55,711 matches
-
întâi în anii 1818-1819 și repictat după înlocuirea lui cu un perete de zid în anul 1859. Câteva icoane împărătești poartă anii 1858 și 1863, și au fost lucrate de zugravul Dimitrie. Acestea indică efortul de înzestrare cu cele necesare cultului în a doua parte a secolului 19. Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de reparații. Peste intrare, pe perete, este fixat un panou-pomelnic cu ctitorii care au contribuit la lucrările de modernizare și întreținere din anul
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
învelitoarea de lemn. Tot atunci sau după 1934 au fost probabil decupate și lărgite ferestrele și a fost închis pridvorul. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o bute, protejată de un acoperiș comun în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
construcție sacră cât mai impunătoare. În 1397 este atestat ca cetate. Ca orice așezare săsească, avea organizare urbanistică, remarcându-se stilul francon al șirurilor de case dispuse în jurul unei piețe centrale, deasupra careia se înalță impunătoarea biserică-cetate. Impresionantul monument de cult îmbină armonios stilul gotic cu cel al Renașterii, apărat fiind de trei ziduri de incintă cu turnuri și bastioane medievale. Prima incintă a cetății este atribuită secolului al XII-lea, când probabil a fost ridicată și prima biserică ("Sf. Maria
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
Transilvania, localitatea câștigând în importanță spiritual - religioasă ceea ce pierduse în plan administrativ în defavoarea Mediașului. În 1704 cetatea, deși foarte puternică, a fost luată prin surprindere de curuți, și devastată de aceștia; în timpul ocupației curuților, aceștia au furat vasele prețioase de cult, documente inestimabile și au violat criptele episcopilor în căutare de tezaure. Odată cu prăbușirea comunismului majoritatea sașilor au părăsit Biertanul cu destinația Germania. Dacă în anul 1977 locuiau în Biertan 1613 sași, în anul 1992 Biertanul număra doar 280 locuitori sași
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
deschiderea spre stiințele profane. La vârsta de 3-9 ani el a învățat cu bunicul său din partea mamei, vestitul rabin Salomon Carlebach. Și bunicul său patern era rabin. În tinerețe și-a dorit și el foarte mult să devină servitor de cult și a activat in cadrul partidului religios ortodox Agudat Israel, ajungând la un moment dat președintele filialei din Hamburg a acestuia. Potrivit cu linia politică-culturală a acestei mișcări în Germania, era în acea vreme antisionist, dar pentru însușirea de cunoștințe de
Haim Cohen () [Corola-website/Science/326623_a_327952]
-
influenți ai Israelului, fondatorul ziarului Maariv. Un alt văr faimos al său a fost rabinul cântăreț Shlomo Carlebach. În anul 1930 a plecat în Palestina mandatară, pentru a învăța la ieșiva Merkaz Harav din Ierusalim. A slujit ca oficiant de cult în cartierul Mea Shearim. Ulterior s-a întors în Germania pentru a studia dreptul la Universitatea din Frankfurt am Main. În anul 1933 s-a întors în Palestina ca doctor în știinte juridice și avocat. In anul 1936 a reușit
Haim Cohen () [Corola-website/Science/326623_a_327952]
-
din Huși, iar în 1939 pictează biserică Sf. Dumitru din Bârlad. Cât timp este concentrat la Ismail face peste 500 acuarele, pe care le împarte la ofițeri, subofițeri și secretari ai regimentului. În anul 1940 ,în urma unui examen la Ministerul Cultelor și Artelor, obține autorizația de pictor bisericesc-calificativul foarte bine pe întreaga țară, "atât la proba scrisă cât și la cea practică ce a constat în pictarea unei compoziții în ulei (scenă Iisus în pădurea Ghetsimani) și copierea unei icoane vechi
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
pictură la biserică Sf. Precista din Focșani. în 1950 pictează doar iconițe pentru întreținerea familiei. În septembrie aceluias an, pleacă pentru a începe lucrările se spălate, răzuire și renovare a picturii bisericii Sf. Nicolae din Matcă, Tecuci. În 1951 Ministerul Cultelor și Artelor se transformă în Departamentul Cultelor trecând în grija Patriarhiei Ortodoxe Române ,astfel Vasile Păscu da din nou examen de recalificare obținând calificativul excepțional. "Luni, 26 martie susține examenul oral pentru obținerea licenței de pictură în fața comisiei prezidată de către
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
în 1950 pictează doar iconițe pentru întreținerea familiei. În septembrie aceluias an, pleacă pentru a începe lucrările se spălate, răzuire și renovare a picturii bisericii Sf. Nicolae din Matcă, Tecuci. În 1951 Ministerul Cultelor și Artelor se transformă în Departamentul Cultelor trecând în grija Patriarhiei Ortodoxe Române ,astfel Vasile Păscu da din nou examen de recalificare obținând calificativul excepțional. "Luni, 26 martie susține examenul oral pentru obținerea licenței de pictură în fața comisiei prezidată de către domnul arhitect Berechet. A impresionat întreaga comisie
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
două dintre acestea, din păcate, s-au prăbușit. Situat pe o culme învecinată, satul Ciulpăz din comuna Pestișu Mic a fost deservit liturgic până în urmă cu peste trei decenii, de o bisericuță de lemn, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”; dezafectată cultului în anul 1977, aceasta se prezintă astăzi ca o jalnică ruină. Bolta edificiului s-a prabușit în 1996; în anul 2007 a venit rândul turnului clopotniță scund, cu foișor deschis și coif piramidal ușor evazat. Era un lăcaș de plan
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
acoladă, închide o nișă din interiorul altarului. Pe baza acestor elemente, monumentul a fost încadrat în ambianța gotică a artei medievale transilvănene a secolului al XV-lea. Spre aceeași concluzie îndeamnă atât similitudinile existente între această biserică și lăcașurile de cult zărăndene din Crișcior și Ribița, datate în primii ani ai aceluiași veac, cât și rezultatele săpăturilor arheologice întreprinse în anul 2000. Primei faze de construcție pare să-i fi aparținut doar parterul si primele două niveluri ale clopotniței, care, împreună cu
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
fi aparținut doar parterul si primele două niveluri ale clopotniței, care, împreună cu o navă de mici dimensiuni (circa 4 x 2,50 m), au constituit părți ale unei mici capele de curte, ridicată, probabil, pe locul unui alt lăcaș de cult, mult mai vechi. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea au fost construite nava actuală și altarul aferent. Altă intervenție majoră asupra edificiului a avut loc în anul 1766, când urmașii primilor ctitori și-au amenajat, sub pardoseala
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
interzis orice asistență religioasă pentru cei incinerați. În opinia prelaților ortodocși ai vremii, cum au fost Iuliu Scriban, Marin Ionescu, Dionisie Lungu, Ion Popescu Mălăieși etc. incinerarea reprezenta o practică păgână și masonă, ce contravine flagrant doctrinei creștine și a cultului morților, fiind de asemenea un atentat la ființa „tradițională” românească. Datorită atmosferei care se crease prin înființarea crematoriului din București, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședinta sa din 15 iunie 1928, a hotărât mai întâi următoarele: Problema incinerării
Crematoriul Cenușa () [Corola-website/Science/326674_a_328003]
-
Crematoriul Cenușa. În 2008, Academia Română dorea să propună Președinției, Parlamentului și Guvernului să înființeze "Panteonul Național al României", o „instituție monumentală" destinată personalităților din viața cultural-știintifică a țării. Locul ales, Dealul Piscului, ar fi implicat dărâmarea Crematoriului "Cenușa". Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național a emis Ordinul nr. 2391 din 16 iunie 2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valorică "A", a imobilului Crematoriul "Cenușa" din calea Șerban Vodă nr. 183, sectorul 4, București, document publicat în Monitorul
Crematoriul Cenușa () [Corola-website/Science/326674_a_328003]
-
Psihoanaliștii zic că sentimentul opus recunoștinței este invidia. Recunoștința se manifestă printr-un limbaj politicos și amabil, comportament amiabil, cadouri, etc. În religie recunoștința se reflectă prin rugăciuni, pelegrinaje, jertfe, ritualuri, etc. În iudaism recunoștința este o parte importantă a cultului și face parte din toate aspectele vieții credinciosului. În viziunea lumii iudee toate lucrurile vin de la Dumnezeu și pentru aceasta recunoștința este foarte importantă pentru evrei. Ca semn de recunoștință evreii fac rugăciuni și recită mai mult de 100 de
Recunoștință () [Corola-website/Science/326696_a_328025]
-
Sfântul Arhanghel Mihail”, una dintre cele mai vechi și mai valoroase ctitorii ortodoxe românești, inclusă, de peste un secol, pe lista monumentelor istorice transilvănene. Cercetările arheologice întreprinse în anii 1977 și 1984 au sugerat faptul că aspectul actual al lăcașului de cult este rezultatul a cel puțin patru etape constructive distincte. Astfel, în faza originară, corespunzătoare secolelor X - XI, s-ar fi ridicat un edificiu cvadrilob, alungit pe direcția est-vest, cu absidele laterale semicirculare, boltite prin semicalote. Acest nucleu, luminat de patru
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
lăcașul, cu rol de capelă de curte de rit latin, ar fi fost cedat ortodocșilor fie în conjunctura post-florentină a celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea, fie în contextul transferului domeniului feudal, dimpreună cu lăcașul de cult, către un stăpân, de confesiune răsăriteană. Dacă se ia în calcul vechimea propusă de arheologi, considerăm că actul ctitoricesc a precedat cu mult tradiția domeniului Gurasada către feudalii maghiari din Ilia. Ca atare, construcția bisericii trebuie atribuită unor cneji locali
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
al XV-lea, biserica nu a fost terminată niciodată, iar bolțile care urmau să acopere zidurile au rămas la stadiul de proiect. Ca urmare, localnicii în loc să lucreze la ridicarea bisericii, au întărit zidurile fortificației. Din structura inițială a edificiului de cult se păstrează azi doar zidurile exterioare și zidul din spre nord. Cu toate că structura este impresionantă, din cauza planului neobișnuit precum și nivelul ridicat al corului care avea prevăzut pe dedesupt un tunel ce iese către turnul-poartă, indiciile despre finalitatea construcției ca formă
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
ruinele celei mai mari cetăți cneziale din Transilvania, cetatea Colțului, leagăn și simbol al înfloririi celei mai puternice familii nobiliare românești din Țara Hațegului: Cândeștii. De cealaltă parte a pârâului, pe un mic tăpșan, a fost ridicat un lăcaș de cult ciudat, cu aspect de fortăreață: biserica-monument istoric a schitului actual Suseni-Colț (HD-II-m-A-03460). Așa cum se prezintă astăzi, edificiul este rezultatul unei ample restaurări (reconstrucții), care a avut meritul de a reda biserii înfățișarea de odinioară. Construit din piatră brută, legată cu
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
donjonul alăturat s-a ridicat abia la mijlocul secolului al XIV-lea), nici capelă (despre o curte cnezială nu se poate vorbi decât după 1500) și nici edicifiu parohial (satul apare doar pe la sfârșitul secolului al XV-lea), ci lăcaș de cult al unei mănăstiri ortodoxe. Într-adevăr, „Viziunea Sfântului Petru din Alexandria”, redată pe peretele nordic al absidei altarului, reprezintă un element iconografic vehiculat cu preponderență în lumea monastică. De asemenea, în arhiva familiei Kendeffy, într-un document din secolul al
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
cruciulițe, ceea ce ar dovedi că acolo a fost înhumat un ierarh. La începutul secolului XVII (1613-1639) biserica episcopală devine biserică de mir. Biserica a fost restaurată în anii 2000-2002, la acoperiș și zugrăvelile interioare, cu fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor. Care au fost primii stătători în scaunul episcopal întemeiat la Vad pentru nevoile spirituale ale românilor de pe domeniul Ciceu, nu se știe încă. O nedreaptă uitare s-a așternut demult și poate definitiv peste numele unor vlădici care și-au
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
destul de mult biserica. Zidul de la altar era crapat în multe locuri, din când în când cădeau cărămizi din turlă, așa că în anul 1849 biserica se închide definitiv, nemaiputându-se repara. ] În anul 1861 Cezar Boliac face un raport către Ministerul Cultelor în care arată jalnica situație în care se afla atunci biserica și nevoia unei reparații grabnice. Totuși biserica rămâne încă în ruină, iar în 1858 caimacanul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a bătut o medalie privitoare la rezidirea bisericii Sf.
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
orgi din Sibiu și de Michael Kessler. Orga a fost repusă în funcțiune în 8 decembrie 1996, orele 17:00 în Biserica evanghelică din Făgăraș. Analoghionul (în ) bisericii din Felmer, un pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărțile de cult în biserică, poartă inscripția "zur Ehre Gottes und zu dem Gedächtniß hat diese machen laßen Andereas Binder ANO 1766" (spre slava lui Dumnezeu și spre aducere aminte, acesta a fost comandat de Andereas Binder în anul 1766). În anul 1997
Biserica fortificată din Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/326770_a_328099]
-
este o ramură a Bisericii Unitariene. Conform datelor recensământului din 2002 număra 66.846 de credincioși, reprezentând 0,3% din populația României și 1% din populația Transilvaniei. Cultul unitarian a fost înființat la Cluj în contextul reformei protestante. Anul 1568 este considerat anul fondării Bisericii Unitariene. În acel an Dieta de la Turda a proclamat libertatea religioasă în Transilvania, admițând credința unitariană ca religie recunoscută a Principatului Transilvania. La mijlocul
Biserica Unitariană din Transilvania () [Corola-website/Science/326870_a_328199]
-
prin acuratețea programului iconografic, printr-o reușită îmbinare între detaliu și narațiune și printr-o varietate de portrete deosebit de expresive. După două decenii, o mărturie a prezenței sale în zona Bradului este ansamblul mural de la biserica din Birtin. Lăcașul de cult, construit în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea, primește un al doilea strat de pictură în prima jumătate a secolului al XIX-lea, realizat de Simion Silaghi și Mihai Borșoș în anul 1829. Acest lucru îl aflăm din textul
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]