5,770 matches
-
lui Dumitru Mihalache la rândul lui fiul lui Mihalache Mitruș). La 2-3 august se adoptă legile pentru organizarea ministerelor și pentru organizarea administrației locale.În baza acestor legi, în Cioara este desființată ulița dintre Niculae Mihalache și Florea Gherlan. Terenul uliței trecând definitiv în proprietatea lui Niculae Mihalache. Datorită desființării acestei ulițe au avut loc certuri și scandaluri serioase între familiile Marin Moraru și Niculae Mihalache precum și între urmașii acestora. Ura între urmași există și în timpul prezent. La 30 ianuarie 1933
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
2-3 august se adoptă legile pentru organizarea ministerelor și pentru organizarea administrației locale.În baza acestor legi, în Cioara este desființată ulița dintre Niculae Mihalache și Florea Gherlan. Terenul uliței trecând definitiv în proprietatea lui Niculae Mihalache. Datorită desființării acestei ulițe au avut loc certuri și scandaluri serioase între familiile Marin Moraru și Niculae Mihalache precum și între urmașii acestora. Ura între urmași există și în timpul prezent. La 30 ianuarie 1933 Adolf Hitler devine cancelar al Germaniei. Până 1937-1938 se instaurează dictatura
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
deal, casele sunt răsfirate și construite pe porțiunile de teren considerate de localnici ca fiind sigure contra torenților sau alunecărilor de teren. În estul satului, de la nord la sud, terenul este plan de aceea și densitatea caselor este mai mare. Ulițele satului sunt neregulate și sinuoase tot din cauza terenului avut la dispoziție. Ulița principală începe de la halta CFR aflată la estul satului și se termină la vest, la baza din nord a pădurii. În ultimii trei ani, prin efortul primăriei Ștefan
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
localnici ca fiind sigure contra torenților sau alunecărilor de teren. În estul satului, de la nord la sud, terenul este plan de aceea și densitatea caselor este mai mare. Ulițele satului sunt neregulate și sinuoase tot din cauza terenului avut la dispoziție. Ulița principală începe de la halta CFR aflată la estul satului și se termină la vest, la baza din nord a pădurii. În ultimii trei ani, prin efortul primăriei Ștefan cel Mare, toate aceste drumuri intra-sătești au fost acoperite cu balast
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
că acest sat este vechi se recunoaște, în primul rând, după așezarea lui, relativ departe de actualul drum național 15 D (5 km.vest), drum frecventat în vechime de diverși năvălitori prădalnici, dar și după aspectul lui, cu zeci de ulițe care se întretaie până ce ajung în cea principală și cu casele construite și dispuse neregulat. Singura construcție veche (mijlocul sec.XIX) este cea citată mai sus deoarece oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
mai sus deoarece oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate din chirpici sau "ceamur pe furci" dar și din cărămidă cu fundație din beton armat. Prin grija primăriei comunei Ștefan cel Mare, toate "hudițele"(ulițele) au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat. Drumul de la DN 15 D și până în sat este asfaltat, ca și cel ce duce în satul vecin, Călugăreni. Prima catagrafie ce ne arată, cât de cât, populația acestui sat este cea
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
s-a pus mare preț pe sistematizarea noilor sate așa că trasarea vetrei așezării a fost făcută de "ingineru topografu autorizat de Statu", Emanoil Vincler, cu participarea primarului comunei Bârzești, Alecu I. Frimu, unchiul socialistului I.C. Frimu. Prin urmare, cele două ulițe ale satului sunt drepte și paralele cu DN 15D, Vaslui-Roman. În nordul satului curge pârâul "Hanului" care-și are izvoarele la aproximativ 2 km nord-est. Prima atestare documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
fiind îngropați într-un cimitir special, aflat la 500 m sud de stația CFR Bârzești. Satul Călugăreni este așezat pe un teren extrem de accidentat, străbătut prin mijloc de o râpă adâncă ce se umple cu apă în cazul ploilor torențiale. Ulițele numeroase și întortocheate se opresc, de multe ori, în curțile unor cetățeni când, de fapt, te aștepți să dea în drumul principal. În urma măsurilor luate de primăria Ștefan cel Mare, aceste ulițe au fost îmbalastate așa că oamenii nu mai înoată
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
se umple cu apă în cazul ploilor torențiale. Ulițele numeroase și întortocheate se opresc, de multe ori, în curțile unor cetățeni când, de fapt, te aștepți să dea în drumul principal. În urma măsurilor luate de primăria Ștefan cel Mare, aceste ulițe au fost îmbalastate așa că oamenii nu mai înoată în noroi pe timp ploios. Acest sat a fost electrificat ultimul, abia prin 1968. Agricultura și creșterea animalelor sunt ocupațiile de bază ale locuitorilor satului, cândva răzeși. În fostul regim au existat
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
Locuitorii de aici se ocupă în mod tradițional cu agricultura și creșterea animalelor. Câțiva cetățeni dețin tractoare și mașini agricole cu care execută servicii de specialitate. Încă de la reînființare, satul nu a fost sistematizat dar în ultimii 3 ani toate ulițele au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat prin efortul primăriei Ștefan cel Mare și cu ajutorul CJ Vaslui. Casele vechi au dispărut apărând altele noi, multe cu zidărie din cărămidă. Electrificarea satului s-a realizat în perioada 1960-1963 cu contribuția
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
reformă agrară de la 1921 a adus bunăstarea fiecărei familii din sat. După 1950, pământurile au fost iarăși "strânse" formându-se întâi o "Intovărășire" și apoi o brigadă a GAC(CAP) Bârzești. Satul este răsfirat pe dealurile care îl împrejmuiesc, are ulițe numeroase și întortocheate (acum complet îmbrăcate cu balast stabilizat) care-i dau nota și aspectul de sat nesistematizat, specific secolelor al XVIII-lea, al XIX-lea sau chiar de început de secol al XX-lea.Electrificarea s-a terminat relativ
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
-și, în general, proprietățile primite în 1878, chiar sporindu-le prin contractele matrimoniale încheiate de-a lungul timpului. În „Înaltul Decret Domnesc” citat mai sus era prevăzută și obligația expresă ca „inginerul județului” să creeze un sat modern, sistematizat, cu ulițe drepte și paralele cu șoseaua națională care străbate satul. În centrul satului trebuia să se rezerve un teren de 4 pogoane pentru o viitoare construcție de interes public. Pe acest teren se află acum Primăria a cărei construcție a fost
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
în sat, la orele amiezii, prima impresie a fost că e prea multă liniște. Parcă nu era forfota din alte sate. Ulterior aveam să aflăm de ce. Marea majoritate a localnicilor sînt oameni bătrîni, trecuți de 60 de ani. Mergînd pe ulițele satului, am putut vedea că, totuși, prin curți, bătrînii trebăluiau. Fiecare încerca, chiar așa, vlăguit de vîrstă înaintată, să-și pregătească curțile și grădinile pentru primăvara. Marea lor jale este însă că nu-i mai ajută puterile să-și îngrijească
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
era condus de vechea obște liberă a moșnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcași ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său. Tăranii (moșneni) dețineau terenul situat pe Valea Satuluim, înspre miazăzi, adică proprietățile cuprinse între "Ulița Popii" și "Ulița Priporului", cu locurile din jur. Proprietatea Mănăstirii Cozia se situa în partea dreaptă a Văii Satului, spre Bumbuiești, după cum reiese din planul întocmit de locotenentul Condeescu, în anul 1865. Nu se cunosc împrejurările prin care această parte
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
vechea obște liberă a moșnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcași ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său. Tăranii (moșneni) dețineau terenul situat pe Valea Satuluim, înspre miazăzi, adică proprietățile cuprinse între "Ulița Popii" și "Ulița Priporului", cu locurile din jur. Proprietatea Mănăstirii Cozia se situa în partea dreaptă a Văii Satului, spre Bumbuiești, după cum reiese din planul întocmit de locotenentul Condeescu, în anul 1865. Nu se cunosc împrejurările prin care această parte a satului a
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului; iar hotarele mai depărtate de sat sunt ungurești: Nyerges, Telek, Kecskevára, Meleg, Hideg, Selyem, Torna, Ambra-völgy. "Legenda spune că pe vremea Hulilor satul Feiurdeni era
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Simion Petean, devenit mai târziu preot în Juc. Prima Școală deschisă după 1848 l-a avut ca profesor pe Vasile Pop, care știa Românește, Nemțește și Ungurește. În 1872 a fost un foc mare, care a distrus toate gospodăriile de pe Ulița Mare. În 1870 s-a făcut cea mai mare comasare a hotarului, care a rămas până în zilele noastre. În 1893 satul a fost pustiit de holeră, aceasta secerând multe vieți omenești. După 1899, cea mai mare proprietară a pământului a
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
țâț Că-așa-i rândul fetelor Ca și rândul merelor Până-s mere tinerele Stau pe crengi și-s frumușele Da pe când îmbătrânesc Ptică jos și putrezesc Ca altu nu folosesc Hai mama și mă petreci, lu lu, lu Batăr ulița mă treci Până-n fundu grădinii Că mă duc cu străinii M-ai dat mamă-n miez de zi Străină până-oi muri M-ai dat mamă-n miez de noapte Străină până la moarte. Înainte de a pleca la biserică pentru oficierea
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
Comună este traversata de un drum asfaltat până în satul Aruncuta, având totodată o rețea de apă potabilă de la magistrală Cluj. În cursul anului 2012 s-a început derularea unei investiții privind canalizarea satului , iar în vara 2013 și betonarea unor ulițe din zona centrală a caror canalizare a fost finalizată. La marginea sudică a satului Suatu, spre Aruncuta, se află cătunul Nodvegi, parte componentă a satului Suatu și care înainte de 1989 a avut propria școala generală pentru clasele primare. În satul
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
amestecat cu pleava. Dar vremurile grele au trecut, cedând locul altor vremuri noi care au deschis porțile spre civilizație și bobohalmenilor. De la an la an, sătul și-a schimbat înfățișarea. În locul caselor scunde, întunecoase, neîncăpătoare, au apărut construcții noi pe ulițele care coboară de pe dealuri spre drumul principal. Orașul cel mai apropiat de sat, Târnăveni, a devenit un punct de atracție culturală, economică și administrativă și pentru locuitorii Bobohalmei, ceea ce a influențat benefic modul de viață al sătenilor. Din anul 1968
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
și liniște sufletească specifică satului ardelenesc. Reparația bisericii din sat a fost singurul obiectiv urmărit și finanțat de săteni ,aceștia neavând alte inițiative "lumești" după 1960, cum ar fi reamenanjarea sau dezvoltarea satului așa cum s-a întâmplat în satele învecinate. Ulițele satului au continuat să fie presărate cu gropi și pline de noroi pe întreaga perioadă a colectivizării { chiar dacă în sat se aflau trei cariere de piatră și CAP -ul din sat deținea utilajele necesare lucrărilor de pietruire mecanizata }. De altfel
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de muncă și atribuțiile, în sectorul vegetal era mai greu . Cele 400 "brațe de muncă " erau organizate în 4 brigăzi, fiecare brigadă avînd două echpe a câte 50 persoane. În fiecare dimineață "șeful de echipă" și brigaderul se deplasau pe ulițe și îndemnau oamenii la muncă, precizînd locul unde trebuie să meargă și deseori notîndu-si cine pleacă din fiecare familie . Cele mai frecvente lucrări în comun erau prăsitul și culescul porumbului, tăierea tulpinilor de porumb toamnă { uneori se tăia noaptea, pe
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
șoseaua Bechet - Corabia. Localitatea Călărași se află la 40 de km de Corabia și la 72 km de Craiova. La 1 km sud se află satul Sărată care aparține de comună Călărași. Ambele sate componente ale comunei sînt compacte, cu ulițe largi, bine delimitate. Localitatea se află în zona nisipoasa din sudul Olteniei. Terenurile agricole sînt irigate din sistemul de irigații Sadova-Corabia, sistem realizat în anii 70, cu ajutorul unor firme din Anglia. Zona fiind nisipoasa, nu este prielnica culturilor cerealiere. Totuși
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
tânți Tăvița istoria celebrităților îngrămădite în curtea ei. Înșirate în cerc, statuile se privesc unele pe altele. Știrbe de ani si uitare, isi vorbesc, fără cuvinte, despre cel care le-a dat naștere... Până acum șase ani, curtea această din ulița Panaghiei, comuna Calopar, semăna mai mult a muzeu: era mereu plină de lume. Din sat, din împrejurimi și chiar de la București, oameni feluriți veneau înainte să-l vadă pe artist: Anton Barbu, pictor și sculptor renumit, deținut politic, asuprit de
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
dreapta, apoi apare singura casă cu etaj din Covei, rămasă tot la roșu din anii 30, de când a fost construită. În continuare este un maidan, cu un fost lac în spate. În anii 50 aici era o casă părăsită. Ultima uliță spre stânga ducea spre sediul fostului CAP, acum complet devastat.La ieșirea din sat drumul coboară lin spre rîu, peste care trece un pod din beton. În 1943 aici a fost construit primul pod din beton din Covei, când primar
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]