8,375 matches
-
făcu că într-o zi, cînd nu avea asupra lui decît armele și o simplă manta de soldat, în toiul unei ierni care bîntuia cu o asprime mai mare decît de obicei, în așa măsură că mulți oameni muriseră de tăria gerului, el întîlnește la poarta cetății Amiens un sărac dezbrăcat: acest nenorocit îi ruga în zadar pe trecători să aibă milă de mizeria lui, aceștia își vedeau cu toții de drum. Omul cu credința lui Dumnezeu înțelese deci că acest sărac
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
spunea el. Dar noi, modernii, ne-am pierdut priceperea sau am asumat nepriceperea în ce privește decodarea și aplicarea acestor semne asupra întregului social. Aici trebuie procedat ca și cum problema modelului transcendent ar fi suspendată. Iată un mod de a afirma cu aceeași tărie refuzarea unei ordini religioase proiectate mecanic (sau demagogic) asupra societății și libertatea indivizilor de a-și exprima public raportarea la divin. Acceptăm mai toți că modernitatea tîrzie se definește prin diferențiere, prin separarea atentă între puterile statului, între diversele domenii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie imposibilitatea de a-l mărgini. A studia fenomenul religios înseamnă a studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-un Străin care nu are unde să-și plece capul. Datorită acestei reguli, logica simbolică ne face să privim (ori măcar să întrevedem) realul dintr-o dublă perspectivă : din punctul nostru de vedere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vehicul social al religiei, nici puterea ca simbol al divinului nu mai însoțesc autoritatea spirituală, nu o mai apără, nu o mai sprijină. Ea are astfel șansa de a-și manifesta mai mult, de a-și pune la încercare propria tărie lipsită de forță, cea care poate oglindi printre noi strălucirea paradoxală a transcendenței înseși. Astăzi, doar formele extreme ale vieții religioase fundamentalismul și noile religiozități rămîn dominate de ideea puterii. Primul încearcă să obțină prin constrîngere alinierea tuturor credincioșilor la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
evidentă, mai convingătoare. Creștinismul răsăritean, cu înalta și vechea lui tradiție, are totuși și astăzi reprezentanți care se despart cu greu de coaja protectoare a politicului, care se dezlipesc anevoie de prestigiul echivoc al categoriei de putere. Pentru aceștia, simbolica tăriei lipsite de forță rămîne încă de redescoperit, de asociat din nou cu autoritatea spirituală. Totuși, mai limpede poate decît orice altă epocă, modernitatea tîrzie îndeamnă/obligă religiile să se comporte paradoxal față de secol, să se situeze participativ și totodată în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
doar confortul libertății negative, asigurîndu-ne că nu vom fi siliți să facem ce nu vrem. Dar, așa stînd lucrurile, participăm totuși neîncetat la un exercițiu discret, mai curînd neconștientizat, de suportare a vidului, ceea ce e contrar tuturor legilor naturii. Avem tăria organizată politic și social de a ne restrînge forța. Fără a avea o justificare sau o etichetă religioasă, consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-o situație cel puțin potențială de supra natural. Viața noastră curentă ne oferă așadar suportul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
anul 1799 moșia Șipote a început a fi arendată, până in 1863, când a trecut în proprietatea statului. În anul 1900, satul Șipote avea 182 familii cu 881 de suflete. După anul 1900, istoria comunei Șipote se încadrează în istoria tării. Trebuie menționată creșterea numerică a țăranilor cu pământ puțin sau fără de pământ- element distinctiv al întregii evoluții a comunei Șipote. Astfel, pe baza unor calcule făcute rezultă că această categorie de țărani avea o pondere de cca. 45% din totalul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în suflet pentru o primăvară prosperă. Decorativul arbust este folosit și în industria lemnului. Spre exemplu, piesele de șah albe sunt confecționate prin prelucrarea laurului. Mai multe specii ale laurului sunt utilizate în producția ceaiurilor bogate în cofeină, având o tărie mai mare decât toate plantele cunoscute! Arbust ornamental din vremea romanilor. Folosirea decorațiunilor din laur în timpul Săarbătorilor de iarnă provine de la un festival vechi, în care romanii îl dedicau zeului Saturn. Pe parcursul acestei serbări din perioada solstițiului de iarnă, romanii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Frunte largă - individ impulsi, cu o furie greu de estompat; Netedă, prelungită - definește un caracter răzbunător până șa cruzime, fire bănuitoare; Strâmntă, joasă, proeminentă - îi dezvăluiepe oamenii de inițiativă, energici și gata de fapte deosebite; Frunte rotundă, convexă - demonstrează blândețe, tărie de a îndura orice; Adâncită la mijloc - egoism, porniri greu de înfrânat; Plană și plată - inteligență și imaginație mediocre; Turtită, noduroasă - dezvăluie porniri paranoice, criminale; Frunte scofâlcită, chinuită- ins care se împacă, vrând-nevrând, cu destinul; Perpendiculară - inteligență recunoscută, dar și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
te-ai înălțat. Ai crescut mândru sub soare Cu curaj și cu răbdare. Eu sunt tu și tu ești eu Și la bine și la rău! Vei simți în vine o forță sporită fizică, iar în adâncul făpturii o măreață tărie sufletească, necesară înfruntării cu stoicism și împrejurărilor nefaste din viață. O adevărată putere magică! Trepetnicul cel mare (pentru semnele omenești sau ce ți se întâmplă dacă ți se zbate, deodată, un mușchi, o încheietură, o venă etc.) Zbateri la cap
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fi aflat într-o zi că zenitul mă trădează. și continuam să țin taina sub trei lacăte și șapte peceți. Totuși, odată, în răgazul dintre două jocuri, îi spun lui Adam al Vicii cât de ales este creștetul meu, sub tăria cerului. Numaidecât Adam își ridică și el ochii - și o ia razna. Pe urmă se întoarce și-mi zice: «și cu mine vine cerul!». L-am privit cu un zâmbet de milă, cu îndoială apoi, și pe urmă cu nedumerire
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și el de logica mea, ce părea închegată și fără greș, o luă pe uliță în sus, iar eu pe uliță în jos. După ce mântuirăm sute de pași, fără a auzi niciun pocnet de grinzi cerești în înalt, ne oprirăm. Tăria albastră nu s-a despicat. Ne-am apropiat iarăși unul de celălalt. «Mergea cerul cu tine?» îl întreb. «Mergea», zice Adam. «și cu mine mergea, răspund eu, dar atunci de ce nu crapă în două?»” (L. Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
două?»” (L. Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor) Ghid de lucru: 1. Rezumă subiectul textului. 2. Explică taina pe care copilul o ținea ascunsă „sub trei lacăte și șapte peceți”. 3. Explică sensul afirmației: „cât de ales este creștetul meu, sub tăria cerului”. 4. Povestește care a fost „o nouă încercare” a cerului. 5. Realizează o scurtă caracterizare a personajului principal. 6. Explică sensul formulei „zău curat”. 7. Prezintă succint portretul lui Adam al Vicii. 8. Identifică naratorul și motivează utilizarea persoanei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
poziția antebrațelor. Dacă aceasta se apropie de verticală, mingea va sări spre înainte, poate chiar la adversar, iar dacă, prin ridicarea coatelor, poziția antebrațelor se apropie de orizontală, mingea va sări spre în sus, menținându-se deasupra terenului executantului. În funcție de „tăria” loviturii de atac, jucătorul care va recurge la acest procedeu o va putea amortiza fie printr-o extensie a corpului, de mai mare sau mai mică amplitudine, fie printr-o coborâre bruscă a centrului de greutate, fie printr-un plonjon
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și prin un al treilea termen pe care îl folosește Nichifor Crainic vorbind despre frumos. Este termenul lumină, care are în mintea noastră un înțeles intermediar între frumusețe și iubire. Frumusețea e luminozitate, dar aceasta îți dă o înălțare, o tărie, o mulțumire, o pace misterioasă în suflet. De lumina dumnezeiască se spune categoric în Sf. Scriptură și în Tradiția ortodoxă că e mântuitoare. A te apropia de Dumnezeu însemnează a vedea lumina Lui. Mistica ortodoxă e întreagă străbătută de năzuința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ortodox consacrat de doctrină și existent în tradiția veacurilor. Individualismul protestant, prin învățătura rătăcită despre sola fide, dezmembrând pe om din comunitatea Bisericii, îl izolează totdeodată de societate. Faptele neavând în lucrarea mântuitoare rolul pe care îl accentuează cu atâta tărie ortodoxia, este evident ca și faptele de cultură să-și piardă însemnătatea. Pentru noi însă creațiile culturale au deopotrivă o valoare moral religioasă din moment ce îndeplinesc condiția de a fi plăsmuite ca și cum Dumnezeu le-ar plăsmui și de înrâuri prin puterea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un bun obștesc dăruit prin misterioasele căi, prin care Dumnezeu lucrează asupra făpturii sale. Sub semnul acestei înalte și imense înțelegeri, lamura filosofiei. a științei și a poesici antice a fost asimilată în corpul culturii ortodoxe. A fost afirmat cu tărie și curentul contrar, de negație totală a culturii profane, din grija superbă de a nu primejdui puritatea credinței. Apologeții în unanimitate denunță lamentabila contradicție și incoerentă a filosofilor păgâni; iar rigorismul lui Tertulian exclude atât spectacolele de artă cât și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ea este suflul puterii lui Dumnezeu, ea e curată revărsare a celui Atotputernic. Ea e strălucirea luminii celei veșnice și oglinda fără pată a lucrurilor lui Dumnezeu și chipul bunătății sale”. (înț. lui Solomon, VII, 25,26). „înțelepciunea ajunge cu tărie de la marginea lumii la marginea lumii și toate le întocmește prea plăcut”. (Același, VIII, 1). Toate lucrurile din lumea creată participă la Sophia ca la rațiunea lor de a fi, ca la puterea care le întocmește și le cârmuiește, ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne vorbesc despre raportul cauzal dintre Creator și creatură. Un argument cum e cel cosmologic sau, mai ales, cel teologic e valabil în măsura în care frumusețea creată, care constituie caracterul sofianic al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-a contestat tăria argumentului teologic(Vezi minunata monografie a d-lui I. Petrovici: Viața și opera lui Kant.), dar tăria acestui argument se reazemă tocmai pe caracterul sofianic al lumii, pe înțelepciunea suverană, care-i proporționează părțile în unitatea armoniei universale și rânduiește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ales, cel teologic e valabil în măsura în care frumusețea creată, care constituie caracterul sofianic al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-a contestat tăria argumentului teologic(Vezi minunata monografie a d-lui I. Petrovici: Viața și opera lui Kant.), dar tăria acestui argument se reazemă tocmai pe caracterul sofianic al lumii, pe înțelepciunea suverană, care-i proporționează părțile în unitatea armoniei universale și rânduiește mijloacele în finalitatea aceluiași organism. Dar tocmai această dispozitie a părților în unitatea întregului constituie frumusețea. Și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce nu și-au găsit încă pereche artistică în toată literatura lumii Cartea înțelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah e lauda cosmosului sofianic, întraripată de cea mai arzătoare simțire. Cedrul, finicul, trandafirul, scorțișoara, terebintul și vița de vie, apoi „străvezia tărie a cerului”, soarele, luna „ca un steag de aur în tabăra oștirilor înălțimii”; „colbăria stelelor” și curcubeul, toate apar fulgerate de lumina sofianică: „El a îmbrăcat în podoabă mărețele sale lucrări”: (XLII 21). Spectacolul lumii îmbată sufletul de entuziasm: „Cât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o putere din afară de subiect, care dăruiește inspirația. Marii artiști sunt de acord asupra acestei dualități, pe care de altfel o implică însăși noțiunea de inspirație. Misticii religioși nu numai că recunosc acest caracter de dualitate, dar cu o incomparabilă tărie și certitudine văd în noneul, care dăruiește inspirația, o suprapersonalitate infinită, pe care o numesc Dumnezeu, în desăvârșită concordanță cu doctrina creștină. Știința psihologică descrie mai mult sau mai puțin veridic acest fenomen misterios și complex, dar în ce privește originea lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
biologică inferioară. Dar dacă inspirația, precum am văzut, nu poate țâșni din inconștient, e posibil ca stilul să fie determinat de această subterană a ființei omenești, atât de atractivă pentru psihologia modernă. Și într-adevăr sunt teorii care susțin cu tărie lucrul acesta. Cea mai frumoasă dintre toate e, fără îndoială, aceea a domnului Lucian Blaga. Despre acest superior scriitor și profund gânditor, care a îmbogățit cultura românească cu prodigioasele sale daruri de poet, de dramaturg și de filosof, nu se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al veșniciei. Erminiile, după cum am văzut, o spun clar: meșterii artei vor să zugrăvească în frumoasă podoabă nu pământul, dar cerul duhovnicesc al Bisericii. Caracterul dogmatic, adică izvorul cel mai conștient al acestei arte, e acuzat de Erminii cu o tărie ce nu suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același rând cu Scriptura și cu dogmele. Una e modul grăitor Scriptura, cealaltă e modul tăcut pictura pentru ca Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a noroadelor pravoslavnice îndreptare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]