56,083 matches
-
de adjective care se referă la dimensiune sau la cantitate, și care nu au corespondente românești care să indice apropierea și depărtarea: Exemple în propoziții: În gramaticile limbii maghiare sunt considerate adjective demonstrative mai multe cuvinte, care nu variază după gen, această categorie gramaticală fiind străină limbii maghiare. Ca adjective se folosesc aceleași forme ca cele ale pronumelor. O primă categorie sunt adjectivele corespunzătoare lui "acest" și "acel", precum și cele care le au pe acestea ca ultimul element al unor adjective
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
cu vocea în timpul dansului, precum în Oltenia. În afara jocurilor, melodii instrumentale mai sunt câteva ce aparțin ritualului nupțial. Piesele vocale și vocal-instrumentale au text românesc, cu excepția unor cântece care au, parțial sau total, text țigănesc. Ca text, unele piese aparțin genului epic, altele celui liric. Ca origine, piesele cu text românesc sunt fie țărănești, fie orășenești sau creații ale mahalalelor bucureștene. Aceeași diversitate se poate constata și la jocuri: pe lângă cele de origine țărănească, se întâlnesc numeroase creații orășenești sau chiar
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
în satele așezate pe marginea Dunării. Aceste spații mai păstrează și astăzi, într-o mică măsură ce-i drept, un folclor curat și divers. Balada sau cântecul bătrânesc, cum este numită adesea în mediul rural din Muntenia și Moldova, este genul cel mai spectaculos și mai deosebit din zona Vlașca-Teleorman, căruia i s-a acordat și cea mai mare atenție în folcloristică românească. Baladele culese și înregistrate în această zonă de-a lungul timpului nu se deosebesc ca tematică și subiecte
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
ci și muzical. În forma sa cea mai bună, balada se bazează pe improvizație. Din baladele culese de-a lungul timpului, doar câteva par a avea formă fixă, pe când majoritatea au formă liberă, mai bogată sau mai puțin bogată. Ca gen în care se reflectă felul de gândire, de simțire și năzuințele maselor țărănești ajunse pe o anumită treaptă de dezvoltare social-economică, când se schimbă aceste condiții, balada își schimbă și ea conținutul și stilul. O dată cu această evoluției, cântecul bătrânesc a
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
dragostea propriu-zisă, cu o puternică tentă carnală. Acestea au constituit un interes deosebit pentru cercetătorii folcloriști și etnomuzicologi, născând astfel și interpretări și viziuni diferite asupra lor. După unii specialiști aceste cântece sunt creații de sine stătătoare, înrudite cu toate genurile (cântecul propriu-zis, doina și cântarea epică), însă majoritatea consideră „dragostea” ca fiind o specie particulară de doină. Conform etnomuzicologului Tiberiu Alexandru, „dragostea” este un tip aparte de doină, de obârșie lăutărească. Din punctul său de vedere, acest tip local s-
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
numeroase elemente muzicale orientale. O opinie asemănătoare are și etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu (care a efectuat cercetări mai ales în localitatea Clejani), considerând aceste cântece ca o subspecie a doinei. Pe cealaltă parte, etnomuzicologul Speranța Rădulescu consideră „dragostea” ca fiind un gen liric care se situează între cântecul propriu-zis, doină și cântarea epică, fiind însă mai dinamic decât toate trei, cu un profil melodic distinct întâlnit numai în Muntenia și Oltenia. Din punct de vedere muzical, „dragostele” se bazează pe îmbinarea a
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
femei. Din perioada literaturii din epoca jahiliyya s-au păstrat proverbe, legende și numeroase poezii care au fost consemnate în scris în vremea islamului. Atât bărbații cât și femeile compuneau poezii în această perioadă. Bărbații alegeau să scrie în toate genurile, iar femeile scriau elegii pentru partenerii lor căzuți pe câmpul de luptă. Qașida, cel mai popular gen poetic, este un poem împărțit în trei părți. In prima parte este descrisă suferința poetului care a fost despărțit de iubita lui, fiind
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
fost consemnate în scris în vremea islamului. Atât bărbații cât și femeile compuneau poezii în această perioadă. Bărbații alegeau să scrie în toate genurile, iar femeile scriau elegii pentru partenerii lor căzuți pe câmpul de luptă. Qașida, cel mai popular gen poetic, este un poem împărțit în trei părți. In prima parte este descrisă suferința poetului care a fost despărțit de iubita lui, fiind abandonat de tribul acesteia. A doua parte enumără dificultățile pe care le întâlnește în călătoria sa prin
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
unei femele țânțar din specia "Aedes aegypti". Aceasta afectează doar oamenii, alte primate și câteva specii de țânțari. A fost prima boală descoperită cu transmitere prin intermediul insectelor de către Walter Reed în jurul anului 1900. Virusul este unul de tip ARN aparținând genului "Flavivirus"..ARN -ul viral este monocatenar, pozitiv format din circa 11 000 nucleotide cu o singură secvență de codare pentru proteina virală.Proteazele celului gazdă taie această proteină în trei structuri : C, prM, E și șapte proteine non-structurale: NS1, NS2A
Febră galbenă () [Corola-website/Science/335385_a_336714]
-
consolidare a Statului național centralizat și aspirațiile de autodeterminare ale minorităților. Ion I. Lapedatu este creditat ca fondatorul sistemului de asigurări pentru românii din Transilvania. După publicarea în 1902 la Brașov a lucrării „Teoria asigurărilor asupra vieții”, prima de acest gen din literatura ardeleană românească de specialitate, și în calitatea sa de secretar al Solidarității, el a preluat ideea lansată la Conferințele directorilor institutelor românești de credit și a lansat un apel la conferința din 27 septembrie 1909 pentru înființarea unei
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
închisa: fumurie-brunie, neagră, cenușie - colorit de tip homocrom. Se cunosc peste 2000 de specii, răspândite pe tot globul, dar mai cu seamă în zonele temperate. În România plecopterele sunt destul de comune în preajma apelor din zonele de deal și de munte: genurile "Perla", "Isogenus", "Perlodes", "Chloroperla", "Nemura", etc. Adulții plecopterelor zboară, în general, greu; ei se întâlnesc cam prin aceleași locuri unde trăiesc și larvele, fie în locuri muntoase cu ape reci și repezi, fie în locuri de câmpie cu ape stătătoare
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
văzute. Larvele se hrănesc cu vegetație acvatică sau cu mici crustacee sau alte larve pe care le găsesc sub pietre sau în vegetația submersă. Stadiul larvar poate dura până la trei ani. Larvele năpârlesc de mai multe ori (22 năpârliri la genul "Nemura" și 38 năpârliri la genul "Perla"). Ultima năpârlire se are loc în mediu aerian, larvele ieșind din apă și cățărându-se pe vegetația de pe mal. Cele mai primitive plecoptere, protoperlidele, au apărut în permian și au lăsat fosile până în
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
acvatică sau cu mici crustacee sau alte larve pe care le găsesc sub pietre sau în vegetația submersă. Stadiul larvar poate dura până la trei ani. Larvele năpârlesc de mai multe ori (22 năpârliri la genul "Nemura" și 38 năpârliri la genul "Perla"). Ultima năpârlire se are loc în mediu aerian, larvele ieșind din apă și cățărându-se pe vegetația de pe mal. Cele mai primitive plecoptere, protoperlidele, au apărut în permian și au lăsat fosile până în jurasicul inferior (liasic) când au fost
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
pește dulcicol bentopelagic, de 7-11 cm (maximal 15 cm) lungime, din familia ciprinidelor, care trăiește în cursul mijlociu al râurilor de deal și șes din Europa: Nistrul și cea mai mare parte a bazinului Dunării. Poate trăi 5 ani. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "kessleri" este dată în cinstea zoologului Karl Fedorovich Kessler (1815-1881). , Porcon, Porcănel, Boțog, Cui, Pește pistriț, Pistriț, Petrișor, Văcar, Chetrar, Petroc. Europa: Nistru și afluenții
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
intra în regiunile mocirloase ale râului. Porcușorul de nisip trăiește în cârduri mari de câteva sute de exemplare, stă nemișcat pe fundul apei, ducând o viață sedentară. În epoca reproducerii face migrații scurte. Mai puțin fotofob decât alte specii ale genului "Romanogobio", este mai activ în amurg sau în zilele înnorate, dar și în timpul zilei. Lungimea obișnuită 6-11 cm, maximal 16 cm. Femele sunt mai mari. Poate trăi 5 ani. Porcușorul de nisip se aseamănă mult cu porcușorul de vad ("Romanogobio
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
decât spațiul interorbitar, formând 5,6% din lungimea corpului. Spinii branhiali scurți, rari. Orificiul anal este situat la mijloc, mai aproape de baza înotătoarei ventrale decât de înotătoarea anală, uneori la egală distanță. Înotătoarele mai mari decât la alți pești ai genului "Romanogobio". Înotătoarea dorsală scurtă, cu 3 radii neramificate și 8-9 radii ramificate, începe puțin înaintea bazei înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală scurtă, cu 5-8 radii ramificate. Începutul înotătoarei anale mai aproape de începutul înotătoarei ventrale decât de baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Porcușorul de vad sau chetrarul (Romanogobio uranoscopus) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-8 cm (maximal 13 cm), din familia ciprinidelor, care trăiește în râurile de munte și de deal din regiunea răsăriteană a bazinului dunărean. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "uranoscopus" este format din cuvintele grecești "ouranos" = cer și "skopos" = privire, țintă, adică „care privește în cer”, cu referire la ochii peștelui îndreptați în sus
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
zilnică ce în mai puțin de 5 ani de la inițiere a ajuns la peste 30 miliarde de euro. Această sumă reprezintă de fapt un nivel cuantificat al furtului și risipei de bani publici în România. Este singura inițiativa de acest gen din România și a devenit un reper atunci când se discută despre nivelul global al corupției. Inițiativa civică intitulată „porcisme” are ca scop să monitorizeze și să scoată în evidență ineficientă instituțiilor statului în ceea ce privește cheltuirea banilor publici. Ideea generală este de
Porcisme () [Corola-website/Science/331561_a_332890]
-
demersali, care trăiesc pe funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiește o singură specie - limba de mare ("Pegusa nasuta", sinonim "Solea nasuta"). În Marea Neagră au fost identificate 4 specii
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiește o singură specie - limba de mare ("Pegusa nasuta", sinonim "Solea nasuta"). În Marea Neagră au fost identificate 4 specii de soleide.
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
Europa Report este un film science-fiction din 2013 regizat de Sebastián Cordero, avându-l protagonist pe Daniel Wu. Ca gen înregistrare recuperată, filmul reamintește o poveste fantastică a primului echipaj la luna Europa, una din lunile lui Jupiter. În ciuda unei căderi majore a tuturor comunicațiilor cu Pământul și Centrul de Control al Misiunii, și alte serii de crize, echipajul își
Europa Report (film) () [Corola-website/Science/331604_a_332933]
-
inferior și triasic și au împreună cu scopeliformele, din care probabil deriva, caractere asemănătoare. Aproximativ jumătate din peștii vii aparțin acestui supraordin. Acantopterigienii includ aproximativ 14.800 de specii repartizate în 3 serii, 13 ordine, 267 de familii și peste 2300 genuri.
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
suport material pentru spirit. "Booklist" descrie astfel seria "": „Asemenea epocii de aur a explorărilor europene, în seria lui Stackpole hărțile devin secrete bine păzite, cu proprietăți misterioase și chiar oculte.”. "Publishers Weekly" laudă „aventura nonstop pentru cei cărora le place genul fantasy măreț și însângerat”, în timp ce "Scifi.com" consideră că „Stackpole conduce mecanismele ca un maestru și imaginează conspiratori la fel de inteligenți precum conspirațiile”.
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
este un gen de pești dulcicoli de talie mijlocie sau mică din familia ciprinidelor răspândiți în Eurasia în lacurile și râurile de munte și de la poalele munților și de deal, mai rar în apele limpezi și nepoluate din râurile de câmpie. Pești de
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
mici, având corpul alungit, fusiform și gros, slab comprimat lateral. Spinarea și abdomenul, rotunjite. Carena abdominală înaintea deschiderii anale, fără solzi, lipsește. Pedunculul caudal scurt, comprimat lateral. Capul comprimat lateral, relativ mai mare și mai rotunjit decât la speciile din genurile "Squalius" și "Leuciscus". Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, privesc lateral. Oasele preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului. Gura de mărime mică sau mijlocie în poziție terminală sau subterminală, cu buze subțiri, cea inferioară întreruptă la mijloc. Mustățile
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]