7,897 matches
-
ființa mea întreagă.” (C. Hogaș, 249) RELAȚIA DE DEPENDENȚĂ NOMINALĂTC "RELA}IA DE DEPENDEN}| NOMINAL|" Disponibilitățile combinatorii ale substantivului (sau pronumelui) - regent se deosebesc de cele ale verbului (sau adjectivului). Ele se constituie în veritabile valențe libere 41, numai dacă substantivul primește articol hotărât, când, între determinarea prin articol hotărât și dezvoltarea funcției sintactice se instituie un raport de condiționare reciprocă 42. Relația de dependență nominală generează funcția sintactică de atribut, actualizare aleatorie a planului semantic al substantivului (pronumelui) regent, dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
41, numai dacă substantivul primește articol hotărât, când, între determinarea prin articol hotărât și dezvoltarea funcției sintactice se instituie un raport de condiționare reciprocă 42. Relația de dependență nominală generează funcția sintactică de atribut, actualizare aleatorie a planului semantic al substantivului (pronumelui) regent, dar necesară, din perspectiva comunicării lingvistice, întrucât substantivul, denumind clase de obiecte, prin conținutul său lexical-noțional, rămâne în sfera generalului. ATRIBUTULTC "ATRIBUTUL" Funcția de atribut se dezvoltă în interiorul unei relații de dependență, guvernată de • substantiv: „Să ne privim
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin articol hotărât și dezvoltarea funcției sintactice se instituie un raport de condiționare reciprocă 42. Relația de dependență nominală generează funcția sintactică de atribut, actualizare aleatorie a planului semantic al substantivului (pronumelui) regent, dar necesară, din perspectiva comunicării lingvistice, întrucât substantivul, denumind clase de obiecte, prin conținutul său lexical-noțional, rămâne în sfera generalului. ATRIBUTULTC "ATRIBUTUL" Funcția de atribut se dezvoltă în interiorul unei relații de dependență, guvernată de • substantiv: „Să ne privim trecutul în față, liniștit, Când urma lui de umbră începe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planului semantic al substantivului (pronumelui) regent, dar necesară, din perspectiva comunicării lingvistice, întrucât substantivul, denumind clase de obiecte, prin conținutul său lexical-noțional, rămâne în sfera generalului. ATRIBUTULTC "ATRIBUTUL" Funcția de atribut se dezvoltă în interiorul unei relații de dependență, guvernată de • substantiv: „Să ne privim trecutul în față, liniștit, Când urma lui de umbră începe să ne doară.” (T. Arghezi, 47) • sau de pronume: „Mai dă-ne, Doamne, câțiva ani de viață De muncă și de lupte și de friguri, Comută-ne
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o lărgire a câmpului sintactic al regentului prin intermediul și în spațiul căruia se introduc sau numai se relevă noi componente semantice, cu rol particulariza tor. În afara dezvoltării relației și realizării funcției de atribut, termenul regent nu-și pierde identitatea semantică. Substantivul florile, de exemplu, din enunțul: „El nu vede florile.” nu prezintă deosebiri fundamentale de natură semantică în raport cu el însuși din enunțul: „El nu vede florile de pe masă/din vază/aduse de mine etc.” Verbul vede, în schimb din enunțul „El
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dinamică, a subiectului: „El este nevăzător.” Când perspectiva e implicită în unicitatea „obiectului” exprimat de termenul regent (unicitate de natură lexicală: soare, mamă etc. sau de natură sintactică, prin asumarea funcției de subiect mai ales sau a altor funcții sintactice), substantivul primește articol hotărât fără a mai cere și individualizarea simultană prin atribut: „Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși.” (M. Eminescu, I, 133) „Pe la prânz funcționarul s-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși.” (M. Eminescu, I, 133) „Pe la prânz funcționarul s-a oprit la jupân, să bea un rachiu.” (E. Barbu, 169) Când substantivul nu este determinat prin articol hotărât, realizarea funcției de atribut nu vine să satisfacă vreo valență liberă a regentului și care nu ar putea rămâne nesatisfăcută într-un enunț încheiat ci doar să actualizeze niște posibilități combinatorii în interiorul raportului general-particular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să actualizeze niște posibilități combinatorii în interiorul raportului general-particular, restrângând tot mai mult sfera semantică a regentului: „Am văzut un film/ Am văzut un film interesant/de Visconti/albanez etc.” Funcția semantică a atributului se apropie de cea a complementului când substantivul regent are proveniență verbală (infinitiv lung, supin) și când implică, asemenea verbului, o complinire: răsăritul soarelui; plecarea Doinei; culesul strugurilor; recoltarea merelor. În aceste sintagme, atributul este expresia sintactică a unei componente semantice cerute de regent. În legătură cu sfera semantică (lexicală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu gradul de solidarizare cu regentul, în structura enunțului, atributul poate fi solidar (cu regentul) sau izolat. Sunt, în general, solidare primele patru categorii de atribute. Este izolat atributul descriptiv. ATRIBUTUL CALIFICATIV (DE CALIFICARE)TC " ATRIBUTUL CALIFICATIV (DE CALIFICARE)" Determină substantive: „Cu pene albe, pene negre O pasăre cu glas amar Străbate parcul secular...” (G. Bacovia, 86) și, foarte rar, pronume: „Ceva ciudat, ca un destin Mă-mpinge să mă-ntârzii prin Căzuta frunză din alei.” (T. Arghezi, 90) * Prin conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-nchipuire ca fumul.” (L. Blaga, 278) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu: se realizează prin: • adjectiv: „Dintr-o stăpânire semeață Ai făcut puțină ceață Zidind, schele-nalte și repezi ridici Încaleci pe lespezi cât munții, melci mici.” (T. Arghezi, 91) • substantiv: „Ce e poezia ? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea.” (M. Eminescu, I., 36), „Pe strada aplecată la vale E-o toamnă ca o poezie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
P.L., 65) e. multiplu: „La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos...” (M. Eminescu, I., 151) ATRIBUTUL DE IDENTIFICARETC "ATRIBUTUL DE IDENTIFICARE" Determină substantive: „Nu umilința ci flacăra cugetării ne poate înălța.” (M.Preda, Viața..., 158) și pronume: „Nu poate înainta cu folos decât acela care știe ca să se... oprească.” (M.Codreanu, 195) Prin sfera semantică a termenului (grupului de termeni) care realizează această
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
boierul cel bătrân, n-ai grijă, făcu Serafim Mogoș.” (L. Rebreanu, 279), sau extrinsecă (expresie a unei destinații, consecință a desfășurării unei acțiuni etc.): „Am chei pe toate ușile-ncuiate.” (T.Arghezi, 92) Observații: Trăsătura distinctivă se poate detașa, autonomizându-se ca substantiv și ocupând în sintagmă poziția de regent; substantivul principal i se subordonează, realizând funcția de atribut, expresie a „obiectului” caracterizat de regent: „Numai că hoțomanul de Pavăl mi-a făcut-o.” (I. Creangă, 71) • a raportului obiect - clasă de obiecte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mogoș.” (L. Rebreanu, 279), sau extrinsecă (expresie a unei destinații, consecință a desfășurării unei acțiuni etc.): „Am chei pe toate ușile-ncuiate.” (T.Arghezi, 92) Observații: Trăsătura distinctivă se poate detașa, autonomizându-se ca substantiv și ocupând în sintagmă poziția de regent; substantivul principal i se subordonează, realizând funcția de atribut, expresie a „obiectului” caracterizat de regent: „Numai că hoțomanul de Pavăl mi-a făcut-o.” (I. Creangă, 71) • a raportului obiect - clasă de obiecte: „Tot alte unde-i sună aceluiași pârău, La
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Procust, 371) • a raportului abstract-concret; atributul înscrie într-o direcție concretă conținutul semantic abstract și pluridirecțional al regentului: „Libertatea conștiinței este subminată de pervertirea morală a omului.” Observații: În mod frecvent, atributul de identificare concretizează planul semantic abstract al unor substantive cvasidesemantizate: fapt, motiv sau al unor pronume demonstrative: acela, aceea și nehotărâte: tot. Substantivul (pronumele) regent funcționează ca o simplă punte de legătură, care asigură articularea enunțului lingvistic în dezvoltarea unei relații sintactice, mai ales când unele funcții sintactice au
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și pluridirecțional al regentului: „Libertatea conștiinței este subminată de pervertirea morală a omului.” Observații: În mod frecvent, atributul de identificare concretizează planul semantic abstract al unor substantive cvasidesemantizate: fapt, motiv sau al unor pronume demonstrative: acela, aceea și nehotărâte: tot. Substantivul (pronumele) regent funcționează ca o simplă punte de legătură, care asigură articularea enunțului lingvistic în dezvoltarea unei relații sintactice, mai ales când unele funcții sintactice au structură propozițională: „Curios, Pascalopol lipsea sistematic din aceste scene, ceea ce se explica, spunea Otilia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai multe perspective, descrise de mai multe atribute: „În poarta prăbușită ce duce-n fund de munte, Cu cârja lui cea veche el bate de trei ori.” (M. Eminescu, I, 93) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ajungând acolo toamna târziu, m-am așezat în gazdă la Pavăl ciubotarul, din ulița Rădășenii, unde erau și ceilalți tovarăși ai mei.” (I. Creangă, 53) „Tu trebuie să uiți ce-ai fost, ce ești - Semnul durerii singur va rămâne.” (A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eliade, 412), „Nu cele ce scriu poeții sunt poezie, ci ritmul sufletesc din care izvorăsc cele scrise de dânșii și pe care izbutesc să-l facă să vibreze în alții.” (M. Codreanu, 190) ATRIBUTUL DE CLASIFICARETC "ATRIBUTUL DE CLASIFICARE" Determină substantive: „Toate soiurile de scriere dramatică se-mpart numai în două genuri: drama de caractere și drama de intrigă.” (M. Eminescu, Despre cultură, 174) sau pronume: „ - Doamne! bine-ți mai șede, jupânișică; parcă ești una de-a noastră.” (I.Creangă, 101
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
viclene, doi boieri, dușmani de-ai postelnicului (...) se unise cu doamna lui Grigorescu, Maria, spre a pierde pe puternicul veteran.” (Al. Odobescu, 123) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Atributul de clasificare cunoaște, mai ales, dezvoltare infrapropozițională: a. simplu; se realizează prin: • substantive: „Pe lângă autorul acțiunii, complementul de agent poate arăta în același timp și cauza care a determinat acțiunea.” (G.A., II, 169); • pronume: „... Căuta cu privirea un anumit om, mai așa, de-al lor, potrivit să fie întrebat...” (M. Preda, M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forma nominală a verbului, definind semnificația lui ca proces de acțiune, de devenire, de stare, fără s-o actualizeze în raport cu categoriile timp, persoană și număr.” (I. Iordan, Vl. Robu, 474) ATRIBUTUL DE COMPLINIRETC "ATRIBUTUL DE COMPLINIRE" Regentul poate fi: • un substantiv de proveniență verbală (infinitiv lung, supin): „Orice ridicare-a mânii / nu e decât o îndoială mai mult.” (L. Blaga, Poezii, 89) • un substantiv al cărui plan semantic se caracterizează printr-o trăsătură semantică specifică verbului, dinamismul: apariție, dispariție, studiu etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și număr.” (I. Iordan, Vl. Robu, 474) ATRIBUTUL DE COMPLINIRETC "ATRIBUTUL DE COMPLINIRE" Regentul poate fi: • un substantiv de proveniență verbală (infinitiv lung, supin): „Orice ridicare-a mânii / nu e decât o îndoială mai mult.” (L. Blaga, Poezii, 89) • un substantiv al cărui plan semantic se caracterizează printr-o trăsătură semantică specifică verbului, dinamismul: apariție, dispariție, studiu etc.: „Cu disparițiunea acestuia dispare ceea ce veți fi îndemnați a numi o idee fixă.” (M. Eminescu, P.L., 64) • un substantiv concentrând în conținutul său
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Blaga, Poezii, 89) • un substantiv al cărui plan semantic se caracterizează printr-o trăsătură semantică specifică verbului, dinamismul: apariție, dispariție, studiu etc.: „Cu disparițiunea acestuia dispare ceea ce veți fi îndemnați a numi o idee fixă.” (M. Eminescu, P.L., 64) • un substantiv concentrând în conținutul său lexical planul semantic al expresiei impersonale din care face, de obicei, parte: sete, dor, frică, teamă etc.: „Și doar mă și sileam eu într-o părere, s-o fac a înțălege pe mama că pot să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înțălege pe mama că pot să mă bolnăvesc de dorul ei...” (I. Creangă, 77), „...Puținii care își arătaseră teama că lucrurile mergeau din rău în mai rău au preferat să fie prudenți și să tacă.” (O. Paler, Viața..., 109) • un substantiv format prin sufixul de agent - (i,ă) tor: „Spărgătorul de lemne cădea rar în Cuțarida.” (E. Barbu, 333) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Prin conținutul semantic al termenului (grupului de termeni) care realizează această funcție, atributul de complinire împlinește câmpul semantico-sintactic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el este tonică, fiindcă el nu se scuză, ci se pune în mijlocul unui principiu universal.” (G. Călinescu, C.O., 33), „Prezentul este simultaneitatea actului percepției cu obiectul percepției.” (T. Vianu, 72) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu: se realizează prin: • substantive: „Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu înlătură caracterul penal al faptei.” (C.P.) • pronume (adjective pronominale): „Dar la vederea noastră Corcodușa fu cuprinsă de o furie oarbă.” (M. Caragiale, 88), „D. Popescu nu văzuse niciodată camionul trecând, fiindcă, terorizat de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mult înainte de venirea mea și a Eleonorei...” (O. Paler, Viața..., 9), Plecarea celui ce m-a căutat pe mine și a celor ce au întrebat de tine s-a produs în aceeași zi. ATRIBUTUL DESCRIPTIVTC "ATRIBUTUL DESCRIPTIV" Are ca regent: • substantive: „Femeile, palide, cu părul răvășit sub pălăriile strâmbe, așa cum fuseseră date jos, priveau ochii înfricoșători ai lucrătoarelor de la Regie.” (E.Barbu, 163) • pronume: „Ea, albă ca hârtia, se așeză pe scaunul de operație.” (I.L.Caragiale, IV,184), „Cel dintâi, foarte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trecută și mai grasă, ședea tot în cușca ei de sticlă, înaltă, așezată pe un postament de lemn, de unde pândea tot localul.” (E.Barbu, 90) În desfășurarea raportului general-particular, atributul descriptiv nu mai restrânge, din vreo perspectivă, sfera semantică a substantivului (pronumelui) regent, așa cum fac celelalte atribute. Întemeindu-se pe o relație sintactică, în care caracterul de determinare este slăbit, atributul descriptiv introduce în enunț componente semantice care descriu în sine obiectul spre care trimite regentul, fără a-l individualiza în interiorul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]