15,959 matches
-
Tabelul 3: compară coloanele 2 și 3). 2.1.2. În ce privește primul component al structurii corelative se pot observa două fenomene de limbă interesante: posibilitatea realizării acestui component sub forma nu numai că și disponibilitatea dislocării lui sub forma [nu + verb + numai]. 2.1.2.1. Dacă unitățile sintactice corelate sunt predicate ale enunțării 11, primul component al structurii poate fi nu numai că. Fenomenul este slab reprezentat. În corpusul cercetat au fost înregistrate doar 46 de ocurențe cu primul component
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ierarhizare a informației transmise, "favorizând" primul component. Nu numai că funcționează în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui de-al doilea component (vezi infra, 2.1.3.1) 2.1.2.2. Primul component poate fi dislocat prin inserția verbului a fi în diversele lui ipostaze, dar și a altor verbe. Referindu-ne la fenomenul de dislocare, remarcăm două situații. Prima privește corelarea a două unități sintactice care nu sunt predicate. Dislocarea primului component se produce prin deplasarea spre dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui de-al doilea component (vezi infra, 2.1.3.1) 2.1.2.2. Primul component poate fi dislocat prin inserția verbului a fi în diversele lui ipostaze, dar și a altor verbe. Referindu-ne la fenomenul de dislocare, remarcăm două situații. Prima privește corelarea a două unități sintactice care nu sunt predicate. Dislocarea primului component se produce prin deplasarea spre dreapta a verbului care se poziționează între negație și adverbul restrictiv. "Repoziționarea
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
fi în diversele lui ipostaze, dar și a altor verbe. Referindu-ne la fenomenul de dislocare, remarcăm două situații. Prima privește corelarea a două unități sintactice care nu sunt predicate. Dislocarea primului component se produce prin deplasarea spre dreapta a verbului care se poziționează între negație și adverbul restrictiv. "Repoziționarea" verbului nu are consecințe semantico-gramaticale. și azi încă, cred că valoarea unei inteligențe nu este dată numai de capacitatea de a rezolva probleme, ci și de statura pe care înțelege să
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Referindu-ne la fenomenul de dislocare, remarcăm două situații. Prima privește corelarea a două unități sintactice care nu sunt predicate. Dislocarea primului component se produce prin deplasarea spre dreapta a verbului care se poziționează între negație și adverbul restrictiv. "Repoziționarea" verbului nu are consecințe semantico-gramaticale. și azi încă, cred că valoarea unei inteligențe nu este dată numai de capacitatea de a rezolva probleme, ci și de statura pe care înțelege să le-o dea (H.-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Minima moralia) = "Așadar intermitența e nu numai condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului". A doua situație este aceea în care structura corelativă relaționează două predicate enunțiative. Dislocarea primului component se produce în același fel: verbul se plasează între negație și adverbul restrictiv. Repoziționarea provoacă apariția lui că expletiv într-o construcție de tipul nu numai că..., ci, dar cu ambele predicate afirmative (compară cu situația descrisă supra, 2.1.2.1). Pentru a deveni născătoare
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
fi pierit brusc de pe fața pământului, ci li s-ar fi șters și amintirea, și numele din memoria oamenilor (M. Cărtărescu, Orbitor). 2.2.2.2. Primul component este dislocat în rare cazuri, de obicei, prin deplasarea spre dreapta a verbului a fi (în diferitele lui ipostaze) sau a verbului a avea. Fenomene de dislocare au fost înregistrate numai în construcții unde unitățile sintactice relaționate nu sunt predicate. "Repoziționarea" verbului nu produce modificări semantico-sintactice. Determinarea infernului odiseic nu este preponderent axiologică
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ar fi șters și amintirea, și numele din memoria oamenilor (M. Cărtărescu, Orbitor). 2.2.2.2. Primul component este dislocat în rare cazuri, de obicei, prin deplasarea spre dreapta a verbului a fi (în diferitele lui ipostaze) sau a verbului a avea. Fenomene de dislocare au fost înregistrate numai în construcții unde unitățile sintactice relaționate nu sunt predicate. "Repoziționarea" verbului nu produce modificări semantico-sintactice. Determinarea infernului odiseic nu este preponderent axiologică, nu este doar o lume a expiației și un
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
dislocat în rare cazuri, de obicei, prin deplasarea spre dreapta a verbului a fi (în diferitele lui ipostaze) sau a verbului a avea. Fenomene de dislocare au fost înregistrate numai în construcții unde unitățile sintactice relaționate nu sunt predicate. "Repoziționarea" verbului nu produce modificări semantico-sintactice. Determinarea infernului odiseic nu este preponderent axiologică, nu este doar o lume a expiației și un sălaș al răilor, ci lăcaș al tuturor morților ( G. Liiceanu, Tragicul) = "este nu doar o lume a expiației și un
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Facă el și pe dracu-n patru, pe mine nu mă mai prinde să-l ajut (17) Ducă-se și la Papa de la Roma, ce vrea ea tot nu se poate/Să se ducă .... În această poziție se poate afla verbul a fi copulativ: (18) (să) Fie el și împăratul, nimeni nu o să accepte așa o prostie (19) (să) Fie cum o fi, eu nu mă mai zbat, structuri care fac tranziția către statutul de (semi)conector al formei fie - în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Prop)... sau (unde fie este urmat obligatoriu de subiectul propoziției, eventual cu expresie ) drept CI depinde de natura semantică a elementelor supuse disjuncției: în (67) - (69), acestea epuizează lista condiționărilor posibile ale regentei, drept care valoarea concesivă a lui fie (conjunctivul verbului copulativ) se pierde în favoarea celei de "operator al indiferenței", corelativ cu sau. Dacă, în schimb, ca în (70), elementele disjunse sunt subsumate unei aceleiași circumstanțe generice ("are calități remarcabile"), de natură să împiedice, prezumtiv, realizarea situației din regentă, avem de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dacă A, atunci B) sau pe cale intonațională (cu accent frastic pe conector: DÁCĂ mă rogi așa frumos, bine, o să vin.) 6 În lucrările de lingvistică, conceptele de factivitate/contrafactivitate sunt definite, de regulă, în raport cu predicatele (cf. DSL 1997) sau cu verbele (cf. Moeschler, Reboul 1999). Utilizarea lor în raport cu conectorii este absolut legitimă, aceștia fiind functori ai unor funcții logico-semantice (de tipul "funcții de funcții", având drept argumente tot funcții propoziționale), putând fi deci considerați predicate de rang înalt, în legătură cu care se
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
introdusă prin inclusiv: Inclusiv marele magnat Bill Gates și-a construit averea pe drepturile de autor. (Radio România Actualități, 7.V.2004); în loc de "(toți) marii magnați, inclusiv Bill Gates...". 2.1.1. INCLUSIV substituie unele semiadverbe - ȘI (în enunțuri cu verbul la forma afirmativă): S-a referit la toate cabinetele din ultimii zece ani, deci inclusiv la Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu. (22, 18-14.II.2006) Fostul impresar, acum președinte executiv și acționar la Dinamo, a fost implicat în conflicte
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
a clasei politice românești sună, venită de la un partid al cărui președinte onorific este un fost colaborator al Securității, ca un pasaj dintr-o retorică a pretextului și o gestică a camuflării. ("Cotidianul", 27.II.2006). - NICI (în enunțuri cu verbul la forma negativă): A doua mare problemă care s-a creat în România, și asta e o problemă a guvernului și a faptului că inclusiv departamentul de "Relații publice" nu funcționează în mod normal [...] este că în țară s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
2.1.2. INCLUSIV dublează pleonastic semiadverbul ȘI: Acordarea unor stimulente și inclusiv de natură fiscală. (TVR1, 23.II.1999) [...] înseamnă inclusiv și renunțarea la [...] (Radio România Actualități, 5.IV.2006). 2.1.3. Folosirea pleonastică a lui inclusiv împreună cu verbul a include atestă un grad avansat de clișeizare: E problema clasei politice, în care eu includ inclusiv opoziția. (TVR 1, 25.VII.2004). 2.1.4. Tic verbal Un caz particular este transformarea clișeului într-un tic verbal (pentru anumiți
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
a imprima discursului politic transparență, dar și precizie, fermitate, hotărâre în acțiune etc.: Eu nu intru în guvern fără un program foarte clar, pe obiective și termene. (D. Voiculescu - Rlib, 8.VI.2006). Adverbul clar poate intra în combinație cu verbe la orice persoană, din categoria dicendi sau cvasisinonime ale lor (a scrie, a stabili), precum și cu alte verbe cu care este compatibil semantic, ca a (se) delimita, a (se) dovedi, a ști, a (se) vedea etc.: Constituția spune foarte clar
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
fără un program foarte clar, pe obiective și termene. (D. Voiculescu - Rlib, 8.VI.2006). Adverbul clar poate intra în combinație cu verbe la orice persoană, din categoria dicendi sau cvasisinonime ale lor (a scrie, a stabili), precum și cu alte verbe cu care este compatibil semantic, ca a (se) delimita, a (se) dovedi, a ști, a (se) vedea etc.: Constituția spune foarte clar că urmărirea și trimiterea în judecată se fac de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (V.
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
etc.: Constituția spune foarte clar că urmărirea și trimiterea în judecată se fac de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (V. Ponta - "Cotidianul", 16.II.2006). În limba actuală, clar și-a extins posibilitățile de combinare și la verbe cu care nu este compatibil semantic (a ajuta, a crede, a întreba, a obține, a urmări, a vrea etc.); în astfel de cazuri, sensul cuvântului se deplasează contextual spre "cert", "cu siguranță", "cu fermitate", el funcționând ca modalizator epistemic de
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
să se tranșeze, iar dacă se dorește fuziunea să se spună foarte explicit, dacă nu se dorește, la fel, să se spună", a încheiat Boc. (TV Antena 3, 25.II.2006)15. Uneori oamenii politici combină formula (foarte) clar cu verbul a trebui, aparent pentru a sugera obligativitatea transparenței într-un sistem democratic. Prezența acestui verb, ca modalizator deontic, imprimă un aspect autoritar mesajului politic, prin capacitatea sa de a crea acte de vorbire directive 16: Trebuie s-o spun foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
se dorește, la fel, să se spună", a încheiat Boc. (TV Antena 3, 25.II.2006)15. Uneori oamenii politici combină formula (foarte) clar cu verbul a trebui, aparent pentru a sugera obligativitatea transparenței într-un sistem democratic. Prezența acestui verb, ca modalizator deontic, imprimă un aspect autoritar mesajului politic, prin capacitatea sa de a crea acte de vorbire directive 16: Trebuie s-o spun foarte clar și răspicat:"Trebuie să facem deosebire între demagogie și democrație". (E. Boc - TV Antena
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
scopul de a conferi mai multă autoritate discursului: Nu cred că e o opțiune asocierea cu PLD. Exclus! O spun clar și fără echivoc. (C. Popescu Tăriceanu - TVR 1, 20.VIII.2007) Atestarea sintagmei foarte clar în combinație pleonastică împreună cu verbul a clarifica arată că este pe cale să se golească de sens, reflectând procesul clișeizării sale: Trebuie să clarificăm foarte clar cine este la putere în România. (E. Boc - B1 TV, 31.V.2007). 4.2. Expresiile "competenței" Unele structuri constituite
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
să clarificăm foarte clar cine este la putere în România. (E. Boc - B1 TV, 31.V.2007). 4.2. Expresiile "competenței" Unele structuri constituite din enunțuri metacomunicative de tip autoreferențial, care, în limbajul comun, servesc la indicarea intenției comunicative − cu ajutorul verbelor dicendi la persoana întâi: pot/vreau să vă spun, comunic, anunț, declar etc. −, au în limbajul politic actual tendința de a imprima conotații speciale mesajului. Verbul a putea 17 intră în componența clișeului pot să vă spun cu actualizarea unuia
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
metacomunicative de tip autoreferențial, care, în limbajul comun, servesc la indicarea intenției comunicative − cu ajutorul verbelor dicendi la persoana întâi: pot/vreau să vă spun, comunic, anunț, declar etc. −, au în limbajul politic actual tendința de a imprima conotații speciale mesajului. Verbul a putea 17 intră în componența clișeului pot să vă spun cu actualizarea unuia dintre sensurile: "am posibilitatea" și "am voie/permisiunea să vă spun" (care corespund, de pildă, în engleză, unor verbe diferite: can, respectiv, may). − Expresia pot să
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
tendința de a imprima conotații speciale mesajului. Verbul a putea 17 intră în componența clișeului pot să vă spun cu actualizarea unuia dintre sensurile: "am posibilitatea" și "am voie/permisiunea să vă spun" (care corespund, de pildă, în engleză, unor verbe diferite: can, respectiv, may). − Expresia pot să (vă) spun, în care pot are semnificația "am posibilitatea", predomină în limbajul reporterilor care transmit o știre "de la fața locului", subliniind faptul că sunt martori oculari, deci pot (sunt în măsură), au competența
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
că, în urma anchetei, cantina taberei a fost închisă [după apariția unei toxiinfecții alimentare]. (TV Antena 1, 9.VII.2007). − Când sunt folosite de demnitari sau de persoane oficiale, expresiile pot să (vă) spun/declar și vă pot spune, în care verbul a putea are sens deontic ("am permisiunea"), subliniază implicit faptul că au acces la informații secrete, din care "au căderea" să dezvăluie public numai anumite date. Intenția lor este de a imprima autoritate mesajului, subliniind, și cu acest prilej, că
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]