55,839 matches
-
Săliștea de Sus, j. Maramureș - 19.XI.1993, București), poet. Este fiul Anuței și al lui Vasile Iuga, țărani. Face liceul la Cluj (1954-1958) și Năsăud (1959) și Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj, absolvind în 1964. După terminarea facultății este profesor de liceu la Sighetu Marmației. Debutase cu reportaje în 1959, în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare, iar poezie publică din 1963, când îi apar primele versuri în „Luceafărul” și „Tribuna”. Colaborează de-a lungul timpului la principalele reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
germana, franceza, engleza și se inițiază în cultura universală. Urmează Liceul „Sf. Sava” din București (1908-1912), în ultimul an de școală publicând, împreună cu alții, „Revista celor șase” (15 februarie-1 mai 1912), în paginile căreia debutează cu poema Apus. Studiază la Facultatea de Drept în paralel cu Literele, absolvind, în 1916, doar cursurile primei facultăți. În timpul războiului urmează, la Botoșani, cursurile Școlii Militare de Subofițeri. Se căsătorește cu Marietta Bârsan (Sadova), cu care în 1919 pleacă la Paris cu gândul de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
din București (1908-1912), în ultimul an de școală publicând, împreună cu alții, „Revista celor șase” (15 februarie-1 mai 1912), în paginile căreia debutează cu poema Apus. Studiază la Facultatea de Drept în paralel cu Literele, absolvind, în 1916, doar cursurile primei facultăți. În timpul războiului urmează, la Botoșani, cursurile Școlii Militare de Subofițeri. Se căsătorește cu Marietta Bârsan (Sadova), cu care în 1919 pleacă la Paris cu gândul de a-și da doctoratul în drept. Se specializează în arta teatrală cu Jacques Copeau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
localizată, specializată; ea trebuie să dispară în ziua în care problema va fi rezolvată" (E. Pisani, art. cit, 1956, p. 324). 166 Alain Lyonnet, Luc-Alexandre Ménard, Recherches sur l'administration de mission dans la vie locale, Lucrări și studii ale Facultății de Drept și Științe Economice din Paris, seria "Science administrative", nr. 2, Paris, PUF, 1969. 167 Bernard Pouyet, La Délégation à l'aménagement du territoire et à l'action régionale, Caietele Institutului de Studii Politice din Grenoble, Paris, Editura Cujas
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cele mai mari spirite". Toată viața mea", spune Lichtenberg (Vermischte Schriften, I, p. 173), "am socotit că nu se poate cunoaște mai bine caracterul unui om decît printr-o glumă pe care o ia în nume de rău". În Critica facultății de judecare, (* 53 Obs.), Kant zice: "Voltaire spunea că cerul ne-a dat, pentru a compensa numeroasele mizerii ale vieții, două lucruri: speranța și somnul. El ar fi putut să adauge și rîsul, dacă mijloacele de a-l provoca la
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
POP, Augustin (13.IX.1952, Panticeu, j. Cluj - 6.II.1998, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Dochiței (n. Ochiș) și al lui Augustin Pop. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-italiană (1972-1976) și a urmat trei ani cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1976-1979). A funcționat ca profesor de limba și literatura română la o școală din Huedin (1976-1980), apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
IX.1952, Panticeu, j. Cluj - 6.II.1998, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Dochiței (n. Ochiș) și al lui Augustin Pop. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-italiană (1972-1976) și a urmat trei ani cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1976-1979). A funcționat ca profesor de limba și literatura română la o școală din Huedin (1976-1980), apoi a lucrat în calitate de cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
Liceul Internat din Iași, apoi la Liceul „Matei Basarab” din București, L. prinde încă din ultimii ani de școală gustul actoriei. Urmează Conservatorul de Artă Dramatică la clasa lui C.I. Nottara, dar, cum făceau și alții, se înscrie și la Facultatea de Drept a Universității din București (luându-și licența tocmai în 1917). Student încă, îi este acceptată colaborarea la „Belgia Orientului”, precum și la „Voința națională”, unde lucrează ca redactor. Renunță după un timp la gazetărie, angajându-se în trupa Teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
, Nicolae (17.IX.1939, Racovița, j. Argeș - 20.I.2000, București), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Ciocănea) și al lui Vasile Ioana, brutar. A urmat liceul la Pitești, absolvindu-l în 1954, apoi Facultatea de Filosofie a Universității din București (1959-1964). A avut diverse slujbe: pontator la Uzinele de Piese Auto din Colibași (1955), contabil la Întreprinderea de Expediții Auto din Pitești (1958-1959), redactor la Agerpres (1964-1966), la Editura Tineretului și la Editura Albatros
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
1926, Aninoasa, j. Gorj), traducătoare și editoare. Este fiica Mariei (n. Năsturică) și a lui Avram Bușneag, țăran. A urmat Liceul „Elena Cuza” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1944, iar studiile universitare și le-a făcut la Facultatea de Litere și Filosofie din București, luându-și licența în 1948. Timp de doi ani a funcționat ca bibliotecară la Așezămintele Culturale „Nicolae Bălcescu”, conduse în acea vreme de George Ivașcu. Între anii 1950 și 1983, a depus o remarcabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
, Tony (14.I.1910, Craiova - 12.III.1986, București), folcloristă. După studiile gimnaziale și liceale făcute în orașul natal, a urmat studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între anii 1950 și 1967, a fost cercetătoare la Institutul de Etnografie și Folclor din București. După ce teoretizează Principiile clasificării legendelor populare românești (1966), le aplică practic în primul tom al corpusului acestei specii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
apropie de mai mulți oameni de cultură ce împărtășeau aceeași soartă, mai ales de N. Steinhardt (acum aprofundează cunoștințele de franceză și engleză). Este eliberat în 1964, odată cu ceilalți deținuți politici din țară. În același an, toamna, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1969. În 1970 se înscrie la doctorat, cu teza Ideologia literară și estetica între 1826-1876 (De la Heliade la Maiorescu), pe care însă n-o finalizează. Este cercetător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
POPESCU, Radu (1.I.1913, București - 31.VII.1985, București), cronicar dramatic. Este fiul Ecaterinei și al lui Tudor Popescu, avocat. Învață la București, unde va absolvi Liceul „Gh. Lazăr” (1930) și va urma cursurile Facultății de Drept, încheiate în 1934, studiind apoi și la Paris. După absolvire va fi scurtă vreme avocat în Baroul de Ilfov, funcționar și aproape toată viața liber-profesionist. Debutează la revista „Bluze albastre” în 1933. Semnează cronică dramatică la „Contemporanul” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
NICOLAE OCHIANĂ BADMINTON CURS PENTRU STUDENȚII FACULTĂȚILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ Capitolul 1. SCURT ISTORIC 1.1. Badmintonul pe plan mondial Badmintonul este unul dintre cele mai vechi sporturi din lume. Cercetările istoricilor arată că începuturile jocului sunt plasate în era împăratului HUANGTI în China, aproximativ în anii
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
de profesori (tatăl preda istoria, iar mama limba și literatura română). Primii ani ai vieții îi petrece la Chișinău, după care se stabilește cu părinții la Bacău, unde a absolvit, în 1936, Liceul „Ferdinand I”. Face studii filologice (1936-1940) la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași, în timpul cărora participă la înființarea, de către G. Călinescu, a „Noii Junimi” și publică în paginile „Jurnalului literar”. Ulterior funcționează ca profesor de limba și literatura română la Iași, Câmpulung Muscel, Bacău și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
n. Mihuț) și al lui Loghin Mureșan, învățător. Învață la Liceul „Moise Nicoară” (1944-1948) și la Școala Normală „D. Țichindeal” din Arad (absolvită în 1952), urmează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1952-1954) și este student un an la Facultatea de Filologie a Universității din București. Devine redactor la „Gazeta literară” (1954-1957), la „Viața militară” (1958-1959), la Radiodifuziunea Română (1960-1962), referent literar la Centrala Cărții (1962-1963). În 1963 este transferat la Craiova, de unde în 1967 revine în capitală, ca redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
GIUGĂL este licențiat în geografie (1998) și doctor în științe politice (2011). A fost profesor de geografie între 1998 și 2010. A făcut un stagiu de cercetare la School of Geographical Sciences, University of Bristol (2010). Cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța. Din 2009 scrie pentru Cultura. Domenii de interes: geografia umană, geografia electorală, partidele politice, politica românească și europeană. DINU GUȚU este absolvent de științe politice (studii de licență și masterat
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
franceză, cu două plachete tipărite la Brăila în 1885 și 1886. După terminarea școlii primare în urbea natală, R. a urmat ciclul secundar la liceele „Sf. Gheorghe” și „Gh. Lazăr” din București, trecându-și bacalaureatul în 1916. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din același oraș, absolvită abia în 1921, după război, la care a participat ca sublocotenent. Și-a completat studiile în Franța, mai întâi cu o bursă la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, pregătind o teză de doctorat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
, Radu (pseudonim al lui Vasile Butufei; 23.V.1945, Breaza, j. Prahova - 5.X.1985, București), poet și prozator. Este fiul Anei și al lui Vasile Butufei, muncitor. Urmează Liceul „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (licența în 1972). A fost redactor la Radio România, realizator al emisiunii „Revista literară radio”. A colaborat cu versuri la „Flacăra”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri” ș.a. A debutat editorial cu volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
Geo Bogza.” Asemenea majorității poemelor, romanele lui F. ilustrează teme și tipuri ce țin de comanda socială a epocii: absolventul de universitate repartizat la țară ori pe șantier, unde își găsește sensul existenței; tânărul care, venit din producție, urmează o facultate, pentru ca ulterior să se întoarcă, „îmbogățit” profesional și uman, la locul de muncă, ca în cazul lui Radu Teglaș din Septembrie (1977) sau al lui Ștefan Barcian din Zăpada niciodată stinsă (1979); secretarul de partid care se poartă cu omenie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
IORDACHE, Mihail (12.VII.1937, Malu Roșu, j. Ilfov - 22.I.1996, Suceava), critic și istoric literar. Licențiat al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1957-1962), I. își obține în 1976, tot aici, doctoratul, cu o teză despre Adrian Maniu. După absolvire lucrează ca bibliotecar-șef la Biblioteca Regională Suceava (1962-1963), devine apoi cadru didactic la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
, Nicolae (4.VI.1921, Parța, j. Timiș - 24.III.1994, Timișoara), istoric literar, poet și editor. Este fiul Iulianei (n. Secoșan) și al lui Dimitrie Țirioi, funcționar. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara (1932-1940) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1941-1945), devine prim-redactor la „Vestul” (1943-1944, 1945), scrie la „Vrerea” ș.a., fiind unul din animatorii vieții culturale bănățene. După război va fi profesor la țară, predând ulterior la școli generale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
, Ion (19.I.1921, Hudești, j. Botoșani - 25.I.1977, Iași), prozator. A urmat liceul din Dorohoi, apoi s-a înscris la Facultatea de Medicină și la Facultatea de Drept din Iași, absolvind-o pe cea din urmă. După ce s-a dedicat carierei literare, a obținut și diploma Facultății de Filologie. Debutează în anul 1947, la revista „Flacăra”, cu povestirea Vin brașovenii. Publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
, Ion (19.I.1921, Hudești, j. Botoșani - 25.I.1977, Iași), prozator. A urmat liceul din Dorohoi, apoi s-a înscris la Facultatea de Medicină și la Facultatea de Drept din Iași, absolvind-o pe cea din urmă. După ce s-a dedicat carierei literare, a obținut și diploma Facultății de Filologie. Debutează în anul 1947, la revista „Flacăra”, cu povestirea Vin brașovenii. Publică la cotidiane din Iași, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
I.1977, Iași), prozator. A urmat liceul din Dorohoi, apoi s-a înscris la Facultatea de Medicină și la Facultatea de Drept din Iași, absolvind-o pe cea din urmă. După ce s-a dedicat carierei literare, a obținut și diploma Facultății de Filologie. Debutează în anul 1947, la revista „Flacăra”, cu povestirea Vin brașovenii. Publică la cotidiane din Iași, București, Suceava, Botoșani și semnează numeroase recenzii și articole pe teme culturale în „Steaua”, „Scânteia”, „Iașul nou”, „Contemporanul”, „Cronica”. Dar activitatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]