56,932 matches
-
De Stella nova in pede Serpentarii" („Despre o nouă stea la piciorul constelației șarpelui”). În lucrarea "Astronomia Nova" („Astronomia nouă”, 1609) publică rezultatele cercetărilor asupra elipsei planetei Marte și enunță a doua lege: „Cu cât o planetă este mai aproape de Soare, cu atât se mișcă mai repede”. În anul 1612 Kepler se stabilește la Linz în Austria, unde îi apare lucrarea "Harmonices Mundi" („Armonia lumii”, 1619). În ultimul capitol al acestei cărți, pe baza observațiilor și calculelor efectuate, enunță a treia
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
Mundi" („Armonia lumii”, 1619). În ultimul capitol al acestei cărți, pe baza observațiilor și calculelor efectuate, enunță a treia lege a mișcării planetelor: „Pătratul timpului de revoluție este proporțional cu puterea a treia a distanței medii dintre o planetă și Soare”. În anii 1615-1620 Kepler a trebuit să-și apere mama, care era acuzată de vrăjitorie. Până la urmă a reușit să-i obțină eliberarea, fără a putea însă împiedica torturile la care a fost supusă, în urma cărora ea a murit un
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
conciliere: Adonis urma să petreacă șase luni în Infern și șase luni cu Afrodita pe pămînt, în păduri. Astfel, în Antichitatea greacă toamna se deplângea dispariția lui Adonis și declinul vegetației, apoi se celebra, primăvara, reînvierea lui în momentul trecerii Soarelui în zodia Taurului. Acest cult special reunindu-i pe Afrodita și Adonis s-a celebrat mai întâi la Atena și Amatunta; mai târziu a trecut și în Alexandria.
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
și cu alchimia - s-a intoxicat singur din neprevedere. În ciuda observațiilor sale amănunțite, Brahe nu a acceptat teoria heliocentrica a universului, ci s-a situat pe o poziție de compromis, după care Pământul rămâne nemișcat în timp ce planetele se învârtesc în jurul Soarelui, care, la rândul lui - împreună cu globul ceresc - înconjoară Pământul în timpul unei zile. Elevul sau, Johannes Kepler, a folosit multe din observațiile lui Brahe în formularea legilor sale („Legile lui Kepler”) asupra mișcării planetelor. În amintirea lui Brahe, unul din craterele
Tycho Brahe () [Corola-website/Science/298345_a_299674]
-
o operă terminată. Trupul alb al Salomeei, aproape gol, cu tatuaje ce îi conferă erotism, este singura sursă de lumină pe tablou. Arhitectura misterioasă a palatului lui Irod este redată rapid, grăbit, în auriu, brun și roșu. ""Phaeton"" e fiul Soarelui, el vrea să se plimbe cu carul tatălui său, dar gonește caii până ce pierde controlul asupra carului și cade în spațiu, fulgerat de Zeus. Acest tablou, realizat în tehnica acuarelei, ar fi trebuit să servească drept bază a unei fresce
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
din Samos și Seleukos din Seleukia, care abia 1300 de ani mai târziu avea să fie recunoscută prin contribuțiile lui Nicolai Copernic, Johannes Kepler și Galileo Galilei. După Ptolemeu, pământul stă fix în centrul universului. Toate celelalte corpuri cerești (Luna, Soarele, planetele, stelele) se mișcă pe traiectorii perfect circulare în jurul acestui corp central. Pentru a pune de acord acest sistem cu observațiile astronomice, a fost necesară reprezentarea altor cercuri suplimentare fiecărei orbite în parte, denumite "epicicluri", ajungându-se la circa 80
Ptolemeu () [Corola-website/Science/298397_a_299726]
-
în parte, denumite "epicicluri", ajungându-se la circa 80 de asemenea orbite, reprezentare care intra în conflict cu datele matematice. Copernic a recunoscut această contradicție, fapt care l-a dus la o reprezentare heliocentrică, în care planetele se învârtesc în jurul soarelui, dar tot pe orbite circulare. A fost meritul lui Johannes Kepler, care, confruntând datele de observație cu calculul matematic, a descoperit forma eliptică a orbitelor planetelor în jurul soarelui. În domeniul matematicii, Ptolemeu a contribuit la dezvoltarea trigonometriei, ceea ce i-a
Ptolemeu () [Corola-website/Science/298397_a_299726]
-
a dus la o reprezentare heliocentrică, în care planetele se învârtesc în jurul soarelui, dar tot pe orbite circulare. A fost meritul lui Johannes Kepler, care, confruntând datele de observație cu calculul matematic, a descoperit forma eliptică a orbitelor planetelor în jurul soarelui. În domeniul matematicii, Ptolemeu a contribuit la dezvoltarea trigonometriei, ceea ce i-a permis construirea unor "astrolabi" (instrumente astronomo-geodezice) și a ceasurilor solare. De o importanță istorică deosebită este lucrarea sa "Geographia", în care Ptolemeu folosește o rețea asemănătoare paralelelor și
Ptolemeu () [Corola-website/Science/298397_a_299726]
-
și meglenoromânilor cetățeni ai Macedoniei; ceilalți se întâlnesc în fiecare an în ziua de 15 august la Samarina (Grecia), dar există și alte festivaluri, întâlniri și comemorări. Simbolul în care o parte din Comunitatea Aromână din România se recunoaște este « Soarele de la Vergina ». În Evul Mediu aromânii au creat în 1186 în bazinul Dunării de jos și al Vardarului (sudul actualei Românii, Bulgaria și actuala Macedonie) regatul atunci denumit "Regnum Bulgarorum et Valachorum" (iar azi cunoscut ca Țaratul vlaho-bulgar, denumit de
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
favorabil decât cele deja dezvăluite. În final, preoții au concis că nu au putut vedea cu claritate intenția divină, pentru că exista un spirit transparent și malefic, ascuns printre victime. Cezar s-a simțit iritat și a abandonat divinația până la lăsarea soarelui, deși preoții și-au continuat tot mai mult eforturile. Asasinii prezenți atunci au fost încântați să vadă acestea, deși prietenii lui Cezar l-au sfătuit să anuleze adunarea Senatului din acea zi, din pricina spuselor preoților. El a fost de acord
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
periferice cronice, afecțiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecțiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar și pentru băi tonifiante, de întreținere a condiției fizice sau, pur și simplu, agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer și soare. Stațiunea turistică Tășnad este situată la 2 km distanță de centrul orașului. În ultimii ani a devenit atracția unui număr din ce în ce mai mare de turiști atât din țară cât și din străinătate datorită apelor sale termale. Cura balneară are la bază
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanței anionilor) și sodică-calcică-magneziană în prezența amoniului și potasiului. dar și pentru băi tonifiante, de întreținere a condiției fizice sau, pur și simplu, agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer și soare. Baile Tasnad au apa termominerală la temperatura de 37-40 de grade (apa din bazin) care poate fi folosită în cure externe în afecțiuni precum stări preartrozice, reumatism degenerativ și afecțiuni dermatologice Liceul din Tășnad a luat ființă la 1 septembrie
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
de veri fierbinți (temperatura medie în luna iulie depășește 22 grade Celsius), ierni blânde, cu strat subțire de zăpadă (temperatura medie în ianuarie este de 0 grade Celsius) și de precipitații scăzute (cca 400 mm anual). Vara, nebulozitatea fiind minimă, soarele strălucește 10-12 ore pe zi. Plaja stațiunii Eforie Nord atinge cam 3km lungime și lățimi de 20-100m, mărginită în partea de nord a stațiunii de o faleză de peste 30 de metri. Intrarea în mare este lină în unele locuri cu
Eforie () [Corola-website/Science/297086_a_298415]
-
după care a început să scadă. În domeniul economic predomină societățile cu profil agricol—producție vegetală și industrializarea produselor agricole, la care se adaugă zonele de depozitare—rampe de depozitare și încărcare sfeclă și depozite mari de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Ramura conexă agriculturii, zootehnia este reprezentată în zonă de ferme organizate de bovine și crescători individuale de porcine, păsări dar mai ales ovine, caprine și bovine. În cadrul orașului Pogoanele funcționează 108 societăți cu capital privat, o societate cu
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
acest fapt secret. Cariera lui Asimov se poate împărți în mai multe perioade. Cariera timpurie, dominată de science-fiction, a început în jurul anului 1940 cu povestiri scurte. Aceasta a durat până în jurul anului 1958, și a luat sfârșit după publicarea romanului "Soarele gol". După aceasta, el a publicat cu preponderență literatură non-ficțiune, și doar rareori science-fiction. În următorul sfert de veac el a scris doar patru romane science-fiction. După 1982, a început cea de-a doua parte a carierei sale în domeniul
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
Căderii nopții". Referitor la el, Asimov a scris în 1973: La sfârșitul anilor 50 și începutul anilor 60, Asimov și-a schimbat oarecum centrul de interes și a micșorat numărul operelor de ficțiune produse (a publicat doar patru romane între "Soarele gol" din 1957 și "Marginea Fundației" în 1982, iar două dintre acestea erau romane de mistere). În același timp însă a crescut considerabil producția operelor de non-ficțiune, în special pe teme științifice; lansarea primului satelit artificial, Sputnik, în 1957 a
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
și în povestirile sale SF mai vechi, lucru care a adus problema în fața unei audiențe mai largi. De exemplu, în numărul din 25 august 1985 din "Washington Post", secțiunea "Lumea cărții" descrie astfel "Roboții și Imperiul": Cu toate acestea, în "Soarele gol" (1957) problemele sociale se află la baza intrigii, iar ingineria genetică reprezintă o componentă fundamentală a societății, iar cititorului îi sunt prezentate arcologii inversate în care elementul central îl constituie o singură persoană. De asemenea, nașterea artificială reprezintă țelul
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
că reforma a fost instituită de fapt când Augustus a devenit Pontifex Maximus în 12 î.Hr., sugerând secvența 45-42-39-36-33-30-27-24-21-18-15-12 î.Hr., 4-8-12 A.D., etc. În 1999, a fost publicat un papirus egiptean care conținea efemeride (tabel al pozițiilor pe cer ale soarelui, lunii și planetelor), datat în anul 24 î.Hr. atât în calendarul egiptean cât și în cel roman. Din acest papirus se poate deduce că cea mai probabilă succesiune a anilor bisecți este 44-41-38-35-32-29-26-23-20-17-14-11-8 î.Hr., 4-8-12 A.D. etc., foarte aproape de șirul
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
Ion Pachia Tatomirescu, "Istoria religiilor", vol. I, Timișoara, Editura Aethicus, 2001, p. 222), "Meșterul Manole" (conservând mitul fundamental pelasgo-thraco-dacic, sau dacoromânesc, al jertfei zidirii, atestat arheologic în Dacia / Dacoromânia, de-aproape șapte milenii, mai exact, din orizontul anului 4950 î. Hr.), "Soarele și Luna", "Toma Alimoș" ," Corbea", "Iancu Jianu", "Radu Calomfirescu", "Pintea Viteazul", "Constantin Brâncoveanu", "Ghiță Cătănuță" etc. -, cât și în sfera cultă - "Andrii Popa" de Vasile Alecsandri, "Nunta Zamfirei" de George Coșbuc, "Pintea" de Șt O. Iosif, "Rică" de Miron Radu
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
zonele deluros-muntoase etc.) din Matcă în sacrul Munte / Cogaion (Kogaion), trece prin Gura de Rai („andreonul“ zalmoxian), unde-i Creierul Muntelui, de-aici înălțându-se (grație "Bradului / Axis Mundi", ori păsărilor psihopompe, "Măiastrele - Privighetoarea, Ciocârlia, Pajura" etc.) în Lună "(Sora Soarelui / Spuma Laptelui)", pe fața-i nevăzută, putându-se metamorfoza și în Vârcolac (cf. Romulus Vulcănescu, "Mitologie română," București, Editura Academiei Române, 1985, p. 303). În poemul - ce dă titlul primului ciclu din volumul publicat de Radu Gyr în 1943 -, "Fuga lupului
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
-au suflat pe zări de miere / mânăstiri de crin și de topaz», într-un profund patriotism, suntem întâmpinați de „icoane“ de Dac, aprinzându-și nestemata „în limpezimile zborului de săgeți“ («Dacul» - "ibid.," p. 73), de Descălecător, „pornind la vânătoare“ când soarele i s-a părut «un cap de zimbru» ("Descălecătorul" - "ibid"., p. 75), de Ctitor-de-Mânăstiri, de Tipăritor-de-Bucoavne, de Zidar-de-Argeș, de Cronicar, de Moț, ori de icoanele domnilor / „regilor“ fundamentali ai Daciei / Dacoromâniei Nord-Dunărene: Basarab, Țepeș, întruchipare a înaltului spirit justițiar valah
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
în stare de plasmă. Proprietățile acestora sunt diferite față de cele ale moleculei de hidrogen. Electronul și protonul de hidrogen nu formează legături în starea de plasmă, din cauza conductivității electrice diferite și a unei emisii radiative mari (originea luminii emise de Soare și alte stele). Particulele încărcate cu sarcini electrice sunt puternic influențate de câmpurile magnetice și electrice. De exemplu, în vânturile solare particulele interacționează cu magnetosfera terestră, generând curenți Birkeland și produc fenomenul cunoscut sub denumirea de auroră boreală. Hidrogenul se
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
excitate, energia acestora crescând până la 0 eV (valoarea nivelului energetic aflat la infinit), ele se calculează folosind modelul lui Bohr. Acesta consideră că nucleul este fix, iar electronul are o traiectorie circulară în jurul acestuia asemănătoare cu planetele ce gravitează în jurul Soarelui (de unde provine denumirea alternativă de "model planetar"). Forța electromagnetică atrage electronul și protonul unul spre celălalt, în timp ce corpurile cerești se atrag datorită gravitației. Potrivit condiței de cuantificare a momentului cinetic postulat de Bohr, valoarea momentului cinetic al electronului este multiplu
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
se obține hidrogen în urma procesului de fotosinteză. Gena introdusă ajută frunza să descompună molecula de apă în elementele componente. Algele folosite sunt plante unicelulare care produc, în mod natural, cantități mici de hidrogen în timp ce își extrag energia necesară din lumina Soarelui. David Tiede, unul dintre inventatorii acestei metode, afirmă că algele produc hidrogen ca să se apere de radicalii liberi rezultați în urma fotosintezei, care altfel le-ar oxida părți vitale ale celulei. Dar, dacă hidrogenaza este stimulată chimic și dacă algele sunt
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
azotat în salpetrul de Chile (NaNO, azotat de sodiu), reprezentând 2,6% din masa scoarței terestre. În apa marină, ionii de Na îi însoțesc pe cei de Cl. Liniile spectrale D ale sodiului se găsesc în majoritatea stelelor, precum și în Soare. Sodiul metalic se obține prin electroliza clorurii de sodiu (NaCl) în topitură, metodă mai ieftină decăt electroliza hidroxidului de sodiu (NaOH). Metode de obținere: O mulțime de compuși ai sodiului au aplicații. Sodiul metalic se folosește pentru a obține compuși
Sodiu () [Corola-website/Science/297157_a_298486]