56,095 matches
-
nu se mai practică. Și jazz-ul mă preocupă, mi-a plăcut dintotdeauna, pentru libertatea pe care o degajă. A.V. Asta voiam să vă spun acum. Ce să fac dacă lucrările dumneavoastră m-au inspirat la montaj să le "comentez" cu jazz? Dar, se pare, nu a fost chiar nepotrivit, pentru că și Dumneavoastră v-a plăcut. D.P. Dumneavoastră sunteți un specialist în jazz... A.V. ...nu știu cât de specialist... D.P. ... comparativ cu mine, mai mult ca sigur, și nu numai. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Sunteți o figură singulară în cultura română. Ați scris cărți foarte importante, ați lucrat în diplomație, dar nu v-ați dărâmat prestigiul apărând pe un disc în care cântați cu Johnny Răducanu la Tescani, nu l-ați pus în pericol comentând acidulat-savuros în ziare și reviste tot felul de întâmplări, năravuri și mentalități amestecate astăzi într-un adevărat "bâlci al deșertăciunilor" românești. Ați publicat o serie din aceste texte în volumul, modest intitulat, aș spune eu, "Note, stări, zile"2. Balansați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
publici poți să te întrebi cine te va citi, auzi etc. Lucram pentru mine, nu pentru niște șefi, și americani, și radiofonici, instalați în păcatele profesiei, sondaje și alte năravuri."5 A.P. Admirabil text. Da. A.V. Este ceva de comentat apropòs de media românească actuală, în lumina acestei mărturisiri, a acestei profesiuni de credință? A.P. E amuzantă ideea pe care doamna Lovinescu spune că o aveau patronii americani, cum că Europa de Est e plină de cowboys deghizați care nu înțeleg mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și un muzician desăvârșit de la care am luat elemente fundamentale, pe care și astăzi le mai am în tehnica mea. A.V. Să spunem că, spre lauda dumneaei și spre lauda ta, ați menținut relațiile profesionale, și acum vă sfătuiți, comentați situațiile muzicale ce se ivesc... V.I. Sigur, sigur, vorbim despre muzică tot timpul. Apoi am plecat în Spania, la Madrid, la profesorul Bașkirov, unde am studiat șase ani, am studiat și am cântat foarte multă muzică de cameră, după care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dublă formație, literară și plastică, să arunc punți între domenii, dar fără să atentez vreodată la ingenuitatea privirii, care trebuie păstrată când încerci să te apleci asupra fenomenului plastic. A.V. Aveți un stil personal de a scrie, de a comenta fenomenul artistic. Cine v-a cultivat condeiul? În liceu, și mai târziu. D.H. Am urmat un liceu serios, liceul clasic, unde mi s-au dat posibilități de libertate a lecturii și a formării, profesori cărora le sunt recunoscător. Unii cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o mare autoritate, câteodată ne înțelegeam dintr-un semn, pe stradă, luam cutare imagine, la colțul ochiului se vedea semnalul! Și din acest material trebuia construit, construit un întreg care să înainteze sintetic, convingător. A.V. Aveați un text, sau comentați imaginile de pe ecran? D.H. Nici nu exista posibilitatea să vezi imaginile pe un ecran mic. Puneam filmul să "curgă", pe un ecran mare. Odată, de două ori, la început, nu eram mulțumit cu intrarea, cu tonul pe care trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Alexa Visarion Cred că au fost mai multe. În primul rând, a fost un context familial care a creat o tensiune și o rezistență la un anumit tip de opresiune a vieții împotriva mea, copil, și a mamei mele. A comenta, a vorbi despre, era și un mod de salvare, de rezistență. Tatăl meu era deținut politic, m-am născut când el era la canal, și-atunci, mama și cu mine am creat un cuplu. Un cuplu al unei femei tinere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pentru siguranța de Stat. Astfel evreii Nuhan, cismar 128, din strada Principesa Maria Nr. 16 Galați, croitoreasa Hova129 și un altul Domescu fotograf 130, toți evrei, care locuesc la aceiaș adresă, nu le scapă prilejul în nici o discuțiune ca să nu comenteze mersul evenimentelor având toată convingerea de reușită a Angliei și Rusiei Sovietice. În cercuri restrânse printre locatari provoacă discuțiuni și răspândesc știri despre unele pretinse victorii engleze contra puterilor Axei și că odată cu această victorie li se va schimba și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
RAPORT CONTRAINFORMATIV pentru ziua de 15 Ianuarie 1942 1/. STAREA DE SPIRIT. a). În armată bună. b). A populației bună. 2/. UNGURI. Ungurii din Ardeal privesc cu interes vizita D-lui Ribbentrop 763 la Budapesta. În legătură cu acest eveniment politic, ei comentează că a sosit momentul ca Ungaria să redobândească întregul Ardeal, fără de care nu este dispusă a participa cu armata sa la războiul împotriva bolșevismului. Chestiunea se urmărește. 3/. EVREI. În ultimul timp, evreii au lansat zvonul că proprietățile lor imobiliare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se urmărește. 3/. EVREI. În ultimul timp, evreii au lansat zvonul că proprietățile lor imobiliare, care au fost trecute în patrimoniul Statului, vor fi înapoiate, cu obligațiunea de a le vinde în termen de 6 luni creștinilor. Acest zvon este comentat defavorabil de populație. Este necesar a se da lămuriri în această privință prin radio și presă. S'a semnalat Subsecretariatului de Stat al Românizării. 4/. DIVERSE. În ziua de 19.XII.1941, mai mulți soldați șoferi din Compania Auto a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercurile evreiești apropiate Dr-ului Willy Filderman 1304, se afirmă că acesta ar fi depus recent un memoriu, adresat Domnului Mareșal Ion Antonescu, în legătură cu problema ridicării evreilor din țară și deportarea lor în Transnistria 1305. În legătură cu cele de mai sus, se comentează că eliberarea evreilor care se aflau deținuți în Capitală, în scopul de a fi deportați, se datorește intervenției lui Willy Filderman. Deasemeni, se susține că o comisiune compusă din magistrați va fi trimisă în Transnistria, pentru verificarea situației evreilor deportați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
disipă, fără a fi forțate. Și pare că tot ceea ce face acest lucru posibil este încrederea pe care artistul o investește în publicul său. Câștigați unul dintre cele două volume Carte de artist oferite de Daniel Knorr! Sunteți invitați să comentați pe marginea paginilor dedicate campaniei, prin e-mail: supliment@polirom.ro, pe site-ul www.supliment.polirom.ro - secțiunea „Artistul asociat“ sau prin poștă: Iași, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266. Data limită de expediere a mesajelor: 26
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marin Bunget Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]
-
ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970, Anul III, 27 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Ion Untaru Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
ezitare își face drum înspre el, dându-i pe toți la o parte cu gesturi calme, dar ferme. Își îmbrățișează profesorul și mentorul cu mai multă căldură decât de obicei. Acesta observă emoția fostului său student și prieten, dar nu comentează în nici un fel, preferând, ca de obicei, să adreseze o vorbă bună decât să facă observații asupra stării de spirit a lui John. După mai multe strângeri de mâini ajunge în preajma scenei pe care tatăl său o stăpânea cu un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-o pe cea americană ca mărime a fost îndelung vehiculată în media românească și nu numai. Lumea privește aceste evoluții ca parte a unui concurs și chibițează situându-se, asemenea suporterilor unei întreceri sportive, de o parte sau alta. Se comentează în fel și chip. Cei care iubesc China pentru orientarea politică pe care o consideră comunistă, nu uită să bată obrazul celorlalți în semn că, iată, timpul le-a dat dreptate și socialismul aplicat în mod corect poate fi victorios
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că vorbesc despre România, ci că vorbesc despre dumneavoastră și că aveți o speranță dacă într-adevăr se dorește așa ceva. Domnul ambasador al Rusiei a declarat recent că aceasta are interese legitime în tot spațiul ex-sovietic, inclusiv în Basarabia. Cum comentați? Nu credeți că România ar trebui, dacă nu să aibă drepturi legitime, atunci cel puțin obligații morale față de Moldova? A doua întrebare: ați spus că România este șansa Moldovei de integrare europeană. Cum explicați politica externă ezitantă? Mihai-Răzvan Ungureanu: Trebuie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
des, stârnind încruntări sau întrebări de intelectuali rasați: o singură națiune, două state. Cred în valoarea acestei formule, care nu rezumă o situație, ci poate conduce la un alt viitor. Repet însă: ca să dansezi, ai nevoie de un partener. Nu comentez afirmația pe care mi-o citați mai înainte, dar spun că obligația noastră față de Republica Moldova este aceea de a fi de ajutor ori de câte ori ni se cere, de a-i oferi toate șansele care pot fi valorificate spre binele ei. Nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
vreuna, ar trebui căutată în capacitatea de a fi creativi când vine vorba despre politică externă, despre conturarea acelei politici externe care ar apăra libertatea. Apărarea libertății nu este doar un simplu act moral. Îi voi lăsa pe eseiști să comenteze pe această temă, pe cei care preferă să stea cuminți în băncile lor, să critice și să nu se implice niciodată în conturarea realității. Pentru noi, apărarea libertății a fost în mare măsură o sarcină pe care ne-am asumat
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
la curent, și unii, și ceilalți, cu interesele fiecăruia, astfel încât vocile noastre să se facă auzite atunci când discutăm sau analizăm mediul regional de securitate. Al treilea aspect are legătură cu ceea ce un fost istoric român a numit - și nu voi comenta semnificația cuvintelor sale - cel mai bun vecin al României: Marea Neagră; nu este o remarcă liberală. Este cu siguranță vocea cuiva care face apel din fortăreața sa și care crede că numai natura ar merita să beneficieze de pe urma prosperității sau a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
o televiziune cu o anumită audiență, vă rog să mă credeți că eu nu am văzut nici o reacție până acum la aceste două aserțiuni ale domnului Patriciu. Nimeni nu a spus nimic! Mihai-Răzvan Ungureanu: Nici nu știu cine ar fi putut să comenteze aici. Sunt două... Mircea Zamfir: Palatul Cotroceni ne-a obișnuit cu o reacție promptă de dezavuare. Nu am avut parte de așa ceva. Vă simțiți confortabil ca ministru de Externe, fie el și demisionar, cu această afirmație rămasă în spațiul public
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Palatul Cotroceni ne-a obișnuit cu o reacție promptă de dezavuare. Nu am avut parte de așa ceva. Vă simțiți confortabil ca ministru de Externe, fie el și demisionar, cu această afirmație rămasă în spațiul public? Mihai-Răzvan Ungureanu: Mă obligați să comentez o chestiune pentru care instituția în care mă aflu nu are nici un comentariu. Și atunci, evident, chiar nu am ce spune. Revenind la modul în care noi suntem obișnuiți să descriem relația cu Federația Rusă, să știți că rareori s-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Conform noului statut, am un loc de drept în noul Birou Politic, în calitate de ministru, iar noua conducere va hotărî în ce măsură va avea nevoie de expertiza mea. Laurențiu Ciocăzanu: Sunteți optimist sau pesimist în legătură cu viitorul PNL? Mihai-Răzvan Ungureanu: Sunt circumspect. Cum comentează 1. Viitorul relațiilor cu Moldova: Trebuie să schimbăm direcția sensibilității noastre. Eu cred că ceea ce ne interesează pe noi sunt cetățenii moldoveni, pe ei trebuie să-i ajutăm, lăsându-i pe politicieni să creadă că-i ascultă toată lumea. Dorim ca
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ștefan Susai: Cum explicați relația tensionată cu Republica Moldova - iată, președintele Vladimir Voronin a făcut din nou declarații la adresa Bucureștiului - și cum va decurge relația cu Republica Moldova, având în vedere că România va fi membră a UE? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu voi comenta declarațiile președintelui Voronin și, mai mult decât atât, sustrăgându-mă întrebării dumneavoastră, vă spun că nici politica externă nu o facem prin presă. Ceea ce sper este ca prietenii noștri de la Chișinău să vadă bine, cu destulă înțelegere, șansa pe care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
i se poate da o șansă europeană. Ceea ce sper este ca actuala administrație să știe să o valorifice. Inteligent, cu tact și cu mai puțină retorică. Ștefan Susai: De la 1 ianuarie 2007, România va introduce vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Cum comentați deruta care este la Chișinău? Nimeni încă nu știe cum vor fi luate vizele, din punctele de frontieră, de la consulat, iată că autoritățile Republicii Moldova întârzie deschiderea consulatelor pe care le doreați la Bălți și la Cahul. Mihai-Răzvan Ungureanu: Noi credem
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]