5,781 matches
-
general de urbanism și sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploatația agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole și nu pot fi finanțate prin Programul SAPARD; - străzi - drumuri publice în interiorul localităților, indiferent de denumire (stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, fundătura, uliță etc.). Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel național o dezvoltare integrată. 2. OBIECTIVE Obiective generale - Îmbunătățirea situației existente a infrastructurii din cadrul spațiului rural, îmbunătățirea atât a condițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
Anexă 1 JUDEȚUL VÂLCEA COMPLETĂRI LA INVENTARUL BUNURILOR CARE APARȚIN DOMENIULUI PUBLIC AL COMUNEI DĂNICEI Indic.0 Adresa;Danicei 1.3.7.4│Drum forestier Dealu Indic.0 Adresa Danicei, Vecini D.C.181 Danicei km.6+200 - Căpățina Eugenia, S - Ulița Anexă 3 JUDEȚUL VÂLCEA COMPLETĂRI LA INVENTARUL BUNURILOR CARE APARȚIN DOMENIULUI PUBLIC AL COMUNEI IONEȘTI Secțiunea I - Bunuri Imobile *Font 8* ───┬───────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬────────┬─────────────────┐ Nr.│Cod de │ Denumirea bunului │ Elemente de identificare │Anul│Valoare 1.8.4 │Cișmea Bucsani-La 1.8.1 │Put-Marcea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180872_a_182201]
-
străjuiesc drumul. Așezat la gura sobei, noaptea pe când viscolește, privești flacăra albastră a vreascurilor și spui minunate povești. Privesc pe geam afară la dansul amețitor al steluțelor de nea, în lumina unui bec. Încep a trece sănii cu copii pe uliță. Pe derdeluș, se aud clinchete de zurgălăi, bucurie multă și veselie. În curând, seara coboară încet peste satul amorțit de frig. Copiii, obosiți și înghețați, dar fericiți că au putut să se veselească de bucuriile iernii, se întrec spre case
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pentru care nu au existat, mult timp, case de recluziune. Aflăm astfel că Isprăvnicia Piatra Neamț cere "trimiterea femeii Zamfira pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștința Departamentului Treburilor din lăuntru că "pe ulițele din târgul Piatra nemernicind o femee lipsită de minte și cu necuviincioase purtări, anume Safta au trimis-o la Mănăstirea Agapia de unde s-au înapoiat cu întâmpinare că din pricina patimei nu poate să o primească acolo, îndrumând-o la Văratec
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnica hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezăminte să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșetorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială. (Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului epocii.) Conform obiceiului, înființarea acestui așezământ a fost elogiat, bombastic, de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lipsită de minte și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimasă, când totul sub a ei administrare este dată Ospiciului destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr. 21466 și s-ar fi lăsatu pe uliți acuma cu răceala de față, în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "De aceia daru Prefectura neavându unde plasa pe niște asemenea nenorociți până la deslegarea nemijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia, care, la rându-i, își procura banii din cerșitul prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria bolnavilor mintali în Moldova se confundă, până la un punct, cu istoria penitenciarelor. Într-adevăr, unele instituții de asistență corecțională, de resortul psihiatriei, pot fi identificate retrospectiv numai prin această filieră. Ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să aibă paisprezece ani. E Nicolae Bălcescu, elev În clasa a IV-a. E Îmbrăcat Într-un fel de haină scurtă, Închisă la gât, cu șapca pe cap și e Încălțat cu cizmulițe. Locuind tocmai În afară de oraș, trebuie să străbată ulițele desfundate de noroi. La subsuoară are un pachet de cărți și caiete legat cu sfoară. Se scotocește În buzunare și se apropie sfios de alvițarul care se ridicase bucuros să-și servească mușteriul. Își alege cu poftă o bucată de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
doua zi, Ion Ghica i-a spus lui Bălcescu: M-am gândit mult la tine și la caietele tale... Ce bine ar fi să avem o istorie a poporului nostru! Mai Întâi, pe aceasta trebuie s-o cunoaștem bine! Cuvinte: uliță = drum Îngust care străbate un sat sau un oraș; stradă mică; străduță; alvițar = fabricant sau negustor de alviță (produs alimentar zaharos, făcut din: miere, nuci sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
toate zilele a unui grup. Trebuie adăugat și că Întreaga gospodărie poate căpăta un caracter Închis, cu garduri Înalte care nu te lasă să vezi ce se petrece În curte. Traversând satele regiunii, Îți dai seama ușor dacă treci pe ulițele unui sat musulman sau ale unui sat creștin. Lucram În Macedonia Într-o regiune albaneză musulmană, Întovărășit de un localnic care, când dorea să vorbească cu un gospodar și știa că nu este acasă, nu o striga pe femeia rămasă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-o de-a lungul timpului. Acest fapt este dovedit de diferențele specifice fiecărei comunități din satele din Mărginimea Sibiului care, spre deosebire de Nachbarschaft-ul săsesc, nu aveau o organizare standard, ci deosebiri legate de modalitățile de satisfacere a necesităților. În Cristan: „Câte ulițe erau, atâtea vecinătăți. Se numeau după numele uliței”, iar în Jina „erau 12 vecinătăți, după străzi: Târgul, Hodișul Mic, Hodișul Mare, Ulița Mare, Capu satului, Valea secii, Curmătura, Prislop, Cucusue, Vecinătatea lui Martin, Guruiețu Mare” (Ghinoiu, 2004, 359). Modalitățile și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dovedit de diferențele specifice fiecărei comunități din satele din Mărginimea Sibiului care, spre deosebire de Nachbarschaft-ul săsesc, nu aveau o organizare standard, ci deosebiri legate de modalitățile de satisfacere a necesităților. În Cristan: „Câte ulițe erau, atâtea vecinătăți. Se numeau după numele uliței”, iar în Jina „erau 12 vecinătăți, după străzi: Târgul, Hodișul Mic, Hodișul Mare, Ulița Mare, Capu satului, Valea secii, Curmătura, Prislop, Cucusue, Vecinătatea lui Martin, Guruiețu Mare” (Ghinoiu, 2004, 359). Modalitățile și criteriile de alegere a conducătorilor erau și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
săsesc, nu aveau o organizare standard, ci deosebiri legate de modalitățile de satisfacere a necesităților. În Cristan: „Câte ulițe erau, atâtea vecinătăți. Se numeau după numele uliței”, iar în Jina „erau 12 vecinătăți, după străzi: Târgul, Hodișul Mic, Hodișul Mare, Ulița Mare, Capu satului, Valea secii, Curmătura, Prislop, Cucusue, Vecinătatea lui Martin, Guruiețu Mare” (Ghinoiu, 2004, 359). Modalitățile și criteriile de alegere a conducătorilor erau și ele diferite și răspundeau necesităților fiecărei comunități, astfel: în Jina, „tatăl de vecini era ales
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
desfășurată crt. sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Acâș Str. Principală 38.374 216 nr. 134 2. C.S.V. Ardud str. Ștefan cel 38.376 143 Mare nr. 45 3. C.S.V. Bătarci Ulița satului 38.377 232 nr. 510 4. C.S.V. Beltiug Str. Principală 38.378 160 nr. 96 5. C.S.V. Bixad Str. Principală 38.379 243 nr. 230 6. C.S.V. Bogdand Str. Principală 38.380 284 nr. 177 7. C.S.V. Botiz Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
desfășurată crt. sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Acâș Str. Principală 38.374 216 nr. 134 2. C.S.V. Ardud str. Ștefan cel 38.376 143 Mare nr. 45 3. C.S.V. Bătarci Ulița satului 38.377 232 nr. 510 4. C.S.V. Beltiug Str. Principală 38.378 160 nr. 96 5. C.S.V. Bixad Str. Principală 38.379 243 nr. 230 6. C.S.V. Bogdand Str. Principală 38.380 284 nr. 177 7. C.S.V. Botiz Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
izbe cu acoperișul din șindrilă argintată de intemperiile iernii, cu ferestre cu chenare de lemn lucrate frumos, cu garduri vii pe care se uscau rufele. Femeile tinere duceau cu cobilița găleți pline din care cădeau câteva picături în praful de pe ulița mare. Bărbații încărcau saci grei de grâu într-o căruță. O cireadă se scurgea cu o încetineală leneșă către grajd. Auzeam sunetul înăbușit al tălăngilor, cântecul răgușit al unui cocoș. Mirosul plăcut al unui foc de lemne - mirosul cinei care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o mână stângace, l-a împins într-un sac mare de pănură. „Am să-l îngrop, a mormăit el. Noi nu suntem tătări, totuși...” Și trebuia să intri în izbele din iadul acela liniștit ca să descoperi că bătrâna care scruta ulița prin geam era mumia unei fete moarte cu câteva săptămâni în urmă, așezată în fața ferestrei cu speranța deșartă de a fi salvată. Charlotte a părăsit misiunea de îndată ce s-a întors la Moscova. Ieșind de la hotel, s-a cufundat în mulțimea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
băutură, alimente sau alte forme de compensare oprirea ceremonialui. Pornind de la atestări din secolul XIX, Nicole Belmont (1981, p. 16) citează o descriere etnografică din 1809: Pentru a aduna pe toată lumea, șeful cetei lua un corn de vacă și parcurgea ulițele, sunând din el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scurt și agitat. La ora trei și jumătate ni se bate insistent În ușă pentru sculare. Tresărim agitat și ne frecăm buimăciți la ochi. Privim pe geam, afară este Încă Întuneric, selenara Doamnă, În lințoiul argintiu lasă dâre luminoase pe ulițe. Stele clipocesc somnoroase. Deodată, liniștea nopții este Întreruptă brusc de un dulău lânos cu urechi clăpăuge, trezit din dulcea-i amorțeală, ce latră furios de câteva ori, fără un motiv anume. Un bătrân cocoș Împintenat vântură aripile cu prestanța cuvenită
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mână. -Ei,negustorule,mai zici și-acum că nu te-am prins cu ocaua mică? -Nu mai zic, măria-ta!Iertare,milă,prea bunule! Cuza-Vodă a poruncit să-i lege de gât două cele ocale și să-l poarte pe uliți,să afle lumea că a căutat să înșele cumpărătorii. -Să ridice ocalele pe rând ,să le arate lumii și să spună tare cu care va vinde și cu care n-are să mai vândă de-aici încolo. Străjuit de slujitori domnești
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
că a căutat să înșele cumpărătorii. -Să ridice ocalele pe rând ,să le arate lumii și să spună tare cu care va vinde și cu care n-are să mai vândă de-aici încolo. Străjuit de slujitori domnești,neguțătorul merge ape uliți ,ridica ocaua mică și striga cât îl ținea gura: -Cu asta , nu! Apoi,ridica ocaua mare și striga și mai tare: Cu asta, da! Și așa l-au plimbat slujitorii domnești prin tot târgul:"Cu asta ,nu!"..."Cu asta ,da
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
CARE APARȚIN DOMENIULUI PUBLIC AL COMUNEI SĂLĂTRUCEL Secțiunea I - Bunuri imobile * 1.3.17.1 │Pod Pătești N - pârâu; 1.3.17.1 │Pod "La Miu" Tehnice: L = 50 m, l = 3 m; │ 2007 │ 80.000│Domeniul public al N - ulița Mierloi; E - pârâu Coisca; N - Pătrașcu Florea; N - DJ 703G; N - DJ 703G; N - Roșca Ion; S - Dispensar veterinar; N - Păunel Ion; S - Pârjol Vasile; V - pârâul N - drum acces; N - drum acces; E - moștenitori Drăghici Ristea; E - Bucura Nicolae
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196248_a_197577]
-
cu vocea tunătoare vorbește rar, și atunci numai în imagini (...). Platitudinea, inexpresivitatea acestei poezii care vrea să-și mascheze lipsa de conținut prin interjecții, nu-i nevoie să fie demonstrată în continuare. Poezii de mântuială sunt și Echipa fetelor și Ulița colectiviștilor semnate de Petre Solomon în Cultura poporului nr 5-6. Echipa felelor este o alcătuire de versuri inutile - corect versificate dealtfel - și orânduite fără nici un miez: Măi băiete, măi băiete Ce-o fi acolo pe tarla, Numai fete, numai fete
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Beniuc (Pe aici nu se trece!; O seamă de poeme) și Veronica Porumbacu (Ilie Pintilie; Prietenii mei) și câte un volum: A. Toma (Poezii alese, colecția Biblioteca școlarului - Editura Tineretului, tiraj 30.000 de exemplare), Cicerone Theodorescu (Un cântec din ulița noastră), Miron R. Paraschivescu (Laude), Eugen Jebeleanu (Cântecele pădurii tinere), Mihnea Gheorghiu (Întâmplări din Marea Răscoală), Dan Deșliu (Versuri alese), Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese). Interesant este faptul că aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
E Baconsky n-a mai fost prezent, în acel an, în coloanele revistelor. Alt semn de oarecare înnoire a atitudinii poetice ar putea fi socotit amplul poem al lui Cicerone Theodorescu publicat în Contemporanul și apoi în Un cântec pe ulița noastră, poem - despre care Petru Dumitriu, în notele pe marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]