5,801 matches
-
străin și va sfârși străin. Raiul este al Străinilor“. * * * Pentru a-i chema pe musulmanii din toate ținuturile să-i salveze pe acei nefericiți, comunitatea granadină din Fès a hotărât să trimită niște soli la principalii suverani ai islamului, Marele Turc, noul Sufiu al Persiei, sultanul din Egipt și mulți alții de mai mică însemnătate. Avându-se în vedere funcțiile pe care le ocupase la Alhambra, Khâli a fost pus să alcătuiască scrisorile oficiale, cu formulele de rigoare; a mai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
El singur, cel din urmă supraviețuitor al principilor din neamul lui, va putea stârni la revoltă triburile din Anatolia. Doar el va putea aduna în jurul lui pe mamelucii circazieni și pe safavizii din Persia pentru a-l doborî pe Marele Turc. Doar el. Asta numai dacă nu cumva agenții sultanului Selim nu-l sugrumă. Nur era aplecată peste leagănul fiului ei, fără să știe la ce tortură mă supuneau vorbele ei. Imperiul ăsta căruia îi prezicea astfel distrugerea, rugile mele îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se încheiase. Discuția putea începe, într-o altă încăpere, cu consilierii. Abia de am participat. Rolul meu era acela de a reprezenta, nu de a negocia, cu atât mai mult cu cât discuțiile, începute în arabă, au continuat în limba turcă, limbă pe care o cunoșteam prea puțin înainte de șederea mea la Roma. Am reușit totuși să culeg o informație de o extremă gravitate, datorită erorii unui consilier. „Nimic nu e mai rău pentru om decât o limbă care alunecă“, spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-mi împart de acum timpul între studiu și predare. Un episcop urma să mă învețe latina, un altul catehismul, un al treilea Evanghelia și ebraica; un preot armean avea să-mi predea în fiecare dimineață un curs de limbă turcă. La rândul meu, trebuia să-i învăț limba arabă pe șapte elevi. Pentru munca aceasta, aveam să primesc un salariu de un ducat pe lună. Fără ca eu să fi formulat nici cel mai mărunt protest, binefăcătorul meu a recunoscut râzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
rapide cumpărături în cartier. În fiecare noapte aveam impresia că dorm pentru ultima oară lângă Maddalena. Și o strângeam și mai tare în brațe. ANUL LUI SOLIMAN 929 de la hegira (20 noiembrie 1522 9 noiembrie 1523) În anul acela, Marele Turc, sultanul, avea să-și redobândească în ochii mei buna reputație. Firește că el personal n-a avut vreodată habar de acest lucru, dar ce-are a face? Vrajba făcuse ravagii în mine însumi și tot în mine avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o taină pe care de acum înainte aveam s-o port de unul singur. Așa că i-am istorisit în amănunțime povestea circazienei mele, începând cu întâlnirea întâmplătoare din casa unui negustor din Khan el-Khalili. Îți înțeleg acum spaima atunci când ofițerul turc l-a luat pe Bayazid în brațe în portul Alexandria. Am râs. Abbad a continuat, mulțumit că a putut să mă amuze: — Nu-mi puteam explica de ce un granadin se temea în asemenea măsură de otomani, singurii care promit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
colegi. Zâmbi de acest lapsus. — Vreau să zic de cardinali. Trebuie să procedăm cu mare prudență, să așteptăm ocaziile favorabile, să vedem cum acționează francezii, venețienii și celelalte puteri creștine. Voi doi veți face echipă împreună. Leon cunoaște acum limba turcă, pe lângă arabă; îi cunoaște mai cu seamă pe otomani și modul lor de a gândi și de a acționa; a fost chiar în solie la Constantinopol; Francesco știe totul în legătură cu politica Noastră și poate negocia în numele Nostru. Mai adăugă, oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
începu prin a-mi potoli evidenta curiozitate: — După călătoria noastră comună la Constantinopol, am trecut ades pragul Sublimei Porți, ca sol al lui Aruj Barbă Roșie, Dumnezeu să aibă milă de el! apoi al fratelui său, Khaireddin. Am învățat limba turcă și limbajul curtenilor, mi-am făcut prieteni la diwan și am negociat alipirea Algerului la sultanatul otomanilor. Cu asta am să mă fălesc până în ziua Judecății. Mâna lui mătură aerul într-un gest larg. — Acum, de la hotarele Persiei până pe coastele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care nu-mi spun nimic. Doar ochii alunecă mecanic, prefăcându-se că urmăresc șiruri-șiruri de cuvinte ordonate geometric, dar al căror înțeles nu mai ajunge până la mine. Îmi place să iau volume în limbi pe care nu le înțeleg, enciclopedii turce, de exemplu, și citesc metodic, cufundat în foi, pagini întregi, cu voci care nu-mi aduc nici o informație, cu titluri care nu mă îmbogățesc. E una dintre perversele plăceri ale scufundării în Moarte... De câtva timp mă agăț de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Iar după chef, au luat toată murdăria pe făraș și, cînd s-a mai putut, au luat-o de la capăt. Și așa am trăit fericiți cu toții pînă la adînci bătrîneți ! „Fondul lexical românesc împrumutat de-a lungul timpului din limba turcă se ridică la circa 2.770 de termeni, dintre care majoritatea au ieșit din uz în cursul veacurilor” - ne spune Emil Suciu în cartea sa despre 101 cuvinte de origine turcă. „Inventarul împrumuturilor din turcă pe care secolul al XX
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lexical românesc împrumutat de-a lungul timpului din limba turcă se ridică la circa 2.770 de termeni, dintre care majoritatea au ieșit din uz în cursul veacurilor” - ne spune Emil Suciu în cartea sa despre 101 cuvinte de origine turcă. „Inventarul împrumuturilor din turcă pe care secolul al XX-lea l-a transmis noului mileniu cuprinde în jur de 1.100 de cuvinte.” Nu este mult, dar nici de neglijat. Multe dintre aceste cuvinte au intrat în mod firesc în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
petrecea în ambele filme. La un prim nivel, ceea ce părea să le apropie era modul în care personajele se confruntă cu moartea. Una reală, a unui asasinat, respectiv una posibilă, a unor accidente grave de muncă. Cadavrul pe care anchetatorii turci sfîrșesc prin a-l găsi îngropat pe o margine de drum este înghesuit cu greu în portbagajul unui Mercedes hîrbuit, în care unul dintre polițiști strecoară și cîțiva pepeni furați de pe cîmp, uitîndu-se în stînga și în dreapta să nu fie
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în mătură și se trânti pe-un scaun de lemn, în fața oglinzii. Uite că toate-i merg ca încuietorile unse, o să ajungă fercheș la „logodnica“ lui. — Ce-i Jeane, cum de ții deschis în zi de sărbătoare, n-oi fi turc? — Mie-mi zice Mitică, Dumitru, nu Jean, Jean e un frizer din Schitu Măgureanu, după câte știu, zise bărbierul, și-ncepu să-i vorbească despre politică și sindicate și refuzul bărbierilor de-a se odihni în zilele de sărbătoare. Adevărul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de la învățător despre gazul acela galben-verzui, cu miros iritant, înecăcios, cu gust acrișor, care se răspândea deasupra tranșeelor producând tuse, vărsări de sânge și moarte. Tot de la el aflase despre fabrica de țigarete făcute cu mâna de locuitorii de origine turcă de pe insula Ada-Kaleh, cum a fost invitat de aceștia să tragă din narghilea și să guste din cafeaua lor fiartă la nisip în ibric de aramă, despre vizita făcută cu barca la postul de grăniceri de pe Insula Șerpilor, pe care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și recunoașterea jurisdicției agenților României asupra concetățenilor lor. 4. Inviolabilitatea teritoriului român și delimitarea insulelor de pe Dunăre. 5. Încheierea cu Turcia a unei convenții de comerț, de extrădare a răufăcătorilor, poștală și telegrafică. 6. Recunoașterea pașaportului român și abținerea consulilor turci de a se amesteca în problemele referitoare la românii aflați în străinătate. 7. Fixarea frontierei între România și Turcia la Gurile Dunării, luându-se ca bază talvegul acestui fluviu. Prin satisfacerea din partea Înaltei Porți a cererilor formulate de guvernul român
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Agenției Havas în legătură cu începerea negocierilor de pace dintre Imperiul Otoman și Muntenegru; aceeași agenție transmite știrea cu privire la acceptarea condițiilor de pace de către Serbia. 24 februarie: ziarul „Romanul“ relatează altercația între o subunitate română de pe Insula Dino, din fața Giurgiului, cu militari turci, căreia Poarta „ar voi să-i dea proporțiunea unui conflict internațional, prezentându-l ca o călcare de teritoriu cu mâna armată a românilor“; insula intră de fapt în componența teritoriului României. 8 martie: I. Bălăceanu transmite la București știre iminentei
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
care turcii erau gata să-l captureze. La sfârșitul bătăliei, din cei 120 de oameni ai companiei sale, au ramas doar 14... doar 14... Se opri și oftă din tot plămânul. ...Mi-aduc aminte, că la un alt atac, gornistul turc nici n-apucă să ducă goarna la gură, și căzu străpuns de o baionetă, dar dorobanțul ... și el împușcat, alunecă, cu fața în glod, tăvălindu-se în vale, iar peste dânsul un alt turc, mătăhălos, căzu și el străpuns de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
să alerge pe culoar, aruncată dintr-un perete În celălalt, dar fără să-i pese. O să mă duc la teatru cu trei zile Întârziere și o să spun „Pot să vorbesc cu domnul Sidney Dunn?“ Dar evident că portarul va fi turc și va murmura doar prin perciuni, așa că va trebui să găsesc singură drumul În lungul coridorului, spre cabine, peste o Încâlceală de furtunuri de incendiu, și o să spun „Bună ziua“ sau „Bong jour“ și Îmi voi vârî capul În cabina comună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
față. Pe scenă, o franțuzoaică În frac defila cambrată Încoace și-ncolo, cu un baston sub braț, cântând un cântec despre „Ma Tante“, pe care Spinelli Îl făcuse popular la Paris cu mai mult de cinci ani În urmă. Domnii turci sorbeau cafele, râdeau, trăncăneau și scuturau din capetele lor mici și brunete ca niște păsări de casă gălăgioase, dar nevestele lor, nu de multă vreme eliberate de văluri, stăteau tăcute și se uitau la cântăreață cu fețe ca de cocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
făcând pe toată lumea să râdă. — Ce-a spus? — N-am putut auzi, spuse Myatt. Bărbatul Își aruncă pălăria În aer, o prinse, se aplecă În față până ce ajunse cu fața lipită de picioare și rosti un singur cuvânt. Toți domnii turci râseră iar, și chiar fețele de cocă zâmbiră. — Ce-a spus? — Trebuie să fi fost În dialect. N-am putut Înțelege. — Aș prefera ceva sentimental, spuse Janet Pardoe. Am băut prea mult la cină. Sunt Într-o dispoziție sentimentală. — Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de 22 milioane de dolari (oho, pe atunci era bănet nu glumă!), cu titlul de contravaloare marfă. După câte se pare, onor capitaliștii luaseră marfa iar când la plată au indicat în partea cealaltă, adică „Turcul plătește". (Apropo de expresia „Turcul plătește" o să vă spun eu de unde vine. Demult, turcii luau de la populație orice bunuri, fără să plătească și de aceea a rămas vorba când cineva nu avea cui să ceară daune, că, „Turcul plătește", adică nimeni). „Pârâtele" acestea erau mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că vrea să se Însoare cu ea, dar părinții ei nu sunt de acord. L-am rugat pe tipul s-o Întrebe pe ea despre sensul acestui cuvânt și mi-a spus că nu există un asemenea termen În limba turcă pe care o vorbește frumoasa Zeineb. De fapt, În ziua când mi-a spus asta se Întorsese din permisie cu un ochi vânăt și Îmi imaginez că nu reușise să-și vadă iubita pentru că o Încasase pe cocoașă de la niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cel mai înalt din clasă l-a instalat coleg cu el... fiind miop, iar el stătea la margine, acolo unde se simțea în largul său. Când începeau profesorii să strige catalogul, primul era Kemi și se amuza de situație: - Ești turc? Îl întrebau unii profesori curioși de numele alambicat Keamuran, totuși crezând că pot prevedea răspunsul care spre surprinderea lor venea invariabil. - Nu... sunt tătar ! îi contrazicea colegul lui cu demnitate. Încă din primele ore se vedea ce le poate pielea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
principele, ceea ce dădea naștere la sciziuni, ducea la întărirea partidelor și pregătea frecvente revolte. Nu știu, totuși, dacă marele sultan nu este cumva mai expus riscului detronării decît un rege al Franței. Diferența dintre ei este că, de obicei, împăratul turc este strangulat de către ieniceri, iar regii Franței au fost asasinați de călugări sau de către monștri formați de călugări. Machiavelli vorbește însă, în acest capitol, mai degrabă despre revoluții generale, decît despre cazuri particulare; a ghicit adevăratele resorturi ale unei mașini
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să-i reprime. Astăzi, nimeni nu se mai teme de trupe, pentru că toate sînt împărțite în corpuri de armată mai mici, care veghează unele asupra altora, iar regii numesc persoane în toate funcțiile și forța legilor este mai stabilă, împărații turci nu sînt atît de expuși spînzurării, pentru că ei n-au înțeles să se servească încă de această politică. Turcii sînt sclavii sultanului, iar sultanul este sclavul ienicerilor. În Europa creștină, un suveran trebuie să trateze la fel de bine toate rangurile celor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]