56,083 matches
-
-l făcuse cu mâna lui. Omul de cultură Bogdan Petriceicu Hasdeu îi enumera, în studiul consacrat basmului din volumul "Etymologicum Magnum Romaniae" (1892), pe culegătorii de basme românești, considerându-i pe Petre Ispirescu și Ion Creangă ca „adevărații maeștri” ai genului. Alăturarea celor două nume surprinde, deoarece poveștile lui Ion Creangă sunt scrieri mult prea personale, în ciuda prezenței unor elemente folclorice, dar Perpessicius o consideră corectă deoarece, în opinia sa, „Creangă e mult mai aproape de Ispirescu și de esența basmului popular
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Paxillus involutus (1838), sin. Agaricus contiguus (1785), mai departe între altele și Agaricus involutus (1786) sau Omphalia involuta (1821), din familia "Paxillaceae" și genul "Paxillus", pe vremuri rânduit sub bureții savuroși, este între timp calificat ca ciupercă otrăvitoare care poate provoca intoxicări letale. El coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele este numit în popor burete porcesc și se dezvoltă
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
numărat printre speciile mortal otrăvitoare. Lăsați buretele la locul său, dacă vă întâlniți cu el. Pe noi nu ne ajută, dar este un partener de încredere pentru pădurile noastre. Prin aspectul său exterior, specia poate fi confundată cu unele din genul "Lactarius", în special cu "Lactarius turpis" sin. "Lactarius necator" (cam iute), dar se deosebește de acesta prin faptul că nu secretă sucul lăptos tipic. Mai departe ea are asemănare cu bureții de același gen ca de exemplu cu "Paxillus atrotomentosus
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
poate fi confundată cu unele din genul "Lactarius", în special cu "Lactarius turpis" sin. "Lactarius necator" (cam iute), dar se deosebește de acesta prin faptul că nu secretă sucul lăptos tipic. Mai departe ea are asemănare cu bureții de același gen ca de exemplu cu "Paxillus atrotomentosus" sin. "Tapinella atrotomentosa" (nu prea gustos), "Paxillus filamentosus" sin. "Paxillus rubicundulus" (otrăvitor), "Paxillus obscuroporus" (necomestibil), "Paxillus validus" sau "Paxillus vernalis" (ambii suspecți), dar și cu "Gomphidius glutinosus" (burete gustos) precum "Tricholoma terreum" (savuros).
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
CPC. Jocul a apărut inițial în 1987 ca parte a unei compilații și abia apoi singur pe casetă într-un număr din octombrie 1987 al revistei "Your Sinclair". Jocul este asemănător cu mai cunoscutul "Arkanoid" sau alte jocuri de acest gen. Scopul este să distrugi de-a lungul celor 15 nivele cărămizi lovindu-le cu o minge, care este controlată de jucător cu o paletă în partea inferioară a ecranului. Procesul este îngreunat de diferiți "Aliens" în formă de OZN sau
Batty () [Corola-website/Science/335599_a_336928]
-
ciuperci care cresc pe plante. La acea vreme, el a publicat aproximativ 50 de publicații științifice. A contribuit mai ales la descrierea familiei Peronosporaceae-lor (în special a mucegaiurilor pufoase), în care a descoperit și descris nu mai puțin de șase genuri noi. Participând în cadrul proiectului "Flora Criptogamică în România" la explorarea științifică a mai multor parcuri naționale sau naturale române (între altele: Munții Bucegi, Masivul Cozia, Cheile Nerei - Beușnița, Delta Dunării, Porțile de Fier, Domogled-Valea Cernei, Masivul Piatra Craiului sau Munții
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
1983 și-a continuat specializarea în domeniul taxonomiei familiei "Peronosporales". Realizarea documentației complete, în colaborare cu alți micologi, a devenit partea cea mai importantă a creației sale științifice. Observațiile sale atente au dus la descoperirea și descrierea a șase noi genuri, după ce timp de peste 30 de ani nu mai fusese adăugat nici un gen nou în familia "Peronosporaceae", iar contribuțiile sale la taxonomia familiei "Oomycetes" sunt remarcabile și lista lui adnotată de nume "Peronospora", care a fost publicată în 1993, este considerată
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
complete, în colaborare cu alți micologi, a devenit partea cea mai importantă a creației sale științifice. Observațiile sale atente au dus la descoperirea și descrierea a șase noi genuri, după ce timp de peste 30 de ani nu mai fusese adăugat nici un gen nou în familia "Peronosporaceae", iar contribuțiile sale la taxonomia familiei "Oomycetes" sunt remarcabile și lista lui adnotată de nume "Peronospora", care a fost publicată în 1993, este considerată în continuare monografia cea mai completă și bine realizată pentru acest gen
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
gen nou în familia "Peronosporaceae", iar contribuțiile sale la taxonomia familiei "Oomycetes" sunt remarcabile și lista lui adnotată de nume "Peronospora", care a fost publicată în 1993, este considerată în continuare monografia cea mai completă și bine realizată pentru acest gen, cu observații taxonomice detaliate pentru toate cele aproximativ 500 de specii ale sale. Ovidiu Constantinescu, care după Revoluția Română din 1989 și-a vizitat patria de mai multe ori și și-a adus aportul unde a fost solicitat, era poliglot
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
cazul genitiv așezat la începutul propoziției este atribut al substantivului și este precedat de articolul posesiv: Am curățat pomul 1/ ale cărui ramuri s-au uscat.2/ masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural Pronumele relativ se acordă în gen și număr cu substantivul înlocuit în propoziția regenta (pomul), iar articolul posesiv (ale) se acordă în gen și număr cu substantivul determinat din propoziția subordonată aflat la dreapta (ramuri). Însoțind un substantiv, pronumele relative care, ce, cât, câtă, câți, câte
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
curățat pomul 1/ ale cărui ramuri s-au uscat.2/ masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural Pronumele relativ se acordă în gen și număr cu substantivul înlocuit în propoziția regenta (pomul), iar articolul posesiv (ale) se acordă în gen și număr cu substantivul determinat din propoziția subordonată aflat la dreapta (ramuri). Însoțind un substantiv, pronumele relative care, ce, cât, câtă, câți, câte se acordă cu acestă în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival: A
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
în propoziția regenta (pomul), iar articolul posesiv (ale) se acordă în gen și număr cu substantivul determinat din propoziția subordonată aflat la dreapta (ramuri). Însoțind un substantiv, pronumele relative care, ce, cât, câtă, câți, câte se acordă cu acestă în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival: A cumpărat 1/ care carte i-a plăcut.2/ Am aflat 1/ ce elev întârzie." 2/ Ei au luat 1/ câte flori au dorit.2/ Model de analiză „Acum Vitoria
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
analiză „Acum Vitoria se abătea iarăși într-o țară cu totul necunoscută, cu nume de sate și munți pe care nu le mai auzise. A făcut popasul obișnuit într-un sat căruia îi zice Sabasa..." pe care = pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de propoziția simplă „pe", funcție sintactica de complement direct, căruia = pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul dativ, funcție sintactica de complement indirect. „În casa bunicilor am simțit nevoia să notez ceea ce era
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
nu le mai auzise. A făcut popasul obișnuit într-un sat căruia îi zice Sabasa..." pe care = pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de propoziția simplă „pe", funcție sintactica de complement direct, căruia = pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul dativ, funcție sintactica de complement indirect. „În casa bunicilor am simțit nevoia să notez ceea ce era chiar sub ochii mei." ceea ce = pronume relativ compus, forma neutră, numărul singular, cazul nominativ, funcție sinatctica de subiect. Observație: Ceea ce
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
Ceea ce este un pronume relativ compus cu sens neutru, când se referă la un fapt, la o situație anterioară : Vom discuta 1/ ceea ce ai propus.2/ Vedeam 1/ cât adevăr, câtă culoare se găsesc aici.2/ cât = adjectiv pronominal relativ, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival. câtă = adjectiv pronominal relativ, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival.
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
la o situație anterioară : Vom discuta 1/ ceea ce ai propus.2/ Vedeam 1/ cât adevăr, câtă culoare se găsesc aici.2/ cât = adjectiv pronominal relativ, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival. câtă = adjectiv pronominal relativ, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival.
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
Zerbst. Kummer și-a făcut multă muncă publicând apoi totul într-o singură carte mare (1871), care a efectuat un serviciu extrem de util pentru taxonomia ciupercilor. Renumitul savant Elias Magnus Fries a încadrat anterior toate ciupercile cu lamele într-un gen mare: "Agaricus". Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe" etc.) au fost cuprinse ca sub-genuri în genul tare umflat "Agaricus". El le-a ridicat la
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
singură carte mare (1871), care a efectuat un serviciu extrem de util pentru taxonomia ciupercilor. Renumitul savant Elias Magnus Fries a încadrat anterior toate ciupercile cu lamele într-un gen mare: "Agaricus". Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe" etc.) au fost cuprinse ca sub-genuri în genul tare umflat "Agaricus". El le-a ridicat la nivelul de gen, stabilind multe specii sub numele folosite astăzi și lăsând
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
încadrat anterior toate ciupercile cu lamele într-un gen mare: "Agaricus". Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe" etc.) au fost cuprinse ca sub-genuri în genul tare umflat "Agaricus". El le-a ridicat la nivelul de gen, stabilind multe specii sub numele folosite astăzi și lăsând pe "Agaricus" cu sensul lui restrâns în prezent. Cea mai importantă carte acestui domeniu, cum deja scris, a fost „Der
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe" etc.) au fost cuprinse ca sub-genuri în genul tare umflat "Agaricus". El le-a ridicat la nivelul de gen, stabilind multe specii sub numele folosite astăzi și lăsând pe "Agaricus" cu sensul lui restrâns în prezent. Cea mai importantă carte acestui domeniu, cum deja scris, a fost „Der Führer in die Pilzkunde” (Ghidul pentru micologie) publicată pentru prima oară
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
Kummer a fost o carte despre mușchi care creșteau in împrejurul de Hannoversch Münden ("Die Moosflora der Umgegend von Hannoversch Münden"). După acea n-a mai publicat nimic nou. Nu se știe de ce. Savantul a descris și denumit mai multe genuri și specii de ciuperci:
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
în masă cunoscută din istoria Pământului, în care 96% din toate speciile marine și 70% din vertebratele terestre au dispărut. Este singura extincție în masă cunoscută și pentru insecte. În jur de 57% din toate familiile și 85% din toate genurile au dispărut. Din cauza biodiveristății pierdute, recuperarea vieții de pe Pământ a avut loc într-un interval de timp semnificativ mai mult decât după orice altă extincție în masă, posibil până la 10 milioane de ani. Până în anul 2000, s-a crezut că
Extincția Permian-Triasic () [Corola-website/Science/335639_a_336968]
-
în condițiile impactului antropic asupra naturii. A studiat formarea și ritmul evoluției ornitocomplexelor din Sarmatul Mediu pană în prezent și geneza unor grupe taxonomice de păsări pe parcursul a circa 10 milioane ani. Pentru prima dată în știință a descris 5 genuri și 12 specii noi de păsări fosile în sud-estul Europei, inclusiv o specie absolut necunoscută de fosile - voinstvenski. A descris peste 50 de specii de păsări fosile din Moldova. A inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
(în ), pe numele real Larisa Kosaci-Kvitka, (n. 13/25 februarie 1871, Novohrad-Volînskîi - d. 19 iulie/1 august 1913, Surami) a fost o scriitoare și traducătoare ucraineană. A scris în genurile de poezie, poezie, epic, teatru, proza, jurnalism. De asemenea, a lucrat în domeniul de folclor (220 cântece populare înregistrate cu vocea ei), si a fost activă în mișcarea națională ucraineană. Cunoscută pentru colecția să de poezii "Pe aripile Cântecelor" (1893
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
Entoloma sinuatum (1871), sin. Rhodophyllus sinuatus (1951), denumită în popor ciuperca pieptănușului, este o specie de ciuperci otrăvitoare de "basidiomicete" din familia "Entolomataceae" și genul "Entoloma". Buretele coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe terenuri calcaroase sau acre în păduri foioase sub stejari și, fagi, crescând în cercuri („cearcăne de
Ciuperca pieptănușului () [Corola-website/Science/335669_a_336998]