5,563 matches
-
sistem pe seama altor subsisteme sau chiar pe cea a sistemului social global, ci să maximizeze contribuția subsistemului la funcționarea și dezvoltarea colectivității din care acesta face parte. Însăși natura profesiei sale include o opțiune prioritară: aceea în favoarea colectivității globale, ajutând subsistemul care l-a angajat sau din care face parte să se orienteze mai eficient spre acesta. Pentru sociologul industrial, de exemplu, o asemenea opțiune este curentă. Pe de o parte, există întreprinderea cu finalitățile sale - maximizarea beneficiilor, reducerea cheltuielilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologului și acesta nu le poate ignora decât cu prețul limitării profesiei sale. Se poate formula în acest context o altă normă importantă care stă la baza activității sociologului practician: el trebuie să ia în considerare nu numai finalitățile unui subsistem oarecare în activitatea căruia este implicat (întreprindere, școală etc), dar și finalitățile colectivității, atât în calitatea sa de sistem social global, cu logica sa specifică, cât și în calitate de mulțime depersoane. Opțiunii sectoriale i se opune în mod constant ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colectivitate decât investițiile în alte sfere de activitate: asistență socială, medicală, cultură, educație? Interesul din ultimii ani pentru calitatea vieții reprezintă o concretizarea a vocației transsectoriale umaniste a sociologiei. Accentul cade aici pe evidențierea consecințelor oricărei activități sociale, ale oricărui subsistem asupra bunăstării colective și calității vieții colectivității. Vocația transsectorială a sociologiei explică și unele conflicte inevitabile dintre sociologie și diferitele subsisteme ale societății globale, unele dificultăți de integrare a ei în viața colectivității. Prin această vocație, sociologia este structural purtătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o concretizarea a vocației transsectoriale umaniste a sociologiei. Accentul cade aici pe evidențierea consecințelor oricărei activități sociale, ale oricărui subsistem asupra bunăstării colective și calității vieții colectivității. Vocația transsectorială a sociologiei explică și unele conflicte inevitabile dintre sociologie și diferitele subsisteme ale societății globale, unele dificultăți de integrare a ei în viața colectivității. Prin această vocație, sociologia este structural purtătoarea unui tip de organizare socială mai integrat, caracterizat printr-o armonizare mai organică a părților componente ale sistemului social, prin depășirea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
baza a ceea ce s-aacumulat între timp, și cartea lui Marcuse pare să aibă numeroase puncteslabe. Raționamentul său de bază este însă solid. Marcuse ia în considerare un posibil mecanism aberant al sistemelor sociale. Orice sistem social, fie societate globală, fie subsistem al ei, se caracterizează printr-un anumit mod de organizare. Pentru a funcționa, sistemul social organizat într-un anumit fel dezvoltă forțe integrative, de apărare împotriva factorilor perturbatori, distructivi. Structural, sistemul este orientat spre menținere, perpetuare. Există însă aici o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
INTEGRAREA SOCIOLOGIEI CA PROCES SOCIALtc "Capitolul 10 INTEGRAREA SOCIOLOGIEI CA PROCES SOCIAL" Ar fi o lipsă de imaginație sociologică să nu gândim aplicarea sociologiei ca un proces social, ca o interacțiune între două sisteme sociale: colectivitatea care aplică sociologia și subsistemul cercetării sociologice. În acest capitol vor fi tratate câteva aspecte ale procesului integrării sociologiei în activitățile practice ca un proces social: testarea și credibilitatea teoriilor sociologice, tipuri și grade de integrare, motivația asimilării sociologiei în activitățile sociale practice, rezistențele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltării. Informațiile despre încorporarea cu succes a științelor sociale în alte sfere ale vieții sociale sau de către alte părți ale lumii reprezintă o motivație de solicitare, de asemenea, importantă. Soluțiile sale nu sunt utopice, ci realizabile. Integrarea mai eficace a subsistemelor în sistemul social global. Societatea contemporană în general resimte o nevoie tot mai acută de integrare mai fină a subsistemelor sale, de sporire a eficienței lor social-umane globale. Sociologia este chemată să contribuie atât la definirea mai clară a rolului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lumii reprezintă o motivație de solicitare, de asemenea, importantă. Soluțiile sale nu sunt utopice, ci realizabile. Integrarea mai eficace a subsistemelor în sistemul social global. Societatea contemporană în general resimte o nevoie tot mai acută de integrare mai fină a subsistemelor sale, de sporire a eficienței lor social-umane globale. Sociologia este chemată să contribuie atât la definirea mai clară a rolului diferitelor subsisteme în cadrul colectivității, cât și la detectarea diferitelor efecte secundare, laterale ale subsistemelor asupra vieții colective. Subsistemul producției afectează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemul social global. Societatea contemporană în general resimte o nevoie tot mai acută de integrare mai fină a subsistemelor sale, de sporire a eficienței lor social-umane globale. Sociologia este chemată să contribuie atât la definirea mai clară a rolului diferitelor subsisteme în cadrul colectivității, cât și la detectarea diferitelor efecte secundare, laterale ale subsistemelor asupra vieții colective. Subsistemul producției afectează, astfel, multiplu viața colectivității. El influențează starea de sănătate, tipul de personalitate, viața de familie și participarea socială a membrilor săi. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acută de integrare mai fină a subsistemelor sale, de sporire a eficienței lor social-umane globale. Sociologia este chemată să contribuie atât la definirea mai clară a rolului diferitelor subsisteme în cadrul colectivității, cât și la detectarea diferitelor efecte secundare, laterale ale subsistemelor asupra vieții colective. Subsistemul producției afectează, astfel, multiplu viața colectivității. El influențează starea de sănătate, tipul de personalitate, viața de familie și participarea socială a membrilor săi. Prin produsele sale, el afectează stilul de viață al membrilor colectivității, nivelul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fină a subsistemelor sale, de sporire a eficienței lor social-umane globale. Sociologia este chemată să contribuie atât la definirea mai clară a rolului diferitelor subsisteme în cadrul colectivității, cât și la detectarea diferitelor efecte secundare, laterale ale subsistemelor asupra vieții colective. Subsistemul producției afectează, astfel, multiplu viața colectivității. El influențează starea de sănătate, tipul de personalitate, viața de familie și participarea socială a membrilor săi. Prin produsele sale, el afectează stilul de viață al membrilor colectivității, nivelul lor de aspirații, satisfacția și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de viață al membrilor colectivității, nivelul lor de aspirații, satisfacția și frustrările lor, procesul de diferențiere și omogenizare socială. Clarificând aceste multiple efecte, sociologia contribuie la integrarea mai eficace a sistemului productiv în viața globală a colectivității. Pedagogie externă. Diferitele subsisteme pot căuta să obțină de la sociologie un sprijin în relațiile lor cu celelalte subsisteme plasate fie la același nivel de organizare socială, fie la nivelurile superioare sau inferioare. O serie de probleme pe care subsistemele nu le pot formula complet
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de diferențiere și omogenizare socială. Clarificând aceste multiple efecte, sociologia contribuie la integrarea mai eficace a sistemului productiv în viața globală a colectivității. Pedagogie externă. Diferitele subsisteme pot căuta să obțină de la sociologie un sprijin în relațiile lor cu celelalte subsisteme plasate fie la același nivel de organizare socială, fie la nivelurile superioare sau inferioare. O serie de probleme pe care subsistemele nu le pot formula complet liber din cauza încadrării lor într-un sistem ierarhizat pot fi formulate și puse în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a colectivității. Pedagogie externă. Diferitele subsisteme pot căuta să obțină de la sociologie un sprijin în relațiile lor cu celelalte subsisteme plasate fie la același nivel de organizare socială, fie la nivelurile superioare sau inferioare. O serie de probleme pe care subsistemele nu le pot formula complet liber din cauza încadrării lor într-un sistem ierarhizat pot fi formulate și puse în circulație în mod eficient de către specialiști sociologi din exterior. Sociologia poate exercita astfel o presiune cognitivă asupra factorilor de decizie și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-le o credibilitate mai ridicată: date asupra sistemului de promovare și a efectelor sale pozitive și negative, neajunsurile centralizării excesive, date în legătură cu îmbătrânirea corpului profesoral, stilurile de conducere și efectele lor asupra performanței etc. Forurile superioare, în relațiile lor cu subsistemele subordonate, pentru a evita canalele autorității care nu întotdeauna sunt cele mai eficace, pot recurge la specialiști care să ofere subsistemelor nu „ordine”, ci cunoștințe, informații,capacități de acțiune. Pentru buna funcționare a organismelor de conducere colectivă sau pentru difuzarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în legătură cu îmbătrânirea corpului profesoral, stilurile de conducere și efectele lor asupra performanței etc. Forurile superioare, în relațiile lor cu subsistemele subordonate, pentru a evita canalele autorității care nu întotdeauna sunt cele mai eficace, pot recurge la specialiști care să ofere subsistemelor nu „ordine”, ci cunoștințe, informații,capacități de acțiune. Pentru buna funcționare a organismelor de conducere colectivă sau pentru difuzarea unor stiluri democrat participative de conducere, forurile ierarhic superioare pot recurge la sociologi și psihologi care să sprijine, pe diferite căi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a organismelor de conducere colectivă sau pentru difuzarea unor stiluri democrat participative de conducere, forurile ierarhic superioare pot recurge la sociologi și psihologi care să sprijine, pe diferite căi, realizarea acestor obiective. Specialiștii din exterior au câteva avantaje în influențarea subsistemelor: a) utilizează cunoștințe cu un grad superior de validare științifică, și nu opinii particulare; b) fiind exteriori și independenți în raport cu sistemul ierarhic, se presupune că opiniile specialiștilor nu sunt supuse așteptărilor autorității; c) se presupune că sunt mai obiectivi, neimplicați
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
utilizarea cunoștințelor de tip științific pe care le furnizează sociologul. Acest tip de rezistență, ca și cele precedente pot apărea în cadrul oricărui sistem social. Marx l-a analizat pe larg la nivelul societății globale. El apare însă și la nivelul subsistemelor. Aici mă voi opri asupra acestui din urmă caz. Pentru exemplificare să luăm situația unei întreprinderi în care conflictul dintre interesele personale domină, pune în umbră obiectivele globale. În jurul conducerii întreprinderii s-a constituit un grup care împarte puterea și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate presupune că ele sunt clar și adecvat definite, dincolo de orice discuție. Ele sunt luări de cunoștință fragile, perfectibile; mai mult, ele trebuie concepute a fi dinamice, reflectând modificările continue în situația sistemului global și în relația dintre acesta și subsistemul în cauză, precum și modificarea condițiilor și a posibilităților în care acționează acesta din urmă. Obiectivele reprezintă deci un proces prin care sistemul devine conștient de impactul său asupra sistemului global din care face parte, de funcțiile care sunt așteptate de la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
face parte, de funcțiile care sunt așteptate de la el. Întreaga dinamică a sistemului depinde, în primul rând, de formele de criză de orientare. Analiza obiectivelor este mai mult calitativă, situată la nivel macrosociologic, vizând relația dintre sistemele în cauză, în calitate de subsisteme, și sistemul social global. Vocația transsectorială, globalistă a sociologiei deschide o perspectivă cognitivă pentru integrarea mai eficientă a subsistemelor în activitatea globală a colectivității. Analiza sociologică poate ajuta un sistem social să devină mai conștient de funcțiile sale în cadrul sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de criză de orientare. Analiza obiectivelor este mai mult calitativă, situată la nivel macrosociologic, vizând relația dintre sistemele în cauză, în calitate de subsisteme, și sistemul social global. Vocația transsectorială, globalistă a sociologiei deschide o perspectivă cognitivă pentru integrarea mai eficientă a subsistemelor în activitatea globală a colectivității. Analiza sociologică poate ajuta un sistem social să devină mai conștient de funcțiile sale în cadrul sistemului global din care face parte, să-și regândească aceste funcții, să și le formuleze cu o cât mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
populației, conflicte pentru obținerea puterii politice, schimbări imprevizibile de sisteme politice). Aceste societăți cunosc perioade de dezvoltare, dar și perioade de decădere, trec prin momente critice, dificile, dar și prin momente favorabile. Se pare că, în aceste tipuri de societăți, subsistemul politic are o importanță deosebită. În fapt, prin intermediul instituțiilor politice, colectivitatea încearcă să facă față evenimentelor neașteptate: războaie, răscoale, expansiune politică și militară, crize economice și sociale. Se poate spune că, în acestecondiții, toate evenimentele majore capătă o puternică coloratură
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Eficiența tehnologiei reprezintă o variabilă măsurabilă. Ea are influențe multiple asupra profilului culturii. În acest sens, este interesantă teza lui White cu privire la relația cauzală a eficienței tehnologiei cu celelalte sfere ale culturii. El desprinde trei părți mari ale sistemelor socioculturale: subsistemele tehnico-economic, social și ideologic. Între aceste trei părți componente există o relație determinată: sistemele sociale sunt determinate de sistemele tehnologice, iar filosofia și arta exprimă experiența, așa cum este ea determinată de tehnologie și refractată de către sistemul social. Comentatorii lui White
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un ansamblu de elemente sau categorii financiare, caracterizat prin legături organice Între componentele sale, care-i imprimă un caracter unitar, de sistem”63. Prin urmare, dacă avem În vedere conținutul de relații economice, sistemul financiar, În care se integrează și subsistemul impozitelor (fiscal), se prezintă ca un ansamblu de relații În formă bănească, ce se manifestă În procesul complex de constituire, distribuire și utilizare a fondurilor bănești-financiare, Înglobând În sine, În raport cu forma de proprietate și interesele vizate, un subsistem financiar privat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
integrează și subsistemul impozitelor (fiscal), se prezintă ca un ansamblu de relații În formă bănească, ce se manifestă În procesul complex de constituire, distribuire și utilizare a fondurilor bănești-financiare, Înglobând În sine, În raport cu forma de proprietate și interesele vizate, un subsistem financiar privat și altul public. Diferențierile Între aceste două mari subsisteme ale sistemului financiar au În vedere, atât forma de proprietate În care se administrează resursele bănești și patrimoniile respective (publică sau privată), cât și tipul de interese (obiective) ce
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]