5,742 matches
-
53). În spațiul comun al dinamicii sexuale și al clasificării greutății corporale în raport cu normalitatea, se poate observa că persoanele obeze sunt situate în cadranul III, în opoziție cu persoanele clasificate normale, situate în cadranul I. Datorită unghiului ascuțit mic dintre vectorul Normali și vectorii Zilnic și Săptămânal, putem interpreta că persoanele normale ponderal sunt apropiate de o activitate sexuală mai intensă. În mod similar, activitatea sexuală mai redusă La două luni și peste și Lunar este corelată cu subiecții considerați Obezi
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
comun al dinamicii sexuale și al clasificării greutății corporale în raport cu normalitatea, se poate observa că persoanele obeze sunt situate în cadranul III, în opoziție cu persoanele clasificate normale, situate în cadranul I. Datorită unghiului ascuțit mic dintre vectorul Normali și vectorii Zilnic și Săptămânal, putem interpreta că persoanele normale ponderal sunt apropiate de o activitate sexuală mai intensă. În mod similar, activitatea sexuală mai redusă La două luni și peste și Lunar este corelată cu subiecții considerați Obezi. Persoanele considerate supraponderale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest fenomen poate fi caracterizat prin vectorul câmp electric respectiv, adică vectorul electric global al cordului, mai cunoscut sub denumirea de dipol cardiac (reprezentarea câmpului electric cardiac global cu centre de sarcină și linii de câmp). Dipolul cardiac poate fi evidențiat, cu măsurarea voltajului respectiv, iar modificările
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest fenomen poate fi caracterizat prin vectorul câmp electric respectiv, adică vectorul electric global al cordului, mai cunoscut sub denumirea de dipol cardiac (reprezentarea câmpului electric cardiac global cu centre de sarcină și linii de câmp). Dipolul cardiac poate fi evidențiat, cu măsurarea voltajului respectiv, iar modificările sale în timp pot fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bipolară (doi electrozi de culegere activi) sau unipolară (un electrod activ și unul de referință). Dreapta ce trece prin “punctele” de aplicare a electrozilor este numită axa derivației. Principiul metodei ECG constă de fapt în evaluarea caracterelor spațio temporale ale vectorului global cardiac (câmp electric), folosind diverse derivații de culegere, bazat pe faptul că prin înregistrarea diferenței de potențial se urmărește modificarea în timp a proiecției acestui vector pe axa derivației respective. Amplitudinea absolută poate fi determinată prin standardizare (de obicei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
derivației. Principiul metodei ECG constă de fapt în evaluarea caracterelor spațio temporale ale vectorului global cardiac (câmp electric), folosind diverse derivații de culegere, bazat pe faptul că prin înregistrarea diferenței de potențial se urmărește modificarea în timp a proiecției acestui vector pe axa derivației respective. Amplitudinea absolută poate fi determinată prin standardizare (de obicei amplificarea asigură o deflexie de 1 mm per mV de variație a potențialului). Aspectul înregistrării este diferit în diferite derivații, tocmai datorită faptului că valoarea diferenței de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de obicei amplificarea asigură o deflexie de 1 mm per mV de variație a potențialului). Aspectul înregistrării este diferit în diferite derivații, tocmai datorită faptului că valoarea diferenței de potențial înregistrate în fiecare moment reflectă poziționarea (fig. 36. B) aceluiași vector electric global față de diferite axe de proiecție (axele derivațiilor respective). Derivațiile uzuale (fig. 36. A) sunt următoarele: derivații bipolare standard (DI, DII, DIII), derivații unipolare amplificate ale membrelor (aVR, aVL, aVF) și derivații unipolare toracice (V1-V6). Inregistrările ECG uzuale prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
min se poate folosi expresia “frecvență (moderat) crescută”). Dacă ritmul nu este sinusal, vorbim de tahisau bradi-aritmiile respective. Ințelegerea metodei pentru o analiză competentă a traseului ECG necesită cunoștințe de teorie vectorială, respectiv a operației de proiecție și reconstituire a vectorilor (complet diferită de cea de compunere și descompunere). Prin definiție axa electrică a inimii este axa vectorului electric global în timpul depolarizării ventriculare. Ea poate fi determinată prin reconstituirea acestui vector, pe baza proiecțiilor sale în oricare două derivații din planul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
respective. Ințelegerea metodei pentru o analiză competentă a traseului ECG necesită cunoștințe de teorie vectorială, respectiv a operației de proiecție și reconstituire a vectorilor (complet diferită de cea de compunere și descompunere). Prin definiție axa electrică a inimii este axa vectorului electric global în timpul depolarizării ventriculare. Ea poate fi determinată prin reconstituirea acestui vector, pe baza proiecțiilor sale în oricare două derivații din planul frontal (fig. 38), luându-se în calcul suma algebrică pentru vârful undelor R și S (pentru rapiditate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
teorie vectorială, respectiv a operației de proiecție și reconstituire a vectorilor (complet diferită de cea de compunere și descompunere). Prin definiție axa electrică a inimii este axa vectorului electric global în timpul depolarizării ventriculare. Ea poate fi determinată prin reconstituirea acestui vector, pe baza proiecțiilor sale în oricare două derivații din planul frontal (fig. 38), luându-se în calcul suma algebrică pentru vârful undelor R și S (pentru rapiditate se poate simplu folosi doar unda R; iar determinarea precisă necesită calcul diferențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plasează creativitatea în ˮinteracțiunea optimă, generatoare de nou, dintre aptitudini și atitudini. Aptitudinile nu sunt creative prin ele însele, ci devin astfel în măsura în care sunt activate și valorificate prin motive și atitudini creativeˮ. În opinia psihologului român, atitudinile creative acționează ca vectori ce orientează și energizează activitatea. O altă problemă care trebuie luată în discuție este cea referitoare la dezvoltarea creativității elevilor. Psihologii admit astăzi în mod unanim faptul că fenomenul creativității nu este apanajul exclusiv al unei minorități. El este o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
altor indivizi, putem deduce existența unei externalități<footnote O externalitate apare, în termenii lui Holtermann, „ori de câte ori un output al unui agent economic este input în consumul sau producția unui alt agent și dacă toate inputurile și outputurile apar în toți vectorii de activitate, iar compensațiile sunt absente” [Holtermann, 1972, p. 79]. footnote>. Problema nu ar trebui să fie surprinzătoare, de vreme ce, încă în (1962), Buchanan și Tullock demonstrau că decizia colectivă care nu este produsă printr-o procedură neunanimă produce externalități. Cum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
forțe, ceea ce ar fi riscat reaprinderea conflictului pe marginea relației Stat-Biserică, În special acum, când poziția neeroică a bisericilor germane sub naziști era Încă prezentă În memorie. Așadar, Adenauer a căutat de la bun Început să facă din partidul său un vector electoral mai degrabă creștin decât unul exclusiv catolic, reliefând mesajul social-ecumenic al creștin-democrației. și a avut un succes remarcabil: dacă alianța UCD-UCS a avut o victorie strânsă asupra social-democraților În primele alegeri din 1949, până În 1957 scorul ei aproape s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
secolul al XIX-lea era mai bine să bei cidru, bere, vin de tescovină sau vin, în loc de apă. Băutorii descopereau în această practică, pe lângă un supliment util de calorii, și o protecție indirectă față de apa râurilor și fântânilor, care erau vectori pentru numeroase epidemii"66. Maladiile hidrice, adică acele afecțiuni "care utilizează apa ca mijloc favorabil dezvoltării microbului patogen sau ca vehicul al contaminării"67 făceau adevărate ravagii. Cea mai răspândită dintre aceste maladii a fost febra tifoidă cu o mortalitate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
atare înseamnă a-l reifica, a considera că o asemenea entitate este o realitate. „Cuvântul «viitor» este un termen relațional. Se poate discuta despre viitorul unui fapt (...), prospectarea (forecasting) diferă de predicție (...). Predicția evenimentelor este inerent dificilă. Evenimentele reprezintă intersecția vectorilor sociali (interese, forțe, presiuni, alte aspecte asemănătoare). (...) Prospectarea este posibilă doar în cazul în care se poate asuma un grad de raționalitate din partea oamenilor care influențează evenimentele - recunoașterea costurilor și a constrângerilor, acceptarea comună a definirii regulilor de joc, argumentul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
subiect sensibil. Atitudinile sunt cu precădere stabile; schimbarea stărilor fizice, sau a circumstanțelor nu determină schimbări majore În sfera atitudinilor. Comportamentul poate să nu se manifeste, Însă atitudinea se păstrează. Relația dintre subiect și obiect nu este neutră. Este un vector care prezintă În egală măsură direcție și intensitate. Exprimând o atitudine, ne manifestăm plăcerea sau neplăcerea. A fi neutru sau indiferent Înseamnă a nu avea o atitudine. Formarea unei atitudini se bazează pe experiența deținută În legătură cu obiectul, În mod normal
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad de stabilitate ridicat, atitudinile unei persoane se constituie ca Însușiri caracteriale, care se află În relație directă cu valorile, formând așa-numitul sisteme de valori și atitudini (R. Linton), cu funcția principală de vector orientativ al conduitei personale (de exemplu, atitudinea față de sine, atitudinea față de muncă, atitudinea față de instituțiile statului, etc). Varietatea de forme și conținuturi ale atitudinilor existente În realitatea psihologică umană a determinat abordarea fenomenului din unghiul de vedere al mai multor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
determinarea motivului pentru care consumatorul s-a orientat inițial asupra unei singure mărci dintr-o categorie de produse pe care, În general, le respinge. Atitudinile creative și modelarea comportamentului consumatorului Paul Popescu Neveanu (1978), cunoscutul creatolog român, Înscria În linia vectorilor stimulatori și susținători ai creativității creatoare, următoarele atitudini creative importante: a) Încrederea În forțele proprii; b) Înclinația puternică În direcția realizării de sine; c) interesele cognitive și devotamentul față de profesia aleasă care se includ În sensul și scopul vieții; d
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
componentă cognitivă (referitoare la opinii și la convingeri), una afectivă (stări emoționale și preferințe evaluative) și una comportamentală manifestă. Sistemul atitudinal al unei persoane prezintă o organizare și o structură dinamică, fiind, alături de sistemul motivațional și de trăsăturile temperamentale, un vector al conduitei acesteia. Atitudinile au la bază evaluările indivizilor cu privire la caracteristicile obiectelor la care se referă. Atitudinile constituie un fenomen bipolar, variind, ca direcție și ca intensitate, Între un pol pozitiv (atitudini favorabile) și unul negativ (atitudini defavorabile). Atitudinile sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieții este relevantă cunoașterea elementelor motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1.1. Cadrul politic / 75 3.1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
relația memorie-națiune pentru a introduce în ecuație rolul sistemului educațional și al literaturii didactice în instituționalizarea identității naționale. Capitolul metodologic detaliază "hermeneutica discursivă" utilizată ca metodă precumpănitoare în analizarea modului în care manualele de istorie a românilor au funcționat ca vectori ai memoriei naționale. După fixarea acestui cadru de referință teoretico-metodologic, lucrarea avansează înspre realizarea unui studiu de caz asupra genezei culturale a memoriei naționale românești. Sunt urmărite, într-o manieră diacronică, prefacerile succesive ale conștiinței istorice românești. Geneza și evoluția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin intermediul căreia s-a făcut difuzarea în masă a definiției socio-politice a trecutului (i.e., memoria istorică) în vederea fixării unei identități grupale în conștiința colectivă. Manualele de istorie națională și celelalte cărți școlare care alcătuiesc literatura didactică pot fi înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual Manualul școlar de istorie este principalul instrument prin care se realizează "pedagogia națională", fiind, de asemenea, principalul vector al memoriei colective. Ca unealtă pedagogică de creare a sinelui național, manualul de istorie s-a dovedit a fi cel mai eficient medium înspre atingerea acestui scop. Însă manualul de istorie este un instrument modern, care apare destul de târziu în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile constitutive ale memoriei naționale. Capitolul 2 Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale Limbajul uman face proba plasticității sale expresive prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un instrumentum regni, angajat de autoritățile statale ca o "armă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]