KorAP: Find »[drukola/base=strica & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...218 219 220 ...332 >

8,296 matches

Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782

de infinit! Val: Pînă la urmă tot agronomia o să te mănînce... Alex: Explică-te! Altfel îți arunc mănușa! Val: Lasă, mi-e destul cravata... Irina, tu ai citit piesa asta? Irina: Care? Val: Steaua fără nume. Irina: Iubitule, nu-mi strica și rămășița de dispoziție pe care o mai am. Val: Bine, da' poți să-mi spui și mie unde scrie în piesa asta căi domnișoara Cucu e urîtă? Irina: (ușor descumpănită) Păi... nu știu unde scrie, dar toată lumea știe că așa e

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
ori o să cînte mulți ani. Maria: Pe mine să mă scutiți. Puteți măcar azi să nu vă certați, să nu dați unii în alții. Măcar azi. Irina: Măcar azi! Cînd avem succese și victorii trebuie să ne menajăm, să nu stricăm atmosfera fericită... Cînd avem eșecuri, iar trebuie să ne menajăm... Dar atunci cînd?!... Maria: (întrerupînd-o) Eu știu că o familie trebuie să fie unită și la rău și la bine, și la bucurie și la necaz. Că sînt destui cei

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
copiii mei vă admiră foarte mult... Nevastă-mea, cînd spuneți poezii, vă apreciază... Ia uite, dragă, zice, ce frumos spune... parcă chiar ar crede ce spune! Mare lucru și teatrul! Vecin 4: (referindu-se la ceasul pendulă) Da ăsta-i stricat! Păi se poate, vecine, stai cu ceasul stricat și nu spui nimica! Mihai: Nici n-am observat... da' poate că stă numai... Vecin 4: Nu, nu, e stricat. Dar i-am dibuit hiba. Ăsta-i hobiul meu. Tehnica. Iar pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
și teatrul! Vecin 4: (referindu-se la ceasul pendulă) Da ăsta-i stricat! Păi se poate, vecine, stai cu ceasul stricat și nu spui nimica! Mihai: Nici n-am observat... da' poate că stă numai... Vecin 4: Nu, nu, e stricat. Dar i-am dibuit hiba. Ăsta-i hobiul meu. Tehnica. Iar pentru ceasuri am o adevărată pasiune. Vecin 1: (face cîteva acorduri de acomodare apoi începe să cînte o romanță, la început lîngă Alex apoi, la ureche, pentru fiecare membru

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
stăpînindu-și furia) Mergem și mîncăm. Vecin 3: Bună idee. (de braț amîndoi, se îndreaptă spre salon; ajungînd în dreptul lui Vecin 4, Vecin 1, scîrbit de extazul acestuia, îi răstoarnă masa cu toate ceasurile) Vecin 4: Vai de mine! Le-ai stricat! Acum ce fac? Vecin 1: (rîzînd) Acum o să le repari iar... TABLOUL DOI (Lumina se reaprinde și prin draperia transparentă se văd siluetele celor patru vecini așezați în jurul mesei rotunde; în sufragerie, Mihai află așezat pe un scaun situat undeva

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
să rîdem, să le dăm și lor, săracii, o clipă de liniște. Și să ne putem spun și noi ce avem pe suflet. Hai, tăticule, dă tonul! Râzi! Mihai: (violent) Ce vrei de la mine? Alex: (ironic) Nu țipa că le strici tihna vecinlor. (următoarele două replici ale lui Alex se vor spune rîzînd, pînă la hohote, inclusiv de plâns) Auzi, papa, culmea culmilor, vecinii ăștia m-au scăpat de frică. Mi-e frică de ei, dar m-au scăpat de frica

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
mine că sîntem buni, cinstiți, curajoși, că sîntem solidari și autentici, că tata e puternic, că mama e mama mamelor de pe lume... E bine așa? (strigat) Adică orice numai adevărul nu, bătu-l-ar Dumnezeu să-l bată! Că ne strică somnul și digestia! (de după draperie se aude un rîs; cei din sufragerie devin brusc atenți; se deschide draperia și apare Vecin 3) Vecin 3: (contact cu tăcerea și încordarea) S-a întîmplat ceva? Mihai: (poziția de cerut scuze) Nu... nu

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
gît, pe mîini, îndreptîndu-se, în dans, spre salon, în care și intră trăgînd draperia după ei.) Irina: Val! Val! Ce se întîmplă. Val! Val: (trist ca niciodată) Nici o grijă. Te iubesc. Mihai: (lui Alex, care plînge) Te rog să încetezi! Strici tot! (Alex plînge) Iar începi cu revoltele tale stupide? Alex: Nu mă revolt, mi-e rușine. Mihai: (lui Vecin 1, care a încetat să mai cînte) Ei? Ce e? Cum a fost? Vecin 1: N-a fost rău. Totuși tînărul

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
stupide? Alex: Nu mă revolt, mi-e rușine. Mihai: (lui Vecin 1, care a încetat să mai cînte) Ei? Ce e? Cum a fost? Vecin 1: N-a fost rău. Totuși tînărul... Dar n-a fost rău. Așa că n-ar strica să dansăm cu toții. Hai să dansăm cu toții. (începe să cînte; dar nimeni nu știe ce ar trebui să facă; Vecin 1, către Vecin 3 și Vecin 4) Ei, ce faceți? (și ei încep să danseze împreună) Bravo! Ei, și restul

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
copilul! Cum de-ți permiți una ca asta?! Vecin 1: Ia mai terminați cu sclifoselile astea! O face pe eroul! Ce-nseamnă asta să fugă pe geam?! Ce, nu putea să plece pur și simplu? Nu, dumnealui fuge! Evadează! Ca să strice tot ce-am făcut pînă acum. Foarte bine. Rămînem aici. (împreună cu ceilalți vecini, se duce în salon) Eu vă spun, singura rezolvare a rămas dansul scoțian. Să fie clar! (trage draperia) Maria: (după consumarea stuporii și spaimei lăsate de violența

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
un fleac. Asta se întîmplă în "Mașina de vînt"; în numele unei morale și al unei etici socialiste, adică în numele unui sistem care n-are nici o etică și nici o morală, slujitorul, absurd în gînduri și fapte, provoacă vîrtejul, uraganul care răstoarnă, strică, otrăvește și nu lasă nimic pe unde activează; avînd misiunea, deci, de a desființa iubirea, reușește, împreună cu soția ("Ea 2"), dar numai pînă la un punct împreună cu aceasta (oripilată ea însăși de rezultatele dezumanizate ale "ajutorului" dat), reușește să chircească

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Văd că majoritatea sînt tot despre iubire... El 1: Cred că da. El n: Multă iubire, domnule, și pe lumea asta...! El 1: Din nefericire, e prea puțină. El n: Mă gîndesc că, așa cum e în toate, prea multă iubire strică... El 1: Pînă să ajungă să strice, face mult bine... El n: Depinde cu ce preț. El 1: Iubirea, dacă nu accepți s-o plătești cu viața, încă nu e iubire. El n: E, nici chiar așa... El 1: Auzi

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
El 1: Cred că da. El n: Multă iubire, domnule, și pe lumea asta...! El 1: Din nefericire, e prea puțină. El n: Mă gîndesc că, așa cum e în toate, prea multă iubire strică... El 1: Pînă să ajungă să strice, face mult bine... El n: Depinde cu ce preț. El 1: Iubirea, dacă nu accepți s-o plătești cu viața, încă nu e iubire. El n: E, nici chiar așa... El 1: Auzi, ai timp? Aș vrea să-ți spun

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
nici un vînt... sau dacă bate să știi că bate din partea aia (adică pe unde a ieșit Ea 1) Și o să bată din ce în ce mai tare și dacă n-o să te dai la o parte, o să te ia... Auzi, poate că n-ar strica să te duci undeva... să le explici... Să intri din nou rubrică... El 1: (cu jumătatea lui de prezență) În ce să intru?! (pauză) N-ai înțeles nimic. Și parcă ți-am spus... El n: Eu am înțeles, am înțeles

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
că-ncepe să fie frumos. (le pune în pahare) Beți! (le pune în mînă cîte o bucată de pîine și o bucată de salam; rupe hîrtia de împachetat și le dă cîte o bucată) Front, front, dar puțină civilizație nu strică. (după o pauză în care mănîncă salam și se rumegă gînduri) Trebuie să mă refac, nu-i așa, dînsule? Hai, mîncați tot. Hai, ca desert vă ofer ceva special... La desert mă dau pe mine... El n: N-am de

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
pentru că brambureala asta este mai scurtă sau mai lungă, e mai "așa" sau mai "altfel" în funcție de cine-o face și-o desface. Octav: Bubă ochită, bubă spartă! Groparule, fii atent la mirosuri! Groparul: Eh, oleacă de duhoare de adevăr nu strică... Costache: (după o pauză) Și cine ar trebui să facă tranziția asta? Octav: În orice caz nu cei care o fac. Costache: Bine, bine, dar cine altcineva? Octav: Tată, întrebarea asta, de baraj, am mai auzit-o. Costache: Octav, crede

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
cu jegu pe suflet...,. și-atunci facem șmecherii, giumbușlucuri, tumbe..., din care să cădem în picioare..., curați și cu somnul liniștit...! Gh. P. unu: Habar n-am ce vrei să spui... Gh. P. doi: Ei, uite că am să-ți stric puțin somnul! Fii atent; ții minte că într-o vreme se vorbea destul de mult despre o eventuală numire a ta ca director al teatrului? Gh. P. unu: Da... Gh. P. doi: Ei, știi de ce, pînă la urmă, n-ai mai

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
zici că nu-i adevărat ce mi-ai spus... Gh. P. unu: Ei, asta-i! Da ce mi-ai spus tu i-adevărat? Gh. P. doi: (tace, se mișcă, bea din pahar, aprinde o țigară) Gh. P. unu: Mi-ai stricat aplauzele..., pune și mie o gură. Gh. P. doi: (îi dă paharul) Cum s-ar spune, m-ai tras de limbă... Gh. P. unu: Mi-ai spus să te ajut..., m-ai rugat să te ajut să spui adevărul... Te-

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Trimisule, zi înainte... hai..., dă-ne și cu Biblia în cap... hai! Trimisul lui Dumnezeu: Tu să taci, criminal nenorocit! Să taci și să te pregătești pentru întîlnirea cu flăcările iadului! Plutonierul: Na, că m-ai speriat și mi-ai stricat pasiența...! (toți rîd din ce în ce mai tare; concomitent se aude banda cu regulamentul; pe finalul scenei intră cei doi, de data asta "sanitari"; toți se așază în rînd cu mîneca suflecată, în afară de Trimisul lui Dumnezeu, care stă la masă cu ochii în

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175

a făcut întocmai. Spears a devenit legendar pentru vânzarea liniei sale de unelte Craftsman atât profesioniștilor, cât și amatorilor, care au făcut această alegere știind că Sears le va înlocui sau le va da banii înapoi dacă s-ar fi stricat vreodată. Lecția învățată? Intențiile pot fi mai apreciate decât acțiunile, dar numai dacă vă țineți promisiunile. Cu alte cuvinte, dacă veți face ceea ce spuneți, oamenii vor crede în intențiile dumneavoastră. +++ TEMĂ Este crucial să vă țineți promisiunile, în special cele

151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

este ilustrată și de multitudinea de expresii existente în limba română: "om de casă", "a-i fi casa casă și masa masă", "piatra din casă", "casă de veci", "a ține casa (de casă) cuiva", "a ține casă cu cineva", "a strica casa cuiva", "a face (a duce) casă bună cu cineva". 50 1. Imaginea arhetipală Prima formă umană de domesticire a universului este casa 51. Construită după chipul și asemănarea omului, casa sălășluiește în universal ca ființă. Liantul cognoscibil dintre ființa

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
afla Sfântul Petru în momentul lepădării de Hristos. Ca urmare a acestui fapt, există o credință în Bucovina potrivit căreia Sfântul Petru a fost rânduit să facă sau să fiarbă trei zile piatra adunată, pentru a o mărunți, ca să nu strice gospodăriile și câmpurile și să nu-i "vatăme" pe oameni.435 Tot ca urmare a blestemului de a-și fi ucis părinții așa cum reiese dintr-o legendă bucovineană Sfântul Ilie primit de la Dumnezeu "apa și focul", pentru a se răzbuna

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Soarele s-o arătat..."119 Relația dintre om și codru (respectiv arbore) nu este constantă, liniară, uneori este antinomică, în funcție de trăirea sentimentului. În acest caz, dialogul dintre om și codru se bazează pe un paralelism negativ ("nimic nu ți-oi strica / Numa-o creangă"); antonomaza ("măria-ta") din adresarea directă inițială este înlocuită de perechea de epitete descriptive ("uscat / gol") care prezintă refuzul găzduirii: "Teiule, măria-ta, / Lasă-mă la umbra ta, / Lasă-mă la a ta umbră, / Pe mine și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de epitete descriptive ("uscat / gol") care prezintă refuzul găzduirii: "Teiule, măria-ta, / Lasă-mă la umbra ta, / Lasă-mă la a ta umbră, / Pe mine și pe-a mea mândră; / Lasă-mă la umbra ta, / Că nimic nu ți-oi strica, / Numai-o creangă ț-oi pleca, / Să m-acopăr cu mândra. / T-oi pleca ramul frumos / Cât oi sta cu mândra jos. / Eu, băiete, te-aș lăsa, / Da ți-i mândra tinerea / Ș-ai să faci păcat cu ea; Pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos pârlitu-m-a; / Lua românii slănina / Și țiganii căpățâna. Da țiganu, ca țiganu, / Văzut-a că

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]