56,041 matches
-
local în anul 2003 au constituit 5.873 mii lei, inclusiv veniturile proprii - 2.873 mii lei. În structura cheltuielilor publice locale domină foarte alarmant cheltuielile pentru educație - 79,2%, ceea ce nu corespunde pentru o localitate de acest tip. Pentru amenajarea teritoriului au fost alocate 490 mii lei sau 8,3%. Restul cheltuielilor au fost repartizate astfel: pentru cultură 5,1%, pentru aparatul primăriei 3,3%, pentru alte activități 4,1%.
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
care veniturile proprii - 1.587 mii lei sau 45,2% din totalul veniturilor. Cheltuielile publice locale sunt dominate de cele pentru educație și întreținerea aparatului primăriei. În anul 2002 pentru reparații capitale au fost alocate 225 mii lei, iar pentru amenajarea teritoriului - 152,3 mii lei sau 4,3% din suma totală.
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
arhimandritului Serafim, egumenei Gheorghe Plăcintă, preoților Vasile Plăcintă și Novac Serghei la mănăstire au fost realizate importante lucrări: reparația bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie, construcția unui bloc locativ pentru maici, construcția gardului din piatră și a unei mici porțiuni de drum, amenajarea curții. De asemenea, se realizează pentru executarea lucrărilor de pictare a interiorului bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie. Încetul cu încetul mănăstirea redevine acel centru de cultură creștin-ordodoxă a Nisporeniului, cum era la sfîrșitul secolului XIX. Moșia comunei se extinde pe o
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
sfeșnice, cădelnițe, aghiasmatar, semisfeșnic, veșminte preoțești, cărți de slujbă și alte obiecte necesare pentru slujbele bisericești. La aceste acte de binefacere au contribuit foarte mult băștinașii satului Pohoarna care se află la muncă peste hotare. Toți creștinii care contribuie la amenajarea și înfrumusețarea Sfintei Biserici sunt trecuți în jurnalul bisericii care a fost început din anul 2006 pentru a păstra amintirea evenimentelor și a persoanelor de bună credință pentru generațiile viitoare. În anul 2009, la adunarea sătenilor, organizată de preotul paroh
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
în cazul lacului Herastrău fiind deplasați 1.500.000 m³ de pământ. În 1936 pentru a compensa debitul râului Colentina au fost începute lucrările la barajul Bilciurești (pe râul Ialomița) și canalul de aducțiune Ghimpati. În același an a început amenajarea lacurilor Floreasca și Băneasa. În 1970 s-a terminat de amenajat toată salba de lacuri de pe râul Colentina, așa cum există în prezent. Sectorul de râu pe care sunt realizate aceste lacuri antropice are o lungime de aproximativ 56 km și
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
și impozite și de dreptul de a aborda propriul drapel (cinci benzi orizontale, două de culoare roșie, două de culoare albă și una albastră, cu inițialele C. E. D. în alb). În cele opt decenii de existență, CED a contribuit la amenajarea cursului inferior al Dunării, dar și la dezvoltarea socio-economică a regiunii. În ciuda tuturor conflictelor regionale sau europene, (războaiele balcanice, Primul Război Mondial), Comisia a reușit să-și păstreze poziția neutră stabilită prin actul constitutiv. Astfel, între anii 1862 - 1902, au
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
Constanța, Varna și Burgas. Sir Charles A. Hartley a fost inițiatorul numeroaselor lucrări tehnice din Delta Dunării, care și-au pus amprenta pe navigația fluvială din zonă până în zilele noastre. El este autorul soluțiilor de regularizare a cursului Dunării, prin amenajarea provizorie a părții maritime a brațului Sulina și a regularizării întregului braț Sfântul Gheorghe în vedera utilizării pentru navigație. Dacă în cazul brațului Sfântul Gheorghe, costurile uriașe presupuse de proiect au împiedicat declanșarea lucrărilor, succesul neașteptat al lucrărilor inițiale de pe
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
Țării Bârsei au dispărut. Cea mai importantă apă stătătoare din depresiune, Complexul piscicol Dumbrăvița, se află la 6 km depărtare de comuna cu același nume. Mlaștina eutrofă ce face parte din complex este o arie protejată de interes european. Alte amenajări piscicole se întâlnesc la Prejmer, la Hărman, și pe lunca Oltului, între Feldioara și Rotbav. Pe râul Ghimbășel a fost construită o microhidrocentrală, iar pe Tărlung, în aval de Săcele, un baraj artificial, care alimentează cu apă Brașovul și celelalte
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
procesului de modernizare al Bacăului, contribuind la realizarea unor obiective importante: parcul central al orașului (care astăzi poartă numele de Parcul Cancicov), clădirea Administrației Financiare (astăzi Poșta Centrală), clădirea Asigurărilor Sociale (în prezent Casa de Asigurări de Sănătate - “Policlinica veche”), amenajarea cartierului C.F.R., sprijinirea organizării Școlii Normale de Învățători și a Liceului de Fete (în prezent Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Bacău) ș.a. A contribuit, printre altele, la finanțarea complexului sculptural realizat de Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu și la construirea noului
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
unui cadru instituțional care să susțină viața artistică, fiind succesiv membru fondator, secretar și președinte al Sindicatului Artelor Frumoase. După 1949, preia conducerea Pinacotecii Naționale a Muzeului de Artă al R.P.R, iar un an mai târziu, se ocupă de amenajarea Galeriei Naționale.
Marius Bunescu () [Corola-website/Science/304723_a_306052]
-
a avut două fiice, Ana și Maria. În anul 1990, Dinu Patriciu devine membru fondator al PNL. În legislatura 1990-1992, a fost ales ca deputat de Timiș pe listele PNL. A făcut parte din Comisia pentru administrație centrală și locală, amenajarea teritoriului și urbanism și din Comisia pentru echilibru ecologic și protecția mediului. După o scurtă perioadă de la alegeri, intrând în conflict cu vechii liberali, Dinu Patriciu, împreună cu Călin Popescu-Tăriceanu, Horia Rusu și Viorel Cataramă, au provocat o sciziune în partid
Dinu Patriciu () [Corola-website/Science/305471_a_306800]
-
Tânără, formațiune ce va fi condusă de Patriciu. În anul 1991, PNL-Aripa Tânără semnează, alături de FSN, Carta pentru Reformă și Democrație, intrând în Guvernul Petre Roman (2) remaniat. Ca urmare a acestei alianțe, Dinu Patriciu devine ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului. În legislatura următoare (1992-1996), a fost ales ca deputat de Dâmbovița pe listele Convenției Democrate Române. În anul 1993, PNL-AT se transformă în PL '93, prin unirea cu unele ramuri disidente din PNL. A fost lider al Grupului parlamentar
Dinu Patriciu () [Corola-website/Science/305471_a_306800]
-
transformă în PL '93, prin unirea cu unele ramuri disidente din PNL. A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului Liberal 1993 și al Partidului Alianței Civice (octombrie 1992 - decembrie 1994) și a făcut parte din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic (până în noiembrie 1995) și din Comisia pentru buget, finanțe și bănci (din noiembrie 1995). În anul 1996, candidează la funcția de primar general al municipiului București, ca reprezentant al PL '93. Acest partid va fuziona cu
Dinu Patriciu () [Corola-website/Science/305471_a_306800]
-
cea mai veche. Pe lânga aceasta, când stratul de zăpada este favorabil, sunt puse în funcțiune alte pârtii deservite de teleschiuri, babyski și telescaun (la baza vârfului Păpușa). O zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi ce deține amenajări turistice este zona Novaci-Baia de Fier cu versanți pe zonă de pajiști montane, expuși spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede, cu precipitații bogate sub formă de zăpadă și temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-
Rânca, Gorj () [Corola-website/Science/305527_a_306856]
-
1975 efectuată de către grupul de speologi amatori ""Speodava"" din orașul Dr. Petru Groza (actualul oraș Ștei). Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racoviță" în colaborare cu Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, s-au stabilit soluțiile de amenajare și măsurile specifice de protecție. După 5 ani de amenajări la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, peștera a fost deschisă vizitatorilor. Anual peștera este vizitată de peste 200.000 de turiști. Se poate ajunge la peșteră cu trenul, pe linia
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
Dr. Petru Groza (actualul oraș Ștei). Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racoviță" în colaborare cu Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, s-au stabilit soluțiile de amenajare și măsurile specifice de protecție. După 5 ani de amenajări la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, peștera a fost deschisă vizitatorilor. Anual peștera este vizitată de peste 200.000 de turiști. Se poate ajunge la peșteră cu trenul, pe linia ferată Oradea - Vașcău, până la stația Beiuș sau Sudrigiu, iar de
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
Șerban Mănescu (n. 6 iulie 1969, București) este un politician român, fost primar al Sectorului 6 din București și în prezent vicepreședinte al Partidului Național Liberal. Între 2004 și 2008 a fost deputat și membru al comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a Camerei Deputaților. Rareș Șerban Mănescu s-a născut și a crescut în București, în Sectorul 6. A absolvit școala primară în Drumul Taberei și apoi a studiat la Liceul Economic. Urmând calea tatălui său, Virgil
Rareș Mănescu () [Corola-website/Science/305569_a_306898]
-
urcat pas cu pas, treptele ierarhice. Ulterior a fost ales consilier local la Primăria Sectorului 6 din București, acolo unde a activat în Comisia pentru Urbanism. Între 2004 și 2008 a fost deputat și membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Camera Deputaților. Din această poziție, a propus mai multe proiecte de lege, cum ar fi modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului
Rareș Mănescu () [Corola-website/Science/305569_a_306898]
-
apelor, care în mare parte erau fie ignorate, fie tratate fără o adâncire suficientă, accentul lor principal fiind rezolvarea problemelor hidrotehnice. În 1934 Prof. Dorin Pavel publică lucrarea “Plan général d’aménagement des forces hydrauliques de Roumanie” (“Plan general de amenajare a forțelor hidraulice ale României”), prima lucrare de ansamblu, privind amenajarea apelor pe întreg teritoriul țării. Lucrarea se ocupa exclusiv de amenajările hidroenergetice, fără a se ocupa de alte folosințe ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
o adâncire suficientă, accentul lor principal fiind rezolvarea problemelor hidrotehnice. În 1934 Prof. Dorin Pavel publică lucrarea “Plan général d’aménagement des forces hydrauliques de Roumanie” (“Plan general de amenajare a forțelor hidraulice ale României”), prima lucrare de ansamblu, privind amenajarea apelor pe întreg teritoriul țării. Lucrarea se ocupa exclusiv de amenajările hidroenergetice, fără a se ocupa de alte folosințe ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele hidroelectrice, care analizau doar anumite sectoare ale unui curs de apă
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
1934 Prof. Dorin Pavel publică lucrarea “Plan général d’aménagement des forces hydrauliques de Roumanie” (“Plan general de amenajare a forțelor hidraulice ale României”), prima lucrare de ansamblu, privind amenajarea apelor pe întreg teritoriul țării. Lucrarea se ocupa exclusiv de amenajările hidroenergetice, fără a se ocupa de alte folosințe ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele hidroelectrice, care analizau doar anumite sectoare ale unui curs de apă, cu condiții mai favorabile pentru o amenajare, în lucrarea sa, Dorin
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
se ocupa exclusiv de amenajările hidroenergetice, fără a se ocupa de alte folosințe ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele hidroelectrice, care analizau doar anumite sectoare ale unui curs de apă, cu condiții mai favorabile pentru o amenajare, în lucrarea sa, Dorin Pavel analiza posibilitățile de utilizare a întregului potențial hidroenergetic al cursurilor de apă. După cel de al doilea război mondial și preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a fost inițiată elaborarea Planului Național de Electrificare a
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
dar acorda o atenție deosebită uzinelor hidroelectrice. La elaborarea părții hidroenergetice a planului de electrificare au participat specialiștii cei mai calificați din România, fiind de subliniat contribuția adusă de Dorin Pavel, Cristea Mateescu și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice nu era luată sistematic în vedere. Totuși pentru unele proiecte cuprinse în planul de electrificare se scoteau în evidență și alte avantaje ale amenajării. Astfel, pentru amenajarea de la Bicaz pe râul Bistrița, planul arăta
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
Pavel, Cristea Mateescu și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice nu era luată sistematic în vedere. Totuși pentru unele proiecte cuprinse în planul de electrificare se scoteau în evidență și alte avantaje ale amenajării. Astfel, pentru amenajarea de la Bicaz pe râul Bistrița, planul arăta că lacul de acumulare Izvorul Muntelui, putea servi și la irigarea a 200.000 ha. în Bărăgan. Planul de electrificare, aprobat de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român la 26
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice nu era luată sistematic în vedere. Totuși pentru unele proiecte cuprinse în planul de electrificare se scoteau în evidență și alte avantaje ale amenajării. Astfel, pentru amenajarea de la Bicaz pe râul Bistrița, planul arăta că lacul de acumulare Izvorul Muntelui, putea servi și la irigarea a 200.000 ha. în Bărăgan. Planul de electrificare, aprobat de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român la 26 octombrie 1950, acoperea
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]