57,196 matches
-
Stołowich") este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN, (parc național) situat în Polonia, pe teritoriul administrativ al voievodatului Silezia Inferioară. Aria naturală cu o suprafață de 63,40 km ocupă partea poloneză a munților Stołowe ("Góry Stołowe") și se află în extremitatea sud-vestică a țării, în sudul voievodatului Silezia Inferioară, la granița cu Cehia. a fost înființat în anul 1993 și reprezintă o zonă montană cu stâncării (roci stratificate constituite din gresii și marne
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
-a IUCN (parc național) situată în Polonia, pe teritoriul administrativ al voievodatului Subcarpatia. Aria naturală se află la extremitatea sud-estică a Poloniei și cea sudică a voievodatului Subcarpatia ("Województwo podckarpackie"), la granița cu Slovacia și Ucraina, în Tatra Joasă (în Munții Bieszczady ce atinge cea mai mare înălțime în Vârful Tarnica, 1346 m.), sector reliefal al Munților Tatra. a fost înființat în 1973, urmând ca din anul 1992 să fie inclus în programul mondial al UNESCO, „Omul și Biosferă”. Aria naturală
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
află la extremitatea sud-estică a Poloniei și cea sudică a voievodatului Subcarpatia ("Województwo podckarpackie"), la granița cu Slovacia și Ucraina, în Tatra Joasă (în Munții Bieszczady ce atinge cea mai mare înălțime în Vârful Tarnica, 1346 m.), sector reliefal al Munților Tatra. a fost înființat în 1973, urmând ca din anul 1992 să fie inclus în programul mondial al UNESCO, „Omul și Biosferă”. Aria naturală protejată reprezintă o zona montană cu vârfuri, lapiezuri, doline, pajiști și pășuni montane, păduri și văii
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
multe tipuri de habitate (păduri de fag, păduri de conifere, pajiști alpine, pășuni, păduri aluviale, pajiști mezofile, păduri în amestec, lunci mlăștinoase, terase și lunci de râuri) ce adăpoastesc o mare varietate de floră și fauna specifică zonei estice a Munților Carpați. Floră este constituită din specii arboricole de fag ("Fagus sylvatica" - specie dominantă), brad ("Abies"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gorun ("Quercus petraea"), arin ("Alunus glutinosa"), arin alb ("Alnus încântă"), salcie albă ("Salix albă"), salcie roșie ("Salix purpurea"); arbuști cu
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
în amestec, lunci mlăștinoase, terase și lunci de râuri) ce adăpoastesc o mare varietate de floră și fauna specifică zonei estice a Munților Carpați. Floră este constituită din specii arboricole de fag ("Fagus sylvatica" - specie dominantă), brad ("Abies"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gorun ("Quercus petraea"), arin ("Alunus glutinosa"), arin alb ("Alnus încântă"), salcie albă ("Salix albă"), salcie roșie ("Salix purpurea"); arbuști cu specii de merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinum myritillus"), mur ("Rubus fruticosus"); precum și o mare varietate de ierburi
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
este bine reprezentată de mai multe specii de: • mamifere, dintre care: urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de acvila de munte ("Aquila chrysaetos") , bufnita ("Bubo bubo"), vrabie de pădure ("Prunella modularis")), barza neagră ("Ciconia nigra"), barza albă ("Ciconia ciconia"); • reptile sau batracieni.
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
au suferit o înfrângere gravă. Cinci companii ale regimentului au fost anihilate, Custer a fost ucis, împreună cu doi frați ai lui și un cumnat. Pierderile americanilor, incluzându-i pe cercetași au fost 268 morți și 55 răniți. În 1874 în munții Black Hills, în Montana și Dakota, în teritoriul sioux-ilor lakota s-a găsit aur. Conform Tratatului de la Fort Larmie cu șapte ani în urmă teritoriul era cedat indienilor. Negocierile guvernului american cu sioux de a cumpăra Black Hills au eșuat
Bătălia de la Little Bighorn () [Corola-website/Science/327997_a_329326]
-
național ce corespunde categoriei a II-a (parc național) situată în Polonia, pe teritoriul administrativ al voievodatului Silezia Inferioară. Aria naturală cu o suprafață de 55,81 km se întinde în sud-vestul Poloniei, de-a lungul graniței cu Cehia în Munții Karkonosze, în extremitatea teritorială vestică a voievodatului Silezia Inferioară. Karkonosze, numele culmii principale din Sudeții de nord-vest, a fost dat și parcului național de aici, care cuprinde întregul masiv. În esență, aceasta reprezintă un platou granitic cu versanții abrupți, acoperit
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
termale sufuroase și pentru construcțiile din secolele trecute, prin Sobieszow, Szklarska Poreba (centru al sporturilor de iarnă) și Swieradow Zdroj, cu marile sale stabilimente termale, și multe alte stațiuni mai mici de unde se oferă călătorului o panoramă de neuitat asupra munților. a fost creat în anul 1959, urmând ca din 1992 acesta să fie inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosfera”. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
călătorului o panoramă de neuitat asupra munților. a fost creat în anul 1959, urmând ca din 1992 acesta să fie inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosfera”. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
căpitan fiind Connor Kenway însuși, Robert Faulkner fiind secundul său și cel care îl îndrumă pe mare. Mecanica de free running în orașe și sălbăticie a fost simplificată pentru a permite un parkour mai fluid, precum cățărarea în copaci, pe munți, stânci etc. Sistemul de luptă a fost modificat și el, permițându-i lui Connor să mânuiască armele într-un mod dual, dar și să elimine mai mulți oponenți dintr-o dată, jucătorul nu mai fiind nevoit să folosească mecanica de lock-on
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
XX-lea, "omul de zăpadă" este asociat cu sărbătorile de sfârșit de an. Cel mai mare om de zăpadă din lume a fost modelat în anul 1999 în Bethel, un orășel din statul american Maine. L-au botezat „Angus, regele muntelui” în cinstea guvernatorului de pe atunci al statului, Angus King. Angus, omul de zăpadă, avea o înălțime de aproape 35 m și o greutate de peste 4000 de tone. La construirea lui s-au folosit mai mult de 5600 de metri cubi
Om de zăpadă () [Corola-website/Science/328010_a_329339]
-
comuna Hărman, județul Brașov, a fost construită în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este monument istoric, . Hărman mai demult "Herman" (în dialectul săsesc "Huntschprich", în , în trad. „Muntele mierii“, în , în ) este un sat în partea de est a județului Brașov, în Depresiunea Brașov. Reședința comunei Hărman. Localitatea Hărman se află în Țara Bârsei, la cca. 10 km spre est de municipiul Brașov. Este cunoscută în special pentru
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
-
al mănăstirii Cisterciților, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obștesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Țara Bârsei în părțile Transilvaniei, și anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Sânpetru (Sancti Petri), muntele Hărman (Mons Mellis) și Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile și cele ce țin de ele.... Pe lângă fragmentele de pictură din interiorul bisericii sau din ambrazurile ferestrelor, un important ansamblu de pictură se găsește într-o capelă din turnul de
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
-
Acțiunea „Autobuzul” este un film de acțiune românesc din 1978, regizat de Virgil Calotescu. Rolurile principale sunt interpretate de Gheorghe Dinică, Irina Petrescu, Mircea Albulescu, Ion Dichiseanu, Vistrian Roman și Silviu Stănculescu. Acțiunea filmului are loc în Munții Făgăraș în anul 1950. Un agent străin pe nume Marius Mardopol este parașutat pe teritoriul României socialiste pentru a scoate din țară șapte luptători anticomuniști conduși de un fost ofițer poreclit „Baronul”. Crezând că agentul a renunțat la misiune, Securitatea
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
Mardopol și să contribuie la prinderea grupului. Situația se complică odată cu apariția adevăratului Mardopol, grupul de rezistență nereușind să-și dea seama care dintre cei doi agenți de legătură este cel fals. Singura lor soluție este să părăsească ascunzătoarea din munți cu un autobuz local pe care amenință să-l arunce în aer cu pasageri cu tot. Printre pasagerii din autobuz se aflau însă și ofițeri de securitate deghizați. În final, cei șapte membri ai grupului sunt capturați. Refugiat în Europa de Vest
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
grupului sunt capturați. Refugiat în Europa de Vest după cel de-al Doilea Război Mondial, „Patronul” (Nicolae Secăreanu) îl trimite în anul 1950 în România pe Marius Mardopol (Silviu Stănculescu) pentru a-i aduce vii și nevătămați șapte luptători pentru rezistență din Munții Făgăraș. La doi dintre aceștia se află o parte din cifrul seifului elvețian unde au fost depuse documentele de care avea nevoie patronul: planurile prospecțiilor petrolifere de pe fostele sale terenuri și lista rețelei de agenți stabilită de Canaris. A treia
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
de Willy și fusese condamnat după greva petroliștilor din 1933 la câțiva ani de închisoare. Crezând că Mardopol îl trădase pe patron și fugise cu banii, Willy îi dezvăluie colonelului planul de scoatere din țară a grupării de rezistență din munți. Cei șapte luptători anticomuniști urmau să fie îmbarcați pe vasul Paloma, care staționa în port câteva zile pentru niște pretinse lucrări de reparații. Pentru a pune mâna pe „bandiți”, colonelul apelează la ofițerul Marius (Ion Dichiseanu), care studia dosarul de
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
singurii opozanți deschiși ai regimului, și, mai ales, să înalțe un monument securiștilor violenți ai anilor ’40 - ’50”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În anii '50, un grup terorist din munți, condus de „Baronul”, se trezește cu doi agenți de legătură, unul dintre ei fiind, în mod necesar, fals. Singura soluție pentru „ilegaliști” e să părăsească ascunzătoarea, folosindu-se de un autobuz local pe care amenință să-l arunce în aer
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
anul 1963 a fost publicată prima nuvelă scrisă doar de George Anania, aceasta apărând în revista Tribuna. Nuvela a apărut în numărul 215 al Colecției de povestiri științifico-fantastice. O navă spațială extraterestră explodează înainte de a ateriza pe Pământ în zona Munților Făgăraș. Din resturile rămase în urma exploziei sunt recuperate câteva discuri deteriorate, cercetătorii reușind să descopere mesajul înscris pe unul dintre ele. Din acesta află că rasa extraterestră mai vizitase Pământul cu mii de ani în urmă, ajutând populația din zonă
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
recuperate câteva discuri deteriorate, cercetătorii reușind să descopere mesajul înscris pe unul dintre ele. Din acesta află că rasa extraterestră mai vizitase Pământul cu mii de ani în urmă, ajutând populația din zonă să prospere prin ajustarea climei și spargerea Munților Carpați la Cazane, permițând Dunării să curgă spre Marea Neagră. Conducătorul extratereștrilor, Sa Mohse, a rămas în religia dacilor ca Zamolxe. Studiind folclorul, cercetătorii află că respectivul eveniment a fost păstrat în formă trunchiată în basmul "Trei copii sărmani". Povestirea a
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
sufletului românesc, pe care n-am uitat-o nici până azi. În ea se va răsfrânge până la moarte toată taina sufletului meu. Darul cu care m-a înzestrat Dumnezeu, nu se datorește mie, ci părinților mei. Împrejurările și pitorescul locurilor, munții și apele, natura încântătoare și poporul, toate au creat ceea ce dumneavoastră sărbătoriți azi. Să mulțumim lui Neculce și lui Creangă, poporului și părinților mei, să slăvim natura, care au contribuit la înzestrarea darului meu.”" În cadrul acestei sărbători, scriitorul Mihail Sadoveanu
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
Contele Olaf din viața sa timpurie, căci fuseseră împreună la școală. În tinerețea sa, Lemony Snicket a frecventat o școală cu internat condusă de V.F.D., împreună cu alte personaje din serie. Mai târziu a fost educat la sediul central V.F.D. din Munții Mortmain și a fost angajat de un ziar numit "Zilnicul Punctilio" după absolvire. Verifica ortografia la anunțurile mortuare și era critic de teatru. Lemony Snicket a avut o relație fără noroc cu actrița Beatrice Baudelaire. Lemony și Beatrice au fost
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
de călăreți cu care s-a îndreptat înspre Tesalia, în sud. În ciuda rugăminților nobililor care doreau o cale diplomatică de a-i împăca pe beligeranți. În fruntea celor 3.000 de călăreți, Alexandru găsește oastea tesaliană staționând în trecătoare dintre muntele Olimp și muntele Ossa. Acesta dă ordin oamenilor săi să treacă muntele Ossa, obligându-i pe tesalieni să se predea și să se alăture campaniei sale de pedepsire. Continuându-și drumul spre sud, spre Peloponez, Alexandru este recunoscut în apropriere
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
care s-a îndreptat înspre Tesalia, în sud. În ciuda rugăminților nobililor care doreau o cale diplomatică de a-i împăca pe beligeranți. În fruntea celor 3.000 de călăreți, Alexandru găsește oastea tesaliană staționând în trecătoare dintre muntele Olimp și muntele Ossa. Acesta dă ordin oamenilor săi să treacă muntele Ossa, obligându-i pe tesalieni să se predea și să se alăture campaniei sale de pedepsire. Continuându-și drumul spre sud, spre Peloponez, Alexandru este recunoscut în apropriere de Termopile ca
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]