5,936 matches
-
zorii unei redeșteptări. Deocamdată în public. În publicul acesta urban, până acum așa de asemănător, în multe feluri, cu Statul — la umbra căruia a trăit și din firimiturile căru ia sʹa hrănit. Copiii din actuala generație — (în ciuda tutu ror vorbelor urâte care sʹau spus despre ei, de către mulț i do lofani simbriași ai pedagogiei) — vor să cunoască, să se cultive și să se instruiască. E drept: altfel decât numai prin carte, teză, extemporal și ore de carceră. Ei vor să afle
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cei plecați prea de vreme. Strada e goală, au plecat nemții și sârbii românizați au murit demult, casele părăsite se ruinează, ca niște năluci, dislocând străzile, mai că nu zboară. Un nebun le ridică subsuoară și le poartă cu fața urâtă și moartă. Țiganii s-au așezat la margine de sat. Eram mică când am plecat, fără cheile de la ușă. Era război, a murit atunci o mătușă tușa, îi spuneam noi, avea ochii albaștri, era primăvara împletită în culori și parfum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
din franceză și latină pentru că deși nu aveam nici un chef să frecventez așa ceva, n-aveam cum să-mi refuz descoperitorul. Nu știam absolut nimic despre lumea literară, așadar nici despre Universitas. Bine c-avea un nume frumos. Celelalte aveau nume urîte. Nu m-am dus la reuniunile lor și nici nu m-au invitat. Pe deasupra, cuvîntul cenaclu mi-a evocat dintotdeauna imagini rurale, cu combine. Și cu doamne Înalte Îmbrăcate În costum național care cîntă la fluier În timp ce domnii dansează grațios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tandră, inocentă, uneori tristă, definiția perfectă a grației, irizînd un desăvîrșit rafinament, care a impus un stil neegalat, stilul Hepburn, era numită de Elisabeth Taylor „Îngerul minunat al lui Dumnezeu”. „Dacă intra În studio, nimeni nu mai scotea vreun cuvînt urît, nu se mai auzea nici o Înjurătură”, spune Billy Wilder În vreme ce Julia Roberts povestește cît de mult i-a plăcut să-l felaționeze cu-adevărat pe Richard Gere În Pretty Woman că nu s-a mai putut abține. „Mai feminină decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de rege sau de reporter, sau antipatiza, test esențial În psihologie, ești pus să clasifici o sută de fotografii În figuri simpatice ori antipatice, nici nu vă dați seama cît e de greu, pentru că unii-s doar frumoși, unii numai urîți, alții insipizi, există și figuri de oameni răi dar nu antipatici -, nuanța enunțului te pune pe gînduri și n-ai timp să stai pe ele deoarece ești cronometrat și la sfîrșit catalogat impulsiv, agresiv, paranoic, schizoid, te Întrebi dacă simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Barton, deoarece nu izbutește să scrie nici un rînd. Începe să-și pună Întrebări, se agită, se frămîntă, Își pierde treptat entuziasmul, privește-n sus și vede cum, din cînd În cînd, tapetul transpiră și se dezlipește ca Într-un vis urît. Se-nvîrte prin cameră, se tot așază În fața mașinii de scris, bagă coli de hîrtie În ea, și nimic, nu apare nici un cuvînt. Și n-are de făcut decît un extrem de banal scenariu pentru un film cu lupte. Ca să-l inspire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
da, așa e, da’ și părinții au aruncat cu pietre Într-o clădire. În timpul protestului. Așa că-i natural ca fiii lor să moară, pentru a se riposta astfel cum se cuvine Împotriva părinților care-aruncă cu pietre. „Am avut un vis urît. Eram undeva, pe malul mării, și au apărut niște indivizi care vindeau sicrie. Însă le vindeau Într-un mod ciudat. Ne studiau pe rînd și cereau, În schimbul sicrielor, cărți de credit. Mie mi-au cerut cash.” (Neil Jordan, Miracle) Complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
au pus pe măgăruși și tuleo, „s-au pierdut apoi În desimea codrului”. Însă nu Înainte de „a fura și alimentele de la cabană”. Articolul acesta ar trebui Încheiat cu o frază perfectă din Sexpress: „Deși mi-am bărbierit păsărica, e mai urîtă ca Înainte”. SÎntem În luna mai, 1992, și din presa pe care-o răsfoiesc cu tot mai mare deliciu, aflu, de la un alt colonel În retragere, că „Vadim e ca Avram Iancu. (...) A dăruit televizoare unor oameni nevoiași”. Bravo. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dacă le arătam carnetul de student, tot ca să-și facă datoria, asta amintindu-mi, nelăsîndu-mă să uit același liceu unde am luat mereu premiul Întîi și n-am Învățat nimic, În schimb m-a exmatriculat trei zile profesorul de geografie (urîtă materie) fiindcă m-a văzut fumînd lîngă gostat, a oprit Dacia-n fața mea, a deschis geamul și mi-a cerut să-i arăt numărul matricol pe care nu-l aveam pe braț, Îl prindeam c-un ac de siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
țară, și asta după ce Vadim Tudor care-a ajuns acum medic psihiatru (că scrie dr. Înainte de Corneliu pe televizor) mă numise prin ’90 legionar, cum de fapt fusese bunica, deoarece purta bască pentru pian. Să revenim. Căcat e un cuvînt urît. Dar uman. Se poate spune că umanitatea Întreagă se poate defini, la o adică, prin el. De ce doar intelectualitatea? Pentru că DEX: „Pătură socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă”, tra, la, la. (În dicționar nu există cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Înălțat o vilă cu WC interior, ați arat? Puneți mîna pe sapă. Cu ea puteți lovi chiar constructiv un intelectual În miră sau pe oricine doriți. Atenție doar să nu vă loviți mama cu lopata, că-i faceți o impresie urîtă (Butch Cassidy). Și fiindcă am ajuns la violență, Îmi explodează pe retină arabii teroriști cu mintea și săbiile lor din epoca de fier, pe care i-ar pupa Lenin văzîndu-i așa de revoluționari. Ei muncesc constant, inutil să le vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Însă că există femeia falus. În asta nu e bine să arunci. * Sacher-Masoch, Venus Înveșmîntată În blănuri, Editura Trei, 2006. ÎNCÎLCITELE CĂI ALE EUTANASIEI* Dacă e noapte și ești În tren, În avion, la stomatolog, În pat cu o femeie urîtă, În stație la troleibuz pentru a-l prinde a doua zi dimineață, la propriu-ți birou sub lămpiță căutînd o modalitate de-a omorî pe cineva pentru a face rost de bani de Întreținere, la farmacie, atunci poți citi cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
niciodată pe nimeni. El avea o putere. În ochi. Imediat ce le privea, femeile vedeau În dînsul pe salvatorul general. Un nuntaș se Îneacă cu un os de pește. Scapă. DJ fuge Împreună cu valetul (șoferul) căruia-i Însîngerase fața o femeie urîtă, În magazia cu murături. Specialitatea acestui om iertat de simțul estetic fiind pocitele. Nu se povestește ce-a făcut DJ cu mireasa, ni se dă de Înțeles că se putea Întîmpla orice, ochiul uman neputînd percepe integral două trupuri În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
amintesc foarte vag că, văzînd-o o dată în mașină, așteptând în fața lui "Oxford Book Stationary" ― în timp ce eu și tatăl ei, inginerul, alegeam cărți pentru vacanțele de Crăciun ― am avut o ciudată tresărire, urmată de un foarte surprinzător dispreț. Mi se părea urâtă ― cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici, de fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt. Când i-am fost prezentat și și-a adus palmele la frunte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și podurile pe linia Lumding-Sadyia. M-am gândit numaidecât la d-ta, și Consiliul te-a acceptat, pe răspunderea noastră. Ai trei zile ca să-ți aranjezi afacerile și să predai Tamlukul... Mă privea cu o imensă bunăvoință, și fața lui urâtă se iluminase de o căldură și o dragoste care aproape mă stânjeneau. Am aflat mai târziu că avusese mult de luptat cu Consiliul, susținîndu-mă pe mine, un alb, căci Societatea era svarajistă și încerca să elimine pe ultimii funcționari străini
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de la inginer și de la Maitreyi (pe care, de altfel, nu știa cum s-o salute). După ce plecară, fetele se apropiară bufnind de patul meu și începură să mă felicite ironic. ― Hei, Allan, ești pierdut, băiete! vorbi Geurtie. ― Dar nu e urâtă, spuse în treacăt Clara, numai că mi se pare murdară, ca orice indiană. Cu ce-și dă pa păr? Pe mine, lașitatea mă cuceri deodată. Începui să bârfesc și pe inginer, și pe Maitreyi, fără să cred un cuvânt din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
avea un zâmbet de câine mângâiat, și regretai că nu pot vedea ochii Maitreyiei, să ghicesc în ei voluptatea pe care o trăda pulpa în apropierea cărnii băiatului. Mă gândii atunci că râsul Maitreyiei ― pe care îl provoca acel clovon urât ― trăda aceeași abandonare, aceeași posesiune. M-am întrebat, mai târziu, dacă nu există și altfel de posesiuni decât cele cunoscute, mai rafinate și mai inefabile, obținute pe furiș, cu o atingere sau cu o glumă, când femeia se predă total
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
așa au văzut și ei, acolo. Acolo, la Buchenwald... Dar cum să le-o arăți și celorlalți?! exclamă deodată, ridicând brusc glasul. Cum să le arăt că este aceeași lumină ascunsă pretutindeni, în toate lucrurile, cât ar fi ele de urîte? În orice pată de igrasie pe un perete în orice împroșcătură de noroi? Își auzi atunci glasul și zâmbi încurcat. Inima începu să i se bată tot mai repede, apoi, pe neașteptate, se opri, și în acea clipă îl asurzi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și nu s-a îndurat s-o trezească. A dormit până aproape de 11. Aflând că este atât de târziu, a sărit speriată din pat. - Ce s-a întîmplat cu mine? întrebă. - Nimic. Erai, probabil, foarte obosită. Și poate ai visat urât... - Nu. N-am visat nimic. În orice caz, nu-mi amintesc nimic. Au hotărât să petreacă ajunul de Crăciun și noaptea de revelion într-un celebru restaurant din La Valette. Veronica rezervase masa sub numele de Monsieur et Madame Gerald
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
seamănă cu alta, bucuria că poate vedea animale și flori, că poate mângâia arborii. Pe stradă, chiar fără să-și întoarcă privirile în jurul lui, simțea că face parte dintr-o imensă comunitate, că este o parte a lumii. Chiar lucrurile urâte - un loc viran plin cu gunoaie și fierărie veche - erau, într-un fel misterios, parcă iluminate de o iridescență interioară." - Foarte interesant, spuse ajungând la capătul coloanei. Dar trebuie să existe și o urmare. - Desigur că există. E un articol
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
la Chicote În loc să mă duc acasă, să mă schimb În niște haine uscate și să beau ceva stînd confortabil, În pat, cu picioarele ridicate, și mă plictisea să mă uit la tinerii Ăia doi. Viața-i foarte scurtă și femeile urîte sînt foarte și, stînd la masă, m-am hotărÎt că, deși eram scriitor și ar fi trebuit să am o curiozitate insațiabilă față de tot felu’ de oameni, chiar nu-mi păsa să știu dacă erau căsĂtoriți sau ce găsiseră unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
colț nu-i nici o mașină. Dar acolo era o altă mașină și reflectorul ei mătura cîmpul. Raza largă trecea pe deasupra buruienilor În care stătea ascunsă, Întinsă la pămÎnt, Maria. În mașina Întunecată, polițiștii Își balansau armele urmînd raza reflectorului cu urîtele, scobitele și eficientele guri de foc ale Thompson-urilor. La umbra unui copac, În spatele mașinii pe care era montat reflectorul, stătea un negru. Purta o pălĂrie de paie turtită și cu boruri Înguste și o haină de alpaca. Pe sub cămașă, purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
echipajul a tras la mal cu bărcile, iar gîștele și femeile se temeau de ei. — Asta a fost În ziua aia cînd am prins o grămadă de pește, dar a trebuit să ne-ntoarcem la mal pentru că era vremea prea urîtĂ. — Mi-aduc aminte. — Ai o memorie bună azi, spuse ea. SĂ nu exagerezi cu chestia asta. — Îmi pare rău că n-ai mai ajuns să zbori pînĂ la Zanzibar, Îi răspunse el. Pe plaja aia se putea ateriza foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
noi, dînd din cap. Și gata cu ochiu’ stîng. De celălalt s-a ocupat fărĂ să mai aibă nevoie de sfaturi. Și pe urmă, cînd nu mai puteam să văd, m-a jucat În picioare. Asta a fost partea mai urîtĂ. Se bătu singur pe umăr. — Știam să mă bat pe-atunci. Da’ mi-a scos ochiu’ pînĂ să-mi dau seama ce se-ntîmplă. A avut noroc cînd a băgat șurubelnița aia. Ei, spuse Orbete fărĂ ranchiună, și așa s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
În spatele focului ca să nu se vadă. Ce voiai să mai faci? Întrebă din nou. Piticot se aplecă În față și scuipă În foc. — Cum a fost asta? — N-ai nimerit tigaia. A, ce voiam să mai fac e ceva destul de urît. O chestie pe care-am Învățat-o din Biblie. Voiam să iau trei țepușe, cîte una pentru fiecare, și să le Înfig În tîmple cînd dormeau - Ălora și băiatului. Și cu ce voiai să le-nfigi? — Cu un ciocan căptușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]