55,798 matches
-
de resurse importante, necesare dezvoltării sale, chiar spre o politică agresivă care i-ar favoriza promovarea propriilor finalități. Sunt ilustrative, în acestsens, disputele asupra influenței Pentagonului, asupra politicii externe americane. În anii ’60 s-a declanșat în SUA o largă dezbatere politică în legătură cu justificarea efortului financiar imens presupus de programele spațiale. Criticii acestor programe au adus obiecții de tipul: este oare mai important să trimiți un om pe lună în următorii 10-15 ani sau să investești aceste sume în lichidarea sărăciei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
angajării exclusive a specialistului în sprijinirea subsistemelor. A devenit însă tot mai clar că această presupoziție nu este integral justificată. Interesele subsistemelor nu sunt neapărat convergente cu interesele sistemului global din care fac parte. Nu este întâmplător faptul că în dezbaterile de specialitate au început să se formuleze o serie de norme deontologice care caută să stabilească limitele unui atare angajament al sociologului (Lippitt, 1961b). A doua limită se referă la inegalitatea accesului la știință: cine este în fapt clientul? Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de contribuabili și mărimea avantajelor de care beneficiază aceștia din partea statului a fost adoptată și dezvoltată În contextul preocupărilor pentru asigurarea echității fiscale. Mărimea avantajelor ce revin contribuabililor, considerată ca bază impozabilă, a reprezentat un punct de referință În majoritatea dezbaterilor asupra principiului 20 proporționalității sau progresivității impunerii. Raliindu-se la teoria echivalenței, numeroși economiști au Încercat să stabilească o relație directă Între dimensiunea avantajelor și proporționalitatea prelevărilor fiscale. De exemplu, Proudhon consideră că „singura formă justă de impunere este cea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dintre economiile dezvoltate și cele slab dezvoltate, dintre economiile mari și economiile mici, dintre cele bogate și cele sărace, Îmbracă forme contradictorii. Acest proces de globalizare s-a aflat În ultimele două-trei decenii și continuă să se afle În centrul dezbaterilor economice, ecologice, sociale, politice, culturale, etc., manifestându-se În toate domeniile vieții colectivităților umane. Una dintre interpretările date globalizării se referă la liberalizarea economică, „dezarmarea” vamală și abandonarea restricțiilor de circulație internațională a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și tehnologiilor moderne, fenomene
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
catolici și luterani, O. se află pe câmpul de luptă de la Mühlberg (1547) și mai târziu la asediul cetății Ovár (1566). Ofensiva religioasă pe care o susține de O. împotriva Reformei s-a orientat spre o renaștere a catolicismului prin dezbateri doctrinare în sinoadele diecezane pe care le-a organizat. A lansat el însuși cărți de ritual catolic și pastorale pentru preoți. În același timp are merite incontestabile în restructurarea învățământului de toate gradele, până la cel universitar, la Tyrnavia (Trnava) (1566
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Lemarchand Fédérick (coord.), Silence at Chernobil. Contaminated future (Gilles Ferréol) / Gilles Ferréol, Dictionary of Social Sciences (Régis Malige) / Index 2004 FORUM SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ Sociologia În România: trecut, prezent, perspective O Întrebare care răzbate, mai mult sau mai puțin silențios, În dezbaterile sociologilor privește identitatea sociologiei românești În contextul sociologiei universale. Sociologia românească, asemenea sociologiilor din celelalte țări foste comuniste, a fost confruntată după 1989 cu presiunea contradictorie a proceselor de unificare (standardizare) și diversificare disciplinară. În Forumul Sociologiei Românești din numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale disciplinei care se constituie ca niște angajamente anterioare, de la sine Înțelese, tacite, asimilate prin socializare intelectuală și care structurează evidența empirică. Revista Sociologie Românească a inițiat această anchetă pe tema semnificației tradițiilor disciplinare ca Însemne ale identității sociologiei românești. Dezbaterile s-au concentrat pe șapte teme propuse de revistă: relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare; impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de asemenea atitudini. Textul despre sociologia românească postbelică și sociologii ei devine astfel, indirect, și un text autobiografic: e mărturia unei generații, deopotrivă cu limpezirea ei. Căci a-ți lămuri impulsul rapid spre sociologie după 1989 se transformă, indirect, În dezbaterea prestației celor care l-au făcut posibil. Impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă Ștefan Buzărnescu: Sociologia românească, din rațiuni didactice, compară
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui Ion Ungureanu, Paradigme ale cunoașterii sociologice, publicată În 1990, a cărei viteză de apariție se explică și așa. E inevitabil, sugeram, să cauți și să găsești În aceste cărți o strategie, fie și implicită, de a infuza În spațiului dezbaterii sociologice postbelice românești un suflu Înnoitor și insurgent. Te somează la asta ambianța postrevoluționară a disciplinei și propria ta adeziune profesională. De aici, cum ziceam, nota autobiografică a textului. Această strategie culturală pare, poate, mai limpede acum. A-i conferi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de orice responsabilitate pentru că nimeni nu ar fi reușit să spargă cenușiul și platitudinea unor cercetări subempirice ori inconsistența studiilor „partinice”. Dar nu și de sentimentul culpabilității pe care putem să-l observăm În rândul sociologilor maturi, ca și În dezbaterile despre „sociologia românească”. Chiar și Încercarea de a identifica un asemenea câmp, cu scopul de a contura oarecare merite În domeniu, provine În bună măsură din acest sentiment/resentiment, care poate fi considerat o altă explicație pentru situația Încă tranzitorie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu scopul de a contura oarecare merite În domeniu, provine În bună măsură din acest sentiment/resentiment, care poate fi considerat o altă explicație pentru situația Încă tranzitorie din sociologie. Această situație, la care se adaugă lipsa eforturilor serioase de dezbatere și cercetare În domeniul sociologiei (În afara sondajelor de opinie, nici o inițiativă de cercetare nu are o finanțare semnificativă), Întreține un complex de inferioritate al sociologilor români față de ceilalți sociologi care Întreprind cercetări de valoare și mai ales sunt cuprinși În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
erau supuși interdicției și straniu este că Împotrivirea venea de la un fost student și membru al echipelor studențești conduse de D. Gusti, Miron Constantinescu. Tot el Însă, după 1965, s-a aflat printre inițiatorii acțiunii de restabilire a sociologiei În dezbaterea publică și a Învățământului superior În domeniul sociologiei. Ștefan Buzărnescu: Cât privește marxismul, consider că marxismul și neomarxismul nu aparțin sociologiei, ci doar economiei, filosofiei, politologiei, unde trebuie studiate În registrul comparativ. Ca om care a studiat marxismul, care a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru opțiunile de reformă. Cercetările grupului Cătălin și Elena Zamfir, Ioan Mihăilescu, Ioan Mărginean, Marian Preda, Livius Manea, Lucian și Luana Pop, Cosima Rughiniș, Manuela Stănculescu, Ionica Berevoescu etc. asupra sărăciei, grupurilor marginalizate, politicilor sociale au constituit un obiect de dezbatere publică. Concluziile investigațiilor lor au stat la baza programelor guvernamentale și ale societății civile privind politicile sociale. Se poate afirma că aceste studii au devenit ,,directori de opinie” În domeniul politicilor sociale din România; b) identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate”. Studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu problematica modernă a complexității și incertitudinilor, contribuind la instituționalizarea - Încă incipientă - a unei societăți civile românești. Constantin Schifirneț: Spațiul public românesc integrează sociologia, dar - trebuie s-o spunem limpede - nu prin vocile ei cele mai autorizate. Prezența sociologiei În dezbaterile publice se constituie prin persoane care vin din alte domenii, metamorfozate peste noapte În sociologi. Prestația lor nu se produce Întotdeauna după normele de competență sociologică. Nu mai puțin semnificativ este interesul, accentuat În campanii electorale, pentru sondajele de opinie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
specifice de populație. Un asemenea caz proeminent În SUA este cel al sexualității premaritale, materializată prin sarcini În rândul adolescentelor, În special din rândurile minorităților etnice, cu multiple efecte negative sociale, inclusiv părăsirea școlii, de aici rezultând șomaj și sărăcie. Dezbaterile pe aceste probleme - și multe altele - arată că ,,Însăși noțiunea de costuri este o categorie construită social” (Laumann și Michael, 2001, 11). Autorii subliniază că a elabora politici și programe pozitive cu privire la protejarea sănătății este o sarcină ce Înseamnă luarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se reflectă violența În media prin informații - emisiuni de știri, talk show-uri etc. -, iar pe de altă parte, media ca generatoare de violență și comportamente antisociale prin programele TV de ficțiune (filme, desene animate, muzică, publicitate, jocuri, concursuri etc.). Dezbaterile privind influența media asupra violenței cotidiene au relevat o serie de aspecte specifice. În primul rând, problema mesajelor culturale, educaționale și morale ale media: rațiuni comerciale fac ca media să transmită mesaje șocante, adesea violente; diferențe Între canalele TV publice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică alimentând controverse și dezbateri. Cele trei mari efecte ale violenței generate de televiziune Violența generată de televiziune influențează, neîndoielnic, atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc emisiunile. Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, corpul de date obținute este extensiv și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modul de acțiune sau influențează comportamentele și percepțiile tinerilor. ,,Controlul centralizat” nu reprezintă o variantă și nu reprezintă nici criteriile de bază ale societăților democratice (Groebel, 1998a, 54). În acest sens, sunt propuse trei strategii majore (Groebel, 1998a, 54): a) ,,dezbaterile publice” și discuțiile ,,Între politicieni, producători (realizatori) și pedagogi”; b) ,,dezvoltarea de către profesioniștii media a unor coduri de conducere și control de sine În vederea unei bune aplicări și ghidări”; c) ,,creșterea și sporirea suportului internațional privind proiectele de educare a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu se poate Însă produce dezvoltarea relațiilor active și să aibă loc discuții importante, posibil divizate, despre problemele comunității. Membrii unor asemenea comunități, organizații sau instituții, urmând norma aversiunii față de conflict, pot avea dificultăți când se angajează În dialoguri și dezbateri ce se doresc productive. De aceea, ele au nevoie să dezvolte credința și Încrederea că e acceptabil și benefic să se angajeze În relații active care plasează separat și transcend rolurile sociale acceptate În comunitate. Doar În acest mod se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
convingă comunitatea să o sprijine financiar. Parteneriate școală-familie-comunitate1 Organizațiile bazate pe comunități, așa cum sunt școlile, servesc strategia socială a organizării și mobilizării grupurilor de oameni pentru realizarea unor acțiuni cu obiective specifice. Ele Întruchipează credințele membrilor săi și dau valoare dezbaterii publice și deciziilor de politică socială. Organizațiile de acest fel reprezintă democrația În acțiune pentru rezolvarea problemelor locale. Pe de altă parte, este un adevăr care nu mai trebuie demonstrat că școlile sunt cheia bunăstării comunităților și prosperității viitoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
post-socialist countries affecting rural livelihood strategies?, și The Use of Catalyse Methodology in the Study and Dinamization of the Romanian rural Communities. Experiences and Perspectives of Sociological Fundamentation, În cadrul atelierului 12: Science, policy and practice in agricultural and rural development. Dezbateri interesante s-au Înregistrat În special În cazul primei lucrări prezentate de noi, care a adus În discuție problema conexiunii dintre capitalul relațional și strategiile de viață specifice comunităților rurale afectate de perspectiva relocării, cum este și cazul satului Corna
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
locală la nivelul administrațiilor aflate În atenție (În Karelia rusească), precum și precaritatea infrastructurii din rural ca o barieră a comunicării dintre administrațiile locale și centrul de district. Așa cum remarca și David Brown, de la Universitatea Cornell din New York, unul dintre coordonatorii dezbaterilor, problemele din țările foste comuniste sunt comune, diferențe apărând doar la nivel regional, În contextul uneia sau alteia dintre țări. Pentru participanții din România a devenit cert faptul că a susține În continuare, de o manieră negativistă, „ca la noi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai multor spații rurale s-a subliniat necesitatea existenței unor indicatori comuni, plecând, eventual, de la conturarea unui tip ideal (În sens weberian), urmând ca pentru aprofundarea specificității să se recurgă la metodele calitative. Unele poziții au fost tranșante spre finalul dezbaterii acestei teme: mai importantă decât alegerea unei metodologii (cantitativă sau calitativă) este conceptualizarea, care, ea Însăși și În primul rând, trebuie să fie unitară. Atunci când este vorba despre studii internaționale, au relevat unii participanți la dezbateri, se naște o altă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost tranșante spre finalul dezbaterii acestei teme: mai importantă decât alegerea unei metodologii (cantitativă sau calitativă) este conceptualizarea, care, ea Însăși și În primul rând, trebuie să fie unitară. Atunci când este vorba despre studii internaționale, au relevat unii participanți la dezbateri, se naște o altă dilemă: cercetările trebuie făcute cu oameni din afara țării studiate sau cu oameni din această țară? O problemă deschisă, care a și rămas ca atare În dezbaterile atelierului 11. Atelierul 12 a reunit lucrări de cercetare subsumate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este vorba despre studii internaționale, au relevat unii participanți la dezbateri, se naște o altă dilemă: cercetările trebuie făcute cu oameni din afara țării studiate sau cu oameni din această țară? O problemă deschisă, care a și rămas ca atare În dezbaterile atelierului 11. Atelierul 12 a reunit lucrări de cercetare subsumate temei Science, policy and practice in agricultural and rural development (Știință, politică și practică În dezvoltarea agricolă și rurală) și a fost moderat de sociologul francez Christian Deverre. Obiectivul declarat al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]