6,757 matches
-
soț al fiicei lui Carol Temerarul, Artois și Franche-Comté, și lui Ferdinand de Aragon, Roussillon și Cerdagne. El cedează astfel prada în aparență, dar întreprinderea este aparent ușoară ținînd cont de dezbinarea peninsulei italice, și tentantă prin bogăția și prin strălucirea civilizației sale. În 1494, sub pretextul morții regelui din Napoli, prinț al casei de Aragon, Carol al VIII-lea trece Alpii, intră triumfal în Milano, Florența, Roma și, în sfîrșit, în Napoli, unde este încoronat rege în ianuarie 1495. Dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regale și realizării unității religioase. Dorința sa de hegemonie în Europa îl antrenează, începînd cu 1672, în războaie aproape continui care compromit opera de redresare financiară și economică întreprinsă de Colbert. Dar scriitori și artiști clasici asigură domniei sale o mare strălucire. Întărirea autorității monarhice și realitățile economice Regele și colaboratorii săi. Imediat după moartea lui Mazarin, 9 martie 1661, Ludovic al XIV-lea, care avea atunci 22 de ani, își anunță dorința de a conduce de acum încolo el însuși, fără
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o apologie prudentă a marilor teme ale "luminilor": credința în rațiune și în progres, în libertatea, egalitatea civilă, respectul propretății. Presa, saloanele, academiile provinciale, lojele masonice joacă și ele un rol în răspîndirea " luminilor " în Franța și în toată Europa. Strălucirea culturii franceze și limitele sale Europa franceză. Filosofii nu sînt doar gînditori; cei mai mari dintre ei, ca Voltaire, sînt scriitori remarcabili, strălucind în toate genurile și fideli lecțiilor clasicismului. Dar, oricare ar fi importanța lor, ei nu reprezintă totalitatea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ilustrată atît de memorialistul Saint-Simon, cît și de autorii dramatici și romancierii Lesage și Marivaux. Arhitectura rămîne fidelă tradițiilor clasice, dar decorarea și ornamentațiile sînt influențate de stilul rocaille sau rococo, care preferă liniei drepte conturul fragmentat și forma neregulată. Strălucirea în Europa a literaturii și a artei franceze este în această perioadă considerabilă. Limba franceză este utilizată de clasele superioare din toate țările europene, ceea ce facilitează difuzarea "luminilor" și a scrierilor venite de la Paris. Prestigiul artei franceze este atît de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tablourile lui Chardin sau Greuze. De altfel, rococoul se retrage din fața neoclasicismului: se revine, în arhitectură, la un stil sobru și sever (Saint-Sulpice, Panteonul), în timp ce în pictură opera lui Louis David ilustrează perfect această întoarcere la antic. În același timp, strălucirea Franței în Europa se micșorează, în fața influenței engleze, foarte clară chiar și în Franța și mai ales în fața reacțiilor naționale care se fac simțite mai ales în Germania. Cultură savantă și cultură populară. În sfîrșit, în interiorul societății franceze, prăpastia apărută
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grupul de la Nouvelle Revue Française. Perioada dintre cele două războaie va vedea impunîndu-se la rîndul lor aceste creații. La începutul secolului, de asemenea, se naște o formă nouă de artă cu un destin prodigios: cinematografia. Parisul, "Orașul lumină", cunoaște o strălucire mondială în domeniul artelor și culturii. O parte a creației intelectuale se ocupă de punerea în discuție, începînd de la sfîrșitul secolului, a valorilor științei și raționalismului și revine la valorile naționale și religioase, cu Barrès, Claudel, Péguy. DOCUMENT Gambetta și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai ales într-un univers astfel făcut, politica de reculegere și de abținere este pur și simplu marele drum al decăderii! Națiunile, în timpurile pe care le trăim, nu sînt mari decît prin activitatea pe care o desfășoară; nu "prin strălucirea pacifistă a instituțiilor"...(întreruperi la extrema stîngă și la dreapta) sînt ele mari la ora actuală. (diverse intervenții). "A străluci fără să acționezi, fără să te amesteci în treburile lumii, ținîndu-te departe de toate combinațiile europene, privind ca pe o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cel Sfînt, 134 Filip al III-lea și Filip al IV-lea, 134 Perfecționarea instituțiilor, 135 Creșterea domeniului, 135 Instituțiile locale, 136 Instituțiile centrale, 136 Roadele creșterii, 137 Bogăția regatului, 137 Renașterea urbană, 138 Paris, 139 Tîrgurile din Champagne, 140 Strălucirea franceză, 140 Civilizația franceză, 140 O politică de prestigiu, 142 Semne de sufocare, 142 Document: Justiția lui Ludovic cel Sfînt, 143 12. Războiul de O Sută de Ani și epoca încercărilor (1328-1483), 145 Franța în 1328, 146 Regatul în 1328
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Interesul pentru științe, 224 Progresele tehnice, 224 Creșterea demografică și economică, 225 Creșterea populației, 225 Agricultura, 226 Dezvoltarea producției industriale, 226 Avîntul schimburilor comerciale, 227 Creștere și societate, 228 Mișcarea filosofică, 229 Marii filosofi, 229 Ideile filosofice, 229 Enciclopedia, 230 Strălucirea culturii franceze și limitele sale, 230 Europa franceză, 230 Reacțiile naționale, 231Cultură savantă și cultură populară, 231 Documente: 1. Comerțul Marsiliei la sfîrșitul perioadei Vechiul Regim, 232 2. Opera filosofilor rezumată de Condorcet, 233 19. Franța lui Ludovic al XV
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Îi surprinsese trăsăturile caracteristice În doar cîteva rînduri: "Gheorghe Bălăceanu rămîne fidel esteticii concrete a vieții, cea care În curgerea veacurilor l-a Învățat pe român să simtă și să trăiască frumusețea covorului și a lemnului dăltuit și să cultive strălucirea smalțului copt În cuptoare de olar. Nu e pictorul grandilocvenței tematice, nici al distorsiunii poziționale, ... natura obligîndu-l să uite lecțiile de școală și aranjarea convențională a cadrului. și atunci redevine omul spațiului larg din valea Siretului, respirat În copilărie, și
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
sine, fiind inspirată de autoritatea Adevărului însuși (mireasa, deși unită cu Mirele, nu îi preia autoritatea). Or, așa cum a ajuns să declare astăzi Biserica Catolică și cum știm de la Platon încoace, Adevărul nu are nevoie de forță ca să se afirme : strălucirea lui este de ajuns pentru a-l impune conștiințelor care se deschid spre el. Autoritatea spirituală a unei instituții este asigurată de bunul ei raport cu autoritatea și cu libertatea lui Dumnezeu, iar ca un derivat, de un bun raport
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care susține în ființă toate lucrurile, Dumnezeu atotțiitor. El strînge apele în mîna Sa, cuprinde în Sine toate creaturile înzestrate cu inteligență pentru ca toate lucrurile să stea în ființă, îmbrățișate în puterea lui atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea luminii care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care o limitează și i se impun din afară e semnificată, între altele, prin tema schimbării veșmintelor. în condiția lui aurorală, se spune, omul are veșminte de lumină. Ele constituie manifestarea interiorului uman, radiația sufletului uman ceresc strîns articulat cu strălucirea divină. în acest caz, veșmîntul nu acoperă și nu limitează, ci face vizibilă și operantă ad extra subiectivitatea. Ieșirea din paradis echivalează cu trecerea în regimul obiectivării, instituie un raport prin exterioritate cu realul, iar în această condiție omul capătă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
începuturi în începuturi, prin începuturi fără sfîrșit. Diadoh al Foticeei imaginează, de pildă, creșterea în mod analog realizării unei opere de artă : reflexul chipului divin din om e curățat și actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
începuturi, prin începuturi fără sfîrșit. Diadoh al Foticeei imaginează, de pildă, creșterea în mod analog realizării unei opere de artă : reflexul chipului divin din om e curățat și actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
integral, structura posibilităților divine de manifestare. Cînd divinul se manifestă, auroral, sie însuși, se spune că el își dă chip de om, instaurînd astfel arhetipul umanului. Pentru tradițiile abrahamice, omul este creat după chipul de om al lui Dumnezeu. Christos strălucire, autorevelare a Tatălui poartă totodată numele de Fiul Omului: nu doar fiindcă asumă condiția noastră, ci, dacă riscăm sensul tare al expresiei, tocmai fiindcă radiază în lume chipul lui Dumnezeu. în termenii musulmanului Ibn Arabî, metafizician vizionar din secolele XII-XIII
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trup duhovnicesc (radiație a duhului), așa încît este și pămîntesc, și ceresc. Dar Platon nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împărăția cerurilor s-a apropiat este pentru ca lumea să treacă peste puțină vreme spre varianta ei ultimă, restaurată. în mozaicurile Romei creștine de pînă în secolul al X-lea, Christos vine, înaintează imperios spre privitor, ne invadează ochii cu o strălucire atît de apropiată încît aproape că pășim în ea. Istoria, socialul, viața terestră apar doar ca un scurt moment legitim, desigur, dar aproape depășit al mișcării verticale. în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare să-l solicite. Creștinismul răsăritean nu stă sub pericolul de a-și vedea diminuat prestigiul în ochii unei societăți care rămîne încă, în majoritatea ei, sensibilă la stereofonia religie-națiune. Sigură pe strălucirea trecutului ei spiritual și cultural, sigură pe asocierea ei cu identitatea națională, curtată de politicieni după căderea comunismului, ortodoxia pare să fie mulțumită de performanța ei socială în epoca post-totalitară. Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chip public înglobant, ci un chip polarizat : de prezență în societate, de retragere din totalitățile sociale. Pentru o conștiință atentă la sugestiile simbolice ale imediatului, nu oferă el oare destul material care oglindește ca ochiurile de apă din Republica platoniciană strălucirea paradoxală a transcendenței, modul ei apofatic? Gîndirea simbolică și analogia inversă Totuși, s-ar putea obiecta, pe bună dreptate, că opusele în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu mai însoțesc autoritatea spirituală, nu o mai apără, nu o mai sprijină. Ea are astfel șansa de a-și manifesta mai mult, de a-și pune la încercare propria tărie lipsită de forță, cea care poate oglindi printre noi strălucirea paradoxală a transcendenței înseși. Astăzi, doar formele extreme ale vieții religioase fundamentalismul și noile religiozități rămîn dominate de ideea puterii. Primul încearcă să obțină prin constrîngere alinierea tuturor credincioșilor la o normă de comportament religios. Cele din urmă interpretează religiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
regimul laicității, orice religie tinde, de altfel, să se retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută, ireductibilă a transcendenței, nu ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se înregistrează, deci, un deficit de umezeală, care frânează procesul de producere a precipitațiilor tocmai atunci când plantele au nevoie de o cantitate sporită de apă. Acest fapt constituie,desigur,un aspect negativ al climatului de aici. Nebulozitatea și durata de strălucire a soarelui Nebulozitatea reprezintă un element climatic de o mare importanță, având în vedere că prezența norilor, densitatea lor și înălțimea la care se află influențează regimul bilanțului radiativ caloric al suprafeței active . În această zonă, nebulozitatea medie anuală are
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]