6,525 matches
-
la rând decât să găsesc un avion și un pilot la ora aia - oricât aș fi dispusă să plătesc. Și că dacă Îl mai sun, o să se vadă nevoit să‑mi facă legătura direct la FBI. Poți să crezi așa ceva? Urla deja: — Îți vine să crezi dracului așa ceva? La FBI! Și presupun că Mirandei i‑a plăcut chestia asta, nu? — O, da, i‑a plăcut la nebuniiiiiiiie chestia asta. A petrecut următoarele douăzeci de minute refuzând să creadă că nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a ajunge În camera mea. A fost aproape imposibil să formez numărul lui Briget, așa de tare Îmi tremurau mâinile, dar am reușit cumva să Îl formez până la urmă. A răspuns una dintre asistentele ei. — O vreau pe Briget! am urlat eu, iar vocea mi‑a sunat răgușit. Unde e? Unde e? Vreau să vorbesc cu ea. Acum! Fata a părut pentru moment șocată și a amuțit. — Andrea? Tu ești? — Da, eu sunt și am nevoie de Briget. E o situație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
se-ntoarcă s-o caute și s-o salveze... Dar ea nu strigă, și În clipa următoare timpul s-a scurs; vaporul accelerase, iar ea era singură și neajutorată pe tipsia cenușie a mării. Începu să se zvîrcolească. Începu să urle. Vorbea șuierînd nebunește. Îi convenea Juliei, zise ea. Julia făcea tot ce poftea. Dacă Julia credea că Helen nu știa de ce era În stare, pe la spatele ei, cînd era ea la serviciu - Dacă Julia credea că-și putea bate joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să le ia locul. Sarcina lor era destul de sinistră. În Camberwell, se prăbușise o casă și cei dinăuntru fuseseră loviți de grinzi. Kay a trebuit să ajute un doctor să fixeze atele la picioarele zdrobite ale unei fetițe, și ea urla Într-una ori de cîte ori o atingeau. Într-o altă stradă, mai tîrziu, doi bărbați au fost loviți de un șrapnel; pe deasupra, mai erau și tăiați, de parcă un maniac se năpustise asupra lor cu mai multe cuțite. PÎnă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
care făcea ca fiecare sunet să semene cu vocea crainicului de peron de la gara King’s Cross. De exemplu, acum gălăgia bruscă Îi făcu pe fiecare să tresară. Domnul Garnish, ofițerul, o luase la trap prin sală și Începuse să urle și să Înjure un om: Jigodie mică! - și asta pentru că omul scăpase un cartof pe jos sau vărsase un pic de sos. Înjurăturile sunau ca lătratul unui animal furios, dar oamenii se Întoarseră să se uite, apoi reveniră, de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fredonat Într-un microfon În fața unei orchestre. La auzul vocii lui, bărbații de pe tot coridorul Începură să se plîngă. Închide aparatul! Miller, cretinule! Vecinul lui Duncan, Quigley, Începu să bată cu ceva - probabil cu solnița lui - În podeaua celulei. Taci, urla el, Împuțitul naibii! Miller, curvă nerușinată! Te-am visat ca pe-un astru... Dar Miller continuă să cînte, peste toate vociferările, peste mugetul depărtat al raidului, și partea cea mai proastă era că, inițial, acest cîntec era, de fapt, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vociferările, peste mugetul depărtat al raidului, și partea cea mai proastă era că, inițial, acest cîntec era, de fapt, foarte melodios. Unul cîte unul, oamenii tăcură de parcă l-ar fi ascultat. Chiar și Quigley Își aruncă solnița și nu mai urlă. Îți aud vocea, vreau să te ajung, Buzele ni se-ating, brațele-mi te cuprind. Dar pleci și mă trezesc visînd. Și Fraser se liniștise. Își ridicase capul să audă mai bine. — La naiba, Pearce, zise el de data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În pereți, În ramele geamurilor, În paturi. Doar Giggs era dezamăgit. Întoarceți-vă, căcănarilor! strigă el răgușit. Întoarceți-vă, curve nemțești! Ați uitat de Corpul D! Ați uitat de Corpul D! Dați-vă jos de la ferestrele alea, ce mă-sa! urlă cineva din curte, și se auzi un cranț, craț de cizme pe zgură, pentru că ofițerii ieșiseră din adăpost și se Îndreptau spre Închisoare. În toate colțurile clădirii se auziră mesele izbindu-se și rîcÎind pardoseala din beton; oamenii săreau de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cuvintele. Duncan știa că locul acela era cel mai rău cu putință pentru el. Camera avea șase mese, iar a lor era ultima; dar la fiecare masă erau cîte doi deținuți Într-un capăt, iar În celălalt vizitatorii, și toți urlau. Vecinul lui Duncan era un bărbat pe care-l chema Leddy, un funcționar de poștă, Închis pentru falsificarea unor ordine de plată. LÎngă Viv, era nevasta lui Leddy. Duncan o văzuse și Înainte. Îi făcea lui Leddy viața un iad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
că vine o femeie de teapa aia la mine În casă... La masa de lîngă ea, era o tînără cu un copil. Îl legăna În sus și-n jos, Încercînd să-l facă să-i zîmbească tatălui. Dar copilul plîngea, urlînd cu gura deschisă, ca o sirenă, apoi respira convulsiv și urla din nou. Încăperea era una mică și obișnuită, de Închisoare, cu ferestre de pușcărie Închise. Mirosea a pușcărie - picioare nespălate, mopuri care degajau un damf acru, mîncare proastă, respirații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
La masa de lîngă ea, era o tînără cu un copil. Îl legăna În sus și-n jos, Încercînd să-l facă să-i zîmbească tatălui. Dar copilul plîngea, urlînd cu gura deschisă, ca o sirenă, apoi respira convulsiv și urla din nou. Încăperea era una mică și obișnuită, de Închisoare, cu ferestre de pușcărie Închise. Mirosea a pușcărie - picioare nespălate, mopuri care degajau un damf acru, mîncare proastă, respirații nesănătoase. Dar peste acestea, pluteau și alte mirosuri, mult mai deranjante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
naibii. — Pentru puțin. După aceea altcineva ridică telefonul; cel puțin, le dădu numărul casei lui Reggie. Telefonul sună numai de două ori de data asta, apoi se auzi un zgomot asurzitor: strigăte, rîsete, muzică de la un radio sau gramofon. — Alo? urlă un bărbat În telefon. — Alo? zise Viv Încet. — Alo? Cine e? Îi spuse că vrea să stea de vorbă cu Reggie. — Reggie? Ce? țipă omul. — Cine-i? se auzi vocea unui alt bărbat. — O fată care Își zice Reggie. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
atît. O, la naiba! Sări din nou, pentru că se auzi o altă explozie, care făcu sticla să zăngăne și să disloce pietrele sau mortarul din jurul conductei din dosul caloriferului. Se auziră strigăte - răcnete și ovații - din celelalte celule; dar cineva urlă, pe o voce ascuțită și răgușită, Închideți robinetul, bulangiilor! Și după asta se așternu tăcerea, dar numai o clipă. Apoi tunurile antiaeriene porniră din nou și căzură mai multe bombe. Duncan Își ridică privirea. — O să-ți zboare fața, zise el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În salon, apoi În hol, ajunse În dormitor, și scoase cravata. Îl auzea pe taică-său sforăind, și rămase o secundă În Întuneric, cu cravata În mînă, dorind pe jumătate să se ducă să-l Înghiontească, să-i țipe și urle În față. Bătrîn nenorocit și nebun! O să mă spînzur! O să mă duc În bucătărie și chiar o s-o fac! Trezește-te! Taică-său continua să sforăie. Duncan se Întoarse Încet la Alec. — Bătrînul sforăie ca un uragan acum! zise el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pentru că Îi ia o oră să ducă gunoiul și-mi spune mie tot timpul să o iau mai Încet. -— Ia-o mai Încet, Kate, parc-ai fi mașinăria aia din parcul de distracții. Cum se cheamă? Aia În care oamenii urlă și stau lipiți Într-o parte cât timp se Învârte drăcovenia aia. — Forța centrifugă. Știu asta. Mă refeream la numele mașinăriei. —Habar n-am. Zidul Morții? —Exact. Îmi dau seama că are dreptate. Nu am luat-o razna Într-atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
la masa din bucătărie, Îmi ajunge dintr-odată la urechi un zgomot neobișnuit, un țiuit uscat ca de disc zgâriat. Mă uit În jur, căutând sursa. Îmi ia câteva secunde să-mi dau seama ce e: liniște. Sunetul neantului Îmi urlă În urechi. Am cinci minute de singurătate, mă bucur de ele, Înainte ca Emily și Ben să apară țipând de bucurie să mă vadă. După sărbători, am mereu impresia că cei mici au nevoie de mine mai mult ca oricând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
la doi-trei centimetri deasupra umezelii. Când Îl Întreb pe șofer dacă ar putea cumva să găsească o rută mai scurtă până la policlinică, Îmi răspunde dând volumul atât de tare Încât oasele maxilarului Încep să-mi tremure În ritmul muzicii care urlă din casetofon. (Ăsta o fi gangsta rap?) După Încercarea mea de dinainte de Crăciun de a fi prietenoasă cu Winston, nu mai am de gând să vorbesc cu el. Dar În timp ce mă chinui să ies din mașină, se Întoarce spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
-mi demonstreze cum funcționează, m-am răstit la ea: „O iau și gata, mulțumesc“. (Și nici nu prea cred c-o pot suna pe Paula În Maroc s-o Întreb cum să folosesc echipamentul propriului copil.) Ben a Început să urle. Stropii de ploaie se amestecă cu afluenți de muci care Îi curg În jos pe buze pentru a forma o cascadă a nefericirii. Ați remarcat că toate accesoriile pentru bebeluși sunt Însoțite de promisiunea unei „asamblări facile“? Aceasta este prescurtarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
poșete și scot pachetele acelea alunecoase care se deschid instantaneu, pălăriile acelea de ploaie transparente. Și iată-le cum stau, ciripind prietenoase și urmărindu-mă cum mă lupt cu acoperitoarea. —Vai, biata gâgâlice, zice una arătând spre fiul meu, care urlă din toți plămânii. Te udă ploaia, nu-i așa? Lasă că termină mămica imediat. Degetele Îmi sunt țepene de frig. De-abia pot să țin clipsul, darămite să-l desfac. Împachetat În partea greșită a acoperitoarei, Ben e roșu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și serioasă de toate iluziile? Poate pentru că simt că e mai bine să intervin eu prima Înainte să i le spulbere bărbații.) Vizavi de noi, o brunetă tracasată Îmbrăcată cu un pulover larg, roz, Încearcă să-și potolească bebelușul care urlă. Se ridică și Îl leagănă. Se așază la loc și Încearcă să-l facă pe bebeluș să-și pună capul pe umărul ei. Într-un final, Își ridică puloverul și-i oferă un sân. Costumul care ocupă scaunul de lângă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Întărește ideea de comunitate etc. E important și pentru copii să o vadă pe mami relaxată Într-un context domestic, să acumuleze amintiri strălucitoare din copilărie, În loc de amintiri cu o femeie Îmbrăcată În negru care iese În goană pe ușă urlând instrucțiuni. Totul este sub control. Cartea de bucate este deschisă ca o Biblie pe pupitrul de citit curat, ingredientele sunt aliniate În formație. Am o sticlă foarte ușchită de ulei de măsline sienez cu o fundă de mătase. Port un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sub control. Ne vedem mâine. Nu-ți face griji, drăguțo! Deschid ușa cuptorului și mi se dezvăluie dezastrul. Foile de aluat s-au transformat Într-o pădure pietrificată. Nu intra În panică. Gândește, Kate, gândește. Ies În goană pe ușă urlând instrucțiuni. Poate Richard să Îl Îmbrace pe Ben și să facă ordine În bucătărie? 12.31: Mă Întorc de la supermarket. Ben e Îmbrăcat, dar bucătăria arată ca o scenă din Disney merge la Dresda. —Richard, credeam că te-am rugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
abia puteam să plasez Germania pe hartă, darămite să stau la palavre cu o adunătură de bancheri din Frankfurt. Nu mai târziu de prânz, am Început să mă simt de parcă aș fi avut două pietre fierbinți atașate de piept. Sâni urlând să fie goliți. Nu era decât o toaletă, o chestie portabilă ascunsă Între copaci. M-am Închis În cabină, mi-am desfăcut bluza și am Început să storc laptele În WC. Laptele de mamă e altfel decât cel de vacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Învățat. Știu că Paula Îi lasă să se uite la televizor destul de mult, dar din alte puncte de vedere Îmi dau seama că e mult mai bună decât aș fi eu: consecventă, mai răbdătoare. După un weekend cu copiii, eu urlu să mă lase să ies din casă, dar cu Paula, totul merge de la sine. Nu ridică niciodată vocea. Multe părți bune ale caracterelor lor le au de la ea. Când am fost mai seara trecută la școală la o Întâlnire cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Ben la grupul de muzică Little Stars azi-dimineață și e destul de sigură că Roo s-a Întors cu el. Dar, când a vrut să-l culce pe Ben la prânz, nu au reușit să-l găsească. Ben e distrus. A urlat și a tot urlat În timp ce Paula căuta prin casă. A răscolit peste tot, dar cangurul e de negăsit. Îl aud pe Ben sughițând de durere pe fundal. Ce-a apucat-o să-l scoată pe Roo din casă, În primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]