54,963 matches
-
latura de nord a bisericii. Au fost descoperite 60 de morminte, înhumările și reînhumările având loc într-o perioadă întinsă din prima jumătate a secolului al XV-lea și până în secolul al XVII-lea. În morminte s-a găsit un inventar arheologic format din monede de argint și de cupru, un inel de cupru, nasturi globulari de argint aurit și de aramă, fragmente de țesături cu fir de argint aurit. În două morminte s-au găsit groși din timpul domniei lui
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
asupra tuturor acareturilor, vaselor bisericești, veșmintelor, cărților și altor bunuri mari și mici a bisericii hram: Sfânt: Marele Mucenic Dimitrie din târgul Sucevei înăuntru și afară precum s-au aflat în ziua de astăzi”, un manuscris cu 19 pagini. În inventar se specifică faptul că turnul clopotniță ctitorit de Alexandru Lăpușneanu nu mai avea acoperiș, în locul lui fiind construită o clopotniță de lemn cu stâlpi, având înălțimea de patru stânjeni și trei șuhuri. Aceasta era amplasată în curtea bisericii, lângă dugheana
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
de un cadru dreptunghiular, cu baghete încrucișate. Pronaosul are la partea superioară o boltă într-o singură calotă sferică. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și care a fost distrus parțial. Naosul este boltit în stil moldovenesc, printr-o serie de arce dispuse pe
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
printr-o serie de arce dispuse pe diagonală și pandantivi care susțin turla cilindrică. Absidele laterale sunt boltite în sfert de sferă, iar absida altarului în jumătate de sferă. Pavimentul bisericii a fost realizat, în cursul timpului, din diferite materiale. Inventarul din anul 1792 menționează că pardoseala altarului și a naosului era din cărămidă, iar cea a pronaosului și a pridvorului din lespezi de piatră. În deceniul șase al secolului al XX-lea, pardoseala era din lespezi de gresie. În urma ultimei
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
din partea unchiului său Georg Draudt, a cumpărat o farmacie la Sibiu pe care a numit-o „Zum Löwen”. Fiind interesat în principal de plantele medicinale, a publicat începând cu 1791 în revista „Sieben-bürgische Quartalschrift”, prima revistă științifică din Transilvania, un inventar al planetelor medicinale sălbatice din Transilvania, clasificate după sistemul lui Carl von Linné. Pe lângă numele latin, erau menționate și numele populare în germană, săsească, maghiară și română. În 1808 a fost rugat de către medicul-șef dr. Franz Nyulás, membru al
Petrus Sigerus () [Corola-website/Science/316716_a_318045]
-
împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele de căpetenie ale lui XS și Maicii Prea Curate și de o parte Sf. Nicolae și de alta Sf. Arh. Mihail. În mijloc, ușile împărătești cu Bunavestire
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
de o parte Sf. Nicolae și de alta Sf. Arh. Mihail. În mijloc, ușile împărătești cu Bunavestire și Arh. Gavril, iar în loc de ușile cele mici (diaconești, n.n.) pânză de carton (bumbac, n.n.)”. O descriere a noii biserici aflăm tot în inventarul din 1855, întocmit de protopopul Ioan Cefan și preotul Eftimie Popescu: „Biserica zidită de lemn, fondamentul de piatră, dinăuntru vatra altarului și dinaintea ușilor împărătești până la amvon (soleea, n.n.) podită cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
fiecare instalație radiologică și nucleară trebuie să fie clasificată și trebuie realizate analize de risc și evaluări ale consecințelor accidentelor. Au fost formulate indicațiile internaționale (IAEA-TECDOC-953) pentru a clasifica instalațiile și domeniile în cinci categorii variind de la reactoare nucleare și inventare de combustibil ars mari până la domenii pentru care singura contramăsură posibilă este limitarea consumului anumitor alimente datorită accidentelor din exteriorul țării (a se vedea tabelul 1). Cu cât sunt mai grave consecințele potențiale ale unui accident în exteriorul amplasamentului cu
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
de control celebră este "Lista de control cu adjective (ACL)" elaborată de Gough (1952). Această listă constă din 300 cuvinte-descriptori pe care o persoană le poate verifica, fiind auto-descriptive. Khatena și Torrance (1977) au dezvoltat un test de creativitate denumit "Inventarul Percepției Creative", care cuprinde două măsuri ale percepției creative și anume: "Ce tip de persoană ești?" ("What Kind of Person Are You?")-în l.engl. (testul WKOPAY) și "Ceva despre mine însumi" ("Something About Myself") -în l. engl. (testul SAM). Dintre
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
a Guvernulului României, privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătură cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului, semnat de Petre Roman, publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 30 iunie 1992, Castelul Buftea, inclusiv mijloacele fixe și obiectele de inventar aferente, au trecut în administrare la Ministerul Culturii. Prin Hotărârea Guvernului nr. 854 din 28 septembrie 2000, privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000, "Complex Buftea
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
ce va fi acolo secară și grână și pâine, iar ei să aibă a le vinde acolo și banii să trimită la egumen, ca să aibă a trimite la sfânta marea biserică din Ierusalim”" . În prezent, manuscrisul original se află în inventarul Complexului Muzeal Bucovina din municipiul Suceava. În anul 1703, domnitorul Mihai Racoviță a scutit satul Toporăuți, proprietate a Mănăstirii Barnovschi, de toate dările: bezmen, iliș, sulgerit, solărit, gorștină, desetină etc. Scutirile de dări acordate satului Toporăuți au fost întârite și
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
În anul 1765 egumenul ei era Macarie, clopotar Nicolae Bucuș. O comisie topografică stabilește în anul 1773 arealul mănăstiresc ca având o suprafață de cca 2 ha. În anul 1774 avea un singur călugăr. Protopopul greco-catolic Teodor Meheși raportează în inventarul făcut de el la această mănăstire în 11 februarie 1783 (la cererea vicarului general greco-catolic al Blajului) că averea mănăstirii consta dintr-un teren lung de 76 stânjeni (150 m), lat de 40 stânjeni (76 m), cu o suprafață totală
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
89 mp, 3 încăperi), atelierul (56 mp, 2 încăperi), 2 pivnițe (117 mp), 3 cișmele (1 km) și o locuință a BNR-lui. Moșia Solești a fost expropriată prin Decretul nr. 83/1949, conacul și celelalte clădiri fiind naționalizate, iar întreg inventarul agricol și produsele agricole aflate în stoc fiind confiscate. Conacul Rosetti-Solescu a fost construit la începutul secolului al XIX-lea (în jurul anului 1827 ) de către postelnicul Iordache Rosetti, descendent din marea familie boierească Ruset (Roset), de origine domnească, ramura Solescu. În
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
prin Avizul nr. 152/F din 17 mai 1996, a aprobat această solicitare cu condiția de a se realiza lucrările de consolidare-restaurare necesare. Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Național al județului Vaslui a solicitat la 25 mai 1998 înscrierea conacului în inventarul bunurilor din domeniul public de interes județean, dar Consiliul județean Vaslui a refuzat din cauza faptului că „nu există un act juridic de trecere în proprietatea statului”. În anul 2001, conacul a fost înscris în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
mai 1998 înscrierea conacului în inventarul bunurilor din domeniul public de interes județean, dar Consiliul județean Vaslui a refuzat din cauza faptului că „nu există un act juridic de trecere în proprietatea statului”. În anul 2001, conacul a fost înscris în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Solești. După răsturnarea regimului comunist, conacul a fost revendicat în 2002 de către moștenitorii lui Theodor Rosetti (ultimul proprietar) stabiliți în Germania sau Franța: Claudia Paulus-Amashaufer (Germania), Anne Christine Rosetti (Franța) și Stephane Rosetti-Solesco
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
nou update intitulat WAR (Război)a fost lansat în 17 decembrie 2009, pentru Soldat și Demoman. Bazat pe un presupus război între clasele Soldat și Demoman, care luptă pentru arme noi, updateul a inclus o revizuire majoră a sistemului de inventar, pentru a permite fabricarea de arme și pălării. În ziua eliberării sale, a fost dezvăluit faptul că Soldatul a omorât mai mulți Demomani și că Gunboats, itemul secret, i-a fost oferit Soldatului. Acestea sunt cizme care reduc drastic vătămarea
Team Fortress 2 () [Corola-website/Science/316213_a_317542]
-
și iarmaroace, aici construindu-se un han nou, care va servi și ca stație de poștă. Lângă han, pe un teren plan aflat lângă apa Moldovei, se desfășura iarmarocul de la Tupilați. Într-un document din anul 1876, care cuprindea un inventar al moșiei Tupilați, era trecut și "rateșu de la Ancuța". Hanul era zidit pe temelie de piatră, avea o lungime de 36, 20 metri și o lățime de 15,70 metri, iar zidurile sale de cărămidă erau de 70 cm grosime
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
Olivenbaum. Majoritatea vehiculelor erau deja uzate când au fost primite de armata română. Batalionul de infanterie motorizată a ajuns astfel să fie echivalentul unui batalion Panzergrenadier din cadrul armatei germane. În luna martie a anului 1945, 5 SPW încă erau în inventarul Regimentului 2 Care de Luptă. Doar 3 vehicule SPW mai erau în dotarea armatei după semnarea armistițiului.
SdKfz 250 () [Corola-website/Science/320118_a_321447]
-
a fost un tractor blindat folosit de Uniunea Sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial. Denumirea oficială a acestui vehicul în inventarul Armatei Roșii era "Bronirovannîi gusenicinîi tiagaci Komsomoleț" (în : tractor blindat cu senile ). Komsomoleț Ț-20 a fost proiectat în 1936 la fabrica nr. 37 Ordjonikidze din Moscova, Uniunea Sovietică, pentru a tracta piese de artilerie mici, precum tunul antitanc de
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
folosit pentru prima oară de Armată Roșie în „războiului de iarnă” sovieto-finlandez din 1939-1940. Deși Ț-20 a fost proiectat pentru tracțiunea pieselor de artilerie, cateva au fost folosite ca tanchete în vara anului 1941. La începutul anului 1943, în inventarul Armatei Roșii mai erau 1048 de tractoare Komsomoleț. Finlanda a folosit până în 1961 tractoare Ț-20 capturate. Ț-20 capturate au folosit și armata germană și cea română. În 1943, armata română a decis să recondiționeze 34 de tractoare Komsomoleț
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
susține că aceste vehicule au fost fabricate ca prototipuri în 1943. Firma Vomag din Plauen a fabricat SdKfz 9 din 1940, iar Tatra a fabricat vehiculul în ultimii ani ai războiului. Pe 20 decembrie 1942, 855 de semișenilate erau în inventarul armatei germane. 643 au fost fabricate în 1943 și 834 în 1944. Aproximativ 2500 au fost fabricate în total. Armata română a primit tractoare cu tracțiune mixtă FAMO F3 în 1943, acestea fiind folosite de Divizia 1 Blindată și Divizia
SdKfz 9 () [Corola-website/Science/320192_a_321521]
-
datorită motorului subdimensionat. Armata Germană a comandat la sfârșitul anului 1942 ca un vânător de tancuri greu să fie conceput,acesta să construit pe șasiul tancului Panther și înarmat cu tunul de 8.8 cm și să aibă denumirea în inventar de SdKfz 173. Prototipul a fost prezentat de MIAG în fața lui Hitler în Octombrie 1943. Producția a început în Ianuarie 1944, în Februarie Hitler a specificat ca vehiculul să fie numit "Jagdpanther" un nume mai simplu față de cel originl(""8
Jagdpanther () [Corola-website/Science/320246_a_321575]
-
și Toader Pintye, amândoi sfințiți de episcopul Dositei Teodorovici (1718-1733) al Maramureșului, locuiau în propiile lor gospodării. O descriere mai clară a vechii biserici, așa cum arăta înaintea transformărilor de după 1863, este surprinsă în manuscrisul preotului Nicolae Doroș, preluată dintr-un inventar vechi. "„Astfel și poporul român din sat a făcut înainte de a[nul] 1531 o biserică de lemn de ștejar frumósă cu cheltuiala satului făcută și este binecuventată, a căruia este chramul S. Archangel Michail. De șese stângeni de lungă, de
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
actuală din Humoreni era în funcțiune în anul 1775 în satul Pârtești, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. În 1948 s-a amenajat în pronaos un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1996 a
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni a fost construită de marele vistiernic Mateiaș pentru a servi ca necropolă a sa și familiei sale. În urma cercetărilor arheologice din anii 1998-2001 au fost descoperite șapte morminte în pronaosul bisericii, majoritatea fără obiecte de inventar. Unul dintre morminte este de reînhumare, aici găsindu-se o monedă de 10 para, emisă în anul 1764/1765 de sultanul Mustafa al III-lea (1757-1774) și o rochie de mătase. De asemenea, în alte două morminte au fost descoperite
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]