6,861 matches
-
obiectul lui propriu îl constituie nu dimensiunea distinctivă, ci cea asociativă a acestora. Explorarea acestei dimensiuni se impune, mai întâi, ca o sarcină complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea ei își va găsi tărâmul cel mai fecund în exploatarea relațiilor asociative ale semnelor în finalitatea proprie a diverselor texte."322 De altfel, considerăm că investigarea semanticii "idiomatice" a textemelor coincide, practic, cu metaforologia limbii, deoarece - cu excepția anumitor cuvinte compuse - textemele reprezintă singura modalitate prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și a fi (venit) de pe ceea lume412) este "a fi nebun"; însă, în același timp, norma limbii române conține și sintagma ceea lume, al cărei semnificat (sinonim cu acela al sintagmelor lumea de apoi sau lumea cealaltă) este acela de "tărâm transcendent"413. Prin urmare, plasarea textemului a fi (venit) de pe ceea lume în preambulul "prelegerii" pe care urmează să o țină Domnu Stamatin echivalează cu o strategie diaforică, menită să scoată în relief opoziția ireductibilă NEBUNIE (= "imanență") vs. MOARTE (= "transcendență
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Mihai Eminescu, "Sărmanul Dionis", în Proză, prefață de Eugen Simion, Litera Internațional, București, 2010, p. 99) 413 DEX 2012 ne oferă următoarele semnificate: "a) (în concepțiile religioase) viața de dincolo de moarte; b) (în basme) regiune imaginată dincolo de acest pământ, celălalt tărâm". 414 Radu Cernătescu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, București, 2010, p. 299. 415 Ibidem, pp. 266-273. 416 Roshen Dalal, Hinduism: An Alphabetical Guide, Penguin Books India, New Delhi, 2010, p. 460. 417 Sfântul Nicodim Aghioritul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aparțin tradiției bisericii și care au fost reactivate și interpretate în respectiva perioadă. De aceea universul fantastic al perioadei începe să se dezvolte și sub impactul tradițiilor populare sau a teologiilor eretice. În aceeași perioadă se realizează transferul de la un tărâm "de dincolo" care ar fi aparținut doar lumi ideatice și a cărei realitate nu era fizică, în sensul mecanicist al cuvântului, la o existență în lumea concretă. Totuși atunci când se ridică problema unei realități trebuie să se identifice și coordonatele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al VIII-lea Sfântul Willibald a identificat infernul într-o zonă din regiunea Calabria 15, iar în perioada secolelor XII-XIII localizarea a fost vulcanul Etna16. Nașterea ca imagine a purgatoriului amplifică posibilitatea de extindere și dezvoltare a imaginarului, introducând noi tărâmuri în universul fantastic al începutului de Renaștere. În acest context orice nou tărâm primea un corespondent de imagine în funcție de plasare și relaționarea cu imaginarul deja constituit. Călătoriile comerciale de sub protecția statelor italiene care încep în perioada secolului al XIII-lea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Calabria 15, iar în perioada secolelor XII-XIII localizarea a fost vulcanul Etna16. Nașterea ca imagine a purgatoriului amplifică posibilitatea de extindere și dezvoltare a imaginarului, introducând noi tărâmuri în universul fantastic al începutului de Renaștere. În acest context orice nou tărâm primea un corespondent de imagine în funcție de plasare și relaționarea cu imaginarul deja constituit. Călătoriile comerciale de sub protecția statelor italiene care încep în perioada secolului al XIII-lea aduc cu sine mirajul unui Orient apropiat. Prin aceasta se întrevede mirabilul Orientului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cenzureze întreaga tradiție filosofică și, în același timp, teoretică a epocii. Cenzura pe care o realizează Bacon este cea mai radicală în epocă. Prin numirea idolilor el realizează o purificare totală a intelectului uman. Omul își dorește să intre pe tărâmul științelor și lucrul acesta este posibil numai cu o purificare totală prin cenzură. Intelectul trebuie curățat și eliberat de idoli pentru ca omul să poată intra în "împărăția științelor". Intrarea în împărăția omului bazată pe știință, ca și intrarea în împărăția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sens general negativ. Outopia înseamnă prin urmare "locul" care nu există. (...) Morus implica un alt cuvânt grecesc eu- care conota atribute pozitive, de la "bun" până la "ideal", "prosper", "perfect""112. Asemănarea dintre outopia și eutopia nu este întâmplătoare. Această idee a tărâmului miraculos al lumii ideale ar fi și acum folosită pentru a continua scrierile tradiționale despre paradisul terestru. Povestirile tradiționale privind insula fericiților și-au găsit prin Morus o nouă formă și un nou rol. De aceea dublul sens dat cuvântului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dar dincolo de mare, în zona insulelor, se afla un univers unic: "paradisul terestru". Morus nu începe prin opera sa un nou curent în literatură, ci doar îl redefinește. În epocă erau la modă povestirile de călătorie în care se regăseau tărâmuri ideale. "Descoperirea" regatului regelui Ioan, ca element de trecere spre paradisul terestru, la care s-au adăugat descoperirile geografice din secolul al XVI-lea au complicat și mai mult geografia perioadei. Scrisorile din secolul al XII-lea plasează acest regat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
XVI-lea un punct de referință. Descrierile acelui regat miraculos seamănă foarte mult cu descrierile utopice realizate ulterior. Un alt element important în imaginarul perioadei este reprezentat de anumite forme ale "Insulelor fericiților" dintre care cea mai cunoscută este Arcadia. Tărâmurile magice au fost căutate în epocă în zona Oceaniei și a Americii de astăzi, dar și a Europei nordice. Aceste tărâmuri sunt considerate ca ideale atât prin statutul lor, cât și prin modalitatea în care erau organizate. Organizarea socială ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
important în imaginarul perioadei este reprezentat de anumite forme ale "Insulelor fericiților" dintre care cea mai cunoscută este Arcadia. Tărâmurile magice au fost căutate în epocă în zona Oceaniei și a Americii de astăzi, dar și a Europei nordice. Aceste tărâmuri sunt considerate ca ideale atât prin statutul lor, cât și prin modalitatea în care erau organizate. Organizarea socială ca formă ideală a fost principalul element al descrierii unor astfel de zone. Fericirea manifestată în modul în care trăiau locuitorii reprezintă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pur și simplu, în cazul utopiilor oamenii sunt cei care creează respectivul stat, de aceea el poate fi realizat și de către alții. Insulele mitice, paradisul terestru se află într-un timp transcendent, în Illo Tempore cum spune Mircea Eliade, pe când tărâmul utopic se află in fantezia individului, el fiind doar o creație literară. Ținuturile mitice sunt considerate ca fiind reale, cele utopice nu. De fapt, în cazul utopiilor se realizează desacralizarea unor opere mitice și prin aceasta coborârea lor în profan
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
coborârea lor în profan. Această formă de desacralizare ne permite să discutăm despre predicția autorealizatoare în cadrul utopiilor. Nu am fi putut discuta despre așa ceva dacă nu s-ar fi modificat percepția asupra realității. În cazul în care discutăm despre un tărâm mitic, profeția nu se poate autorealiza pentru că respectivul tărâm este considerat real. El poate fi descoperit doar, dar nu construit. Nu la fel stau lucrurile cu utopiile. Acestea nu sunt considerate reale, dar pot fi realizate în viitor. Descrierea unei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
permite să discutăm despre predicția autorealizatoare în cadrul utopiilor. Nu am fi putut discuta despre așa ceva dacă nu s-ar fi modificat percepția asupra realității. În cazul în care discutăm despre un tărâm mitic, profeția nu se poate autorealiza pentru că respectivul tărâm este considerat real. El poate fi descoperit doar, dar nu construit. Nu la fel stau lucrurile cu utopiile. Acestea nu sunt considerate reale, dar pot fi realizate în viitor. Descrierea unei societăți inexistente, dar care poate fi realizată de către om
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fusese înfrățit în comunitatea originară de iubire, în autoritatea liber consimțită". Acest principiu care s-a constituit ulterior autonom și antagonic, ca spirit de protest, de eliberare, marchează medievalitatea germană. De aceea, luteranismul semnifică "precipitatul ultim, închegarea lui doctrinară pe tărâmul religios la sfârșitul Evului Mediu". Mircea Vulcănescu remarcă cu profundă îndreptățire faptul că spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la Tauber, la Böhme, ca și în întreaga mistică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop ortodox de Oradea, din 1920 până la moartea sa. Ziarist și luptător pe tărâm național. 9 Nae Ionescu, Clericalism românesc?, în "Cuvântul", an IV, nr. 1928, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 373: "Cuprinsul moțiunii trădează spiritul în care s-a ținut adunarea: o iresponsabilă excitare a poftelor înspre drepturi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la producerea sentimentului de inferioritate. Chiar dacă am admite cum fac unii că vitregia împrejurărilor a făcut din Răsărit un fel de pavază a creștinătății, la adăpostul căreia apusenii s-au putut dezvolta în voie, aceasta nu ar fi înlăturat pe tărâmul strict intelectual care ne preocupă aici motivul jenei amintite". 5 Ibidem, p. 100: "Observația care se face învățăturii răsăritene de către apuseni poate fi aflată și vădită cu privire la toate celelalte comori ale Ortodoxiei. Într-adevăr, dacă comparăm temeiurile întregii vieți spirituale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul practic". 2 George Racoveanu, Sobor a toată lumea, sobor ecumenic, ecumenicitate, în "Predania", anul I, nr. 3, 15 martie 1937, p. 9, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, pp. 49-50: "Noi știm că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
caracter precum și un om cu cultură adevărată compensează pe deplin societatea care-l susține; pe cînd, din contră, dacă organizarea societății e slabă și favorizează ridicarea în sus a Pătărlăgenilor și Seruriilor de toate tepele, pierderile sînt colosale pe toate tărîmurile (Se închină omul totdeauna și-n tot locul?..., "Timpul", 29 noiembrie 1879). Vorbind despre monopolul tutunului, face distincție între trebuințe contractate și viciu. A fuma sau a nu fuma nu este neapărat un viciu sau o virtute, ci strict o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Biblioteca pentru toți, unde putem constata că a luat tacit seama la observațiile polemice ale lui I.E. Torouțiu. Studiul său, Schiller și Eminescu. Reeditarea unei erori, se deschide cu enumerarea principiilor pe care trebuie să le urmeze un lucrător pe tărîmul știința istoriei literare: "Disciplina oricărei științi impune ca metodă principiul fundamental de racordare a subiectului cu întregul material documentar existent. Numai o perfectă cunoaștere a ceea ce s-a făcut de către înaintași, poate garanta siguranța precizărilor și deschide perspectiva unor noi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
împărăția omului surogat (Editura Tracus Arte, 2011). Cartea lui Max Weber (1864-l920) - unul dintre întemeietorii sociologiei moderne, Omul de știință și Omul politic este un bun temei aplicativ pentru lărgirea problematicii politice nu doar în cîmp filosofic ci și pe tărîmul realității pragmatice. Volumul a apărut la Editura Humanitas în 2011, în traducerea Idei Alexandrescu, cuprinde două conferințe susținute, prima: Știința - profesie și vocație, în iarna anului 1918 studenților de la Universitatea din München, a doua: Politica - profesie și vocație, în iarna
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
această lume. Fiecare după cum crede de cuviință. ,,Tema” mea în această lume este să mai scriu și rîndurile care urmează ! Cap. II Istoria Toate popoarele lumii au legende care vorbesc despre ,,zei” , adică ființe superioare omului, cît și despre alte tărîmuri la care omul de aici de pe pămînt, are cîteodată acces. Religia este prezentă în viața oricărui popor, a oricărei comunități, și aceasta are rolul clar definit de a-l conștientiza pe om de legătura sa cu entități, cu ființe superioare
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
a fost cercetător științific la Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea - București. În perioada 1962-1970 a îndeplinit sarcina de vicepreședinte al Comisiei de radiobiologie al Academiei Române. De-a lungul a peste patru decenii de activitate pe tărâmul științei, A.P. a efectuat lucrări de genetică, ameliorarea plantelor și producerea de sămânță la principalele plante agricole. În prima parte a activității sale științifice, A.P. a inițiat lucrări de genetică aplicată, începând din anul 1929 la Stațiunea experimentală agricolă Târgu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
II. În 1972 înființează primul Centru de Cofochirurgie din Iași, iar în 1973 obține titlul de doctor în științe medicale. Prezent în viața universitară ieșeană timp de aproape patru decenii, timp în care a depus o activitate deosebită, atât pe tărâm didactic cât și clinic și științific, prof.dr. Leonid Teodorescu se pensionează în 1983. O parte considerabilă a activității sale a constituit-o cea adresată cercetării științifice. Autor al lucrărilor: Curs de otorinolaringologie (1967), Noțiuni de otorinolaringologie (1981) și Orientări în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]