, iar eu am motive să mă gîndesc, prin analogie, la Bacovia - așa de simplă, așa de instructivă și lecțiile ce se degajă din ea se obscurizează, nu numai din cauza termenului «cubist», ci mai ales din cauza studiilor sterile, în care, în loc de a vorbi despre pictură, se vorbește de Poincaré, de Bergson, de a patra dimensiune și de glanda pineală”. Cert, munca e una din temele reflecțiilor lui Bacovia. De altfel, o mare parte din viața sa coincide cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar putea fi moarte”. (p. 387) Similarități se găsesc și în unele pagini din jurnalul lui Alice Voinescu, notate cu un deceniu mai tîrziu: „Curg zilele fără să fac nimic, nimic. Dau să scriu, nu pot, sunt complet uscată și sterilă. Trec zilele peste mine, mă desfac sau mă evaporez? Nu mai găsesc în mine nici măcar revolte, de dorințe nici nu mai vorbesc.”( p. 586) Fragmentul citat pare o transcriere în proză a poemului „Trec zilele” din Comedii în fond: „Curg
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
stăpânire judecata individului în cauză, împotriva voinței acestuia și a tendințelor sale de a le înlătura. P. Janet spunea despre acesta persoane care se află sub stresul unei obsesii chinuitoare că prezintă o tendință continuă de a realiza o meditare sterilă, neproductivă, asupra unui subiect, asupra unui fapt, sau aspect de viață („rumegare mentală”). La obsesivi, „starea de frustrației” ia, de fapt, aspectul unei deliberări la nesfârșit asupra a două alternative la fel de puternice, în fața cărora persoana în cauză nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
orizonturile largi, privirea nestingherită; pe de altă parte, sînt miasmele bolilor, înghesuiala oamenilor, mulțimea care te încarcerează. Pe de o parte, de asemenea, avem încetineala și regularitatea gesturilor ancestrale, atitudinile demne, liniștea certitudinilor imemoriale; pe de altă parte, avem agitația sterilă, ținuta neglijentă, spaima provocată de ambițiile nicicînd împlinite. "Oamenii nu sînt făcuți pentru a trăi înghesuiți în furnicare, afirmă Rousseau. Cu cît se adună mai mulți cu atît se corup mai tare. Orașele sînt prăpăstiile în care cade speța omenească
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de chiar de către personaj: ("ochii... îl zăriră", "în față", "el nu-și închipuise...", "ceea ce îl surprindea mai ales...", "Etienne își ridică privirea..."), limitîndu-se în mod logic la ceea ce poate acesta vedea de acolo de unde se află ("spre dreapta grămada de steril nu lăsa să se vadă...") și la precizia geografică dată de gradul său de informare. În acest sens, informațiile "Marchiennes la nord, Montsou la sud" și "care ardea de un an" nu corespund cunoștințelor pe care străinul le deține despre
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
timpului și de moarte. Volum după volum - Poezii (1883), cu prefața lui Al. Macedonski, Nopți albe (1887, 1898), Zile negre (1888), Poezii (1892, 1897) -, afișând pasiuni răvășitoare, versurile nu fac decât să capteze, în discursivitate fadă și într-o mecanică sterilă, naivități. Un macabru artificios învăluie reprezentările morții. Masca damnării, gesticulația agonică (Spasm, Danțul spânzuratului, Așternutul morții) nu revelă crisparea interioară și atmosfera halucinantă din Maurice Rollinat, modelul lui S., acesta rămânând la nivelul simplei imitații. Prințul Ral, fantezie macabră, conduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
în ideologia marxistă. În realitate, ea a împrumutat numai unii termeni, fără a conduce la concluzia răsturnării prin revoluție a ordinii sociale. Așa se explică unele obiecții exprimate în anii '70 la adresa teoriei reproducției culturale și atribuirea calificativelor de: "sociologie sterilă" (6), "funcționalism fatalist" (1), "teorie neputincioasă" (5, p. 129). Toate acestea pentru că, fiind o expresie a unei concepții sociologice a micii burghezii, conține numeroase accente de revoltă, fără a oferi soluții. Pe de altă parte, stilul greoi, în care autorii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numai într-o societate care acționează lucid, prin contribuția membrilor ei, la propria sa perfecționare. ,,Educația", spune B. Schwartz, "mai mult ca oricare alt domeniu, reclamă o reflecție pe termen lung" (3, p. 28). O astfel de reflecție este însă sterilă dacă nu se realizează în condițiile unor preocupări mai largi privind dezvoltarea societății. Întrucît pentru un viitor relativ mai îndepărtat nu se pot stabili toate dimensiunile, cercetătorii din pedagogia prospectivă aspiră doar spre depistarea a ceea ce s-ar putea întîmpla
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
îndepărta astfel dintr-odată de ideea pluralismului și revenea la un concept totalitar (cuprins de altminteri și în denumirea de front), care în circumstanțele de acum nu putea să nu irite o lume sătulă de experiențele voluntariste și de căutări sterile, experiențe și căutări ce au eșuat pretutindeni în lume. E orb cine nu vede aceasta. Traversăm o criză fără precedent în istoria noastră și era firesc ca declarația făcută de Consiliul Frontului să ne alarmeze. Am socotit, personal, că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de "conducătorii muncii omenești" (N. Iorga) propriile-i observații și motivări. Discursul legitimant al puterii întâmpină rezistența modelatoare a spiritului critic, uneori și negația lui totală, ceea ce presupune capacitatea de articulare a unui alt discurs. Opoziția față de putere nu e sterilă dacă știe să respecte adevărul. Din contra, ea ține de nevoia înnoirii permanente a lumii. Căci "istoric, adică evolutiv uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură, ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]