5,522 matches
-
ocupă doar 4,4% din suprafața totală. Afluentul principal ai râului Râbnița este râul Vărăncăul Lung (de stânga) cu o lungime de 17 km. Valea râului este puțin șerpuitoare, în formă de V latin, cu lățimea de 2-5 km, cu versanți concavi, abrupți, uneori aproape verticali, cu înălțimea de 80-150 m, puternic dezmembrați pe ravene.
Râul Rîbnița () [Corola-website/Science/328433_a_329762]
-
vărsarea acesteia în râul Trotuș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un afloriment (abrupt în versantul râului Supan, afluent de dreapta al Trotușului), unde în masivul stratelor de rocă (argile, gresii, nisipuri) s-au descoperit importante depozite de faună constituită din resturi fosilizate cu cochilii de anghilă de mare ("Conger conger") și gasteropode.
Strate tip pentru „Formațiunea de Supan” () [Corola-website/Science/328448_a_329777]
-
este un complex balnear medical din Budapesta, situat în sectorul I al Budapestei, la poalele dealului Gellért. Se află amplasată între versantul dealului și faleza Dunării, în imediata vecinătate a Podului Elisabeta în piața "Döbrentei" nr. 9. Este una din cele mai vechi băi termale din Budapesta, fiind construită inițial în 1556 de către turcii otomani, după ocuparea Budei. Actualul complex balnear este
Băile Rudas () [Corola-website/Science/328474_a_329803]
-
printre afluenții celor două ape. De aici, aspectul valurat al reliefului acestui oraș a cărui unitate teritorială, imperfectă, constă în faptul că închide între granițele sale obârșiile celei mai întinse părți din văile Basarabiei de Nord. Relieful este ondulat cu versanții de dreapta domoli, cu înclinația de 5-10 grade în direcția sud-estică. Lățimea văii Răutului este de până la 2 km, versanții de dreapta sunt abrupți până la 60-90 m. În centrul geografic al orașului valea râului formează un „amfiteatru” natural. Versanții de
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
faptul că închide între granițele sale obârșiile celei mai întinse părți din văile Basarabiei de Nord. Relieful este ondulat cu versanții de dreapta domoli, cu înclinația de 5-10 grade în direcția sud-estică. Lățimea văii Răutului este de până la 2 km, versanții de dreapta sunt abrupți până la 60-90 m. În centrul geografic al orașului valea râului formează un „amfiteatru” natural. Versanții de dreapta ai râului Răuțel sunt mai abrupți cu altitudinea de 150 m și întretăiați de 2 pâraie. Aici altitudinea maximă
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
cu versanții de dreapta domoli, cu înclinația de 5-10 grade în direcția sud-estică. Lățimea văii Răutului este de până la 2 km, versanții de dreapta sunt abrupți până la 60-90 m. În centrul geografic al orașului valea râului formează un „amfiteatru” natural. Versanții de dreapta ai râului Răuțel sunt mai abrupți cu altitudinea de 150 m și întretăiați de 2 pâraie. Aici altitudinea maximă ajunge la 155,6 m (Bălții Noi), 161,5 m (Țigănia) și 165,4 m („Casa veteranilor”). În prezent
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
la 155,6 m (Bălții Noi), 161,5 m (Țigănia) și 165,4 m („Casa veteranilor”). În prezent relieful este supus unor procese exogene de modelare ca alunecările de teren. Procese vechi de alunecări se manifestă pe partea inferioară a versantului r. Răut în preajma cartierului Soroca. Alte zone afectate de alunecări, mai noi, sunt în perimetrul străzilor Ceahlău-9 ianuarie-Stradela de Sus (Țigănia) și Arhanghel Mihail-Cupcea-Koșevoi (Bălții Noi). Alunecările din Țigănia ocupă un teren cu lățimea 250 m și lungimea 160 m
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
160 m, au apărut până în 1978 și au distrus cea mai mare partea a caselor din strada Ceahlăului. Cartierul Bălții Noi este afectata de două zone supuse alunecărilor. Prima s-a format în nordul cartierului fiind generată de surparea tălpii versantului de apele lacului orășenesc. Alunecarea care se dezvoltă în zona străzilor Arhanghel Mihail-Cupcea-Koșevoi-stradela Babinskii a apărut în anii 1995-96 și în 1998 focarul avea lățimea 350 m, lungimea 250 m. Cea de-a doua zonă se află la vestul cartierului
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Arhanghel Mihail-Cupcea-Koșevoi-stradela Babinskii a apărut în anii 1995-96 și în 1998 focarul avea lățimea 350 m, lungimea 250 m. Cea de-a doua zonă se află la vestul cartierului, pe locul fâșiei forestiere. Alunecările au fost provocate de însăși configurația versantului, de ridicarea nivelului apelor freatice pe coastă ca rezultat al acțiunilor tehnogene (irigarea grădinilor, scurgeri din conductele de ape, densitatea construcțiilor, etc.) și infiltrația înaltă a precipitațiilor care sporesc forțele hidrostatice și hidrodinamice, ce dereglează echilibrul rocilor, conduce la pierderea
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
depășită. Din acel punct degradare se accelerează și amplifică. Despădurirea, deșertificarea, eroziunea, inundațiile, incendiile și alunecările de teren sunt toate în creștere. Principiul afirmă ca fiind strigătoare la cer "actele împotriva naturii" printre care se numără tăierea de arborilor de pe versanții colinelor, carierele amenajate pe pante, evacuarea apelor uzate și a deșeurilor industriale în sistemul natural de drenaj, pavarea și asfaltarea excesivă, construcțiile pe pante abrupte. Această teorie urbanistică susține că echilibrul ecologic urban poate fi menținut atunci când zonele fragile sunt
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
până la „marginea prăpastiei” (Râpa Galbenă). În sec. al XVIII-lea, era împărțită în trei părți distincte: "Muntenimea de Jos", "Muntenimea de Mijloc" și "Muntenimea de Sus". Constituind efectiv trei fâșii, dispuse radial pe ulița Hagioaiei, Muntenimile ocupau zona inferioară a versantului dealului Copou. În această perioadă, majoritatea boierilor care erau apropiați de diferiții domni ai Moldovei, plus negustorii și meseriașii își ridicau casele, bisericile și prăvăliile în această mahala, pentru a evita zona orașului expusă repetatelor incendii (cel mai cumplit a
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și protejază o gamă variată de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru regiunea Munteniei. La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
În 1998 în localitatea năsăudeană Țigău de lângă Chiraleș a fost inaugurat un monument dedicat bătăliei. Acesta are 10 m înălțime, simbolizează un mâner de spadă și un scut frânt și a fost creat de către sculptorul Tibor Kolozsi, pe unul dintre versanții dealului pe care se află cimitirul reformat. În limba română, este descrisă ficțional din perspectiva întâmplărilor și discuțiilor din tabăra învinșilor, în romanul "Kyrie Lex" al Flaviei Teoc (2009)
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
conținând o zonă de badlands, având o lărgime de 1 kilometru în partea de nord, și până la 3 kilometri în centrul depresiunii, în zona unde se varsă râul Yabbok, îngustându-se apoi spre sud. La vest de Ghor se ridică versanții de est ai Munților Samariei cu o pantă,în medie, de 4 grade, dar care atinge în unele sectoare, și 15-20 grade. În sectorul de nord există câteva fracturi topografice, între care cea mai adâncă este grabenul (Coridorul tectonic) al
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Tirza (Wadi Faraye).Fracturi suplimentare sunt Bikat Tamun și Wadi Maliah - în zona Mehula. iar la granița de nord Nahal Bazak, Wadi Shubash. Aceste fracturi geologice dictează direcțiile drumurilor dinspre spinarea muntelui spre Depresiunea Iordanului. În sud și la mijloc versantul dinspre Samaria spre depresiune este continuu și cu greu permite trecerea dintre est și vest. Corpurile acvatice de la nord la sud: pătrunde în depresiunea Iordanului între Mehola și Shadmot Mehola, conține apă din izvoarele sărate din Hammam al Malih și
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
de fâșiim după diferențele în structura solului, climat, factorul uman și relief. În general, cu cât se înaintează spre est, crește prezența elementelor de vegetație deșertică arabo-saharienă și scade cea a elementelor de floră mediteraneană Sectoarele florei din depresiune: Pe versantele estice ale Munților Samariei, unde trece Șoseaua Allon și în așezările Mekhora, Gittit și Maale Efraim - la o altitudine de 300-400 metri, de asemenea mai la sud, la o înălțime mai mare, de 660 metri, în așezările Kokhav Hashahar și
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
pot menționa ovăzul comun,Cirthopsis delileana (un fel de orz sălbatic),Bromus fasciculatus, Hordeum spontaneum (Orzul de Tabor), Stipa capensis și grâul sălbatic. Ici și colo se zăresc copaci singuratici ca butum sau fisticul atlantic (Pistacia atlantis) sau roșcovul comun Versanții de cretă cu fața spre răsărit, care descind spre șesul depresiunii și albiile care îi străbat Cantitatea de precipitații de 150-200 mm pe an și calcarul dur încurajează o mare răspândire a arbustului Retama raetam (în ebraică „Rotem”) și a
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); ce adăpostesc, conservă și asigură condiții de viețuire câtorva specii din fauna protejată a țării. La baza desemnării sitului se află cinci
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
răniți. De asemenea, patru oameni, inclusiv un național nepalez, sunt dați dispăruți în Ținutul Nyalam. În Bangladesh, patru oameni au murit, iar alți 200 au fost răniți, majoritatea în timpul operațiunilor de evacuare. Cutremurul a generat o avalanșă de proporții pe versantul sudic al Everestului, omorând 17 alpiniști (printre care și Dan Fredinburg, unul dintre managerii Google) și rănind alți 61. Oficialități din Ministerul Turismului estimau că 1.000 de oameni erau pe munte la momentul producerii avalanșei, 400 dintre aceștia fiind
Cutremurul din Nepal (2015) () [Corola-website/Science/334079_a_335408]
-
Alex Găvan, Teofil Vlad, Justin Ionescu și Zsolt Torok), toți patru scăpând nevătămați, conform MAE român. Replicile ce au urmat șocului principal au dat naștere altor avalanșe și căderi de roci și gheață. 217 persoane sunt încă date dispărute pe versantul nepalez al Everestului. Muntele Everest este situat la aproximativ 220 km de epicentrul cutremurului. Un elicopter a reușit să transporte 22 de răniți grav către satul Pheriche, înainte ca operațiunea de salvare să fie sistată din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Pheriche
Cutremurul din Nepal (2015) () [Corola-website/Science/334079_a_335408]
-
este un culoar de vale situat în Podișul Moldovei, România. Unitate morfologica și hidrografica, se suprapune văii și versanților râului Siret de la intrarea sa în România pe la Vășcăuți și până la ieșirea să în spațiul Câmpiei Șiretului. Din punct de vedere funcțional este o regiune anizotropa care se desfășoară alungit și care, prezintă centre de polarizare dispuse axial. Pentru arealul
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]