55,711 matches
-
fiind mulțumiți cu conducerea reptiliană atâta vreme cât nu interferează cu cultul lor. Naționalistul pământean Russell Tymball decoperă un plan de evacuare și distrugere a Pământului, ca prim pas al unei a doua ofensive reptiliene împotriva oamenilor. El o convinge pe conducătoarea cultului de pericol și împreună cer ajutorul celorlalte lumi umane. Războiul se desfășoară pe muchie de cuțit, dar oamenii înving în cele din urmă. Povestirea are reputația de cea mai proastă creație a lui Asimov, în parte și datorită titlului ales
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră și faună fosilizată, alcătuit din vegetale și resturi de pești. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
său, de la uzi sau oguzi (populație turkmenă) care au emigrat în Moldova presați de cumani. Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial se află pe Dealul Coșna din Oituz, județul Bacău și a fost ridicat în anul 1924 de către Societatea „Cultul Eroilor” cu sprijin obștesc. Sculptura a fost realizată de către Vasile Ionescu Varo.
Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/324577_a_325906]
-
Bogdănești (în maghiară: "Ripajépi") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Cimitirul eroilor - ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", în onoarea luptătorilor din primul război mondial. Cișmeaua din sat () - monument închinat luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor. Construit de către Cercul Militar al Subofițerilor reangajați din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldații români, precum " Nici pe
Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/324587_a_325916]
-
în anul 1997 în imediata apropiere a satului este cu atât mai meritorie cu cât acestea constituie importante elemente de identitate locală și de ce nu, un suport temeinic pentru studiile viitoare cu privire la bisericile de lemn din zonă. Printre obiectele de cult folosite în această biserică au fost și următoarele cărți bisericești: 1. Evanghelie, tipărită în anul 1723 la București. Această lucrare, la momentul predării către centrul eparhial din Zalău se prezenta în stare bună de conservare, completă, în legătură de piele
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
parte și o cazanie, din anul 1768 tipărită la București, un triod, un molitfelnic și un octoih mare, toate din secolul al XIX-lea. Magazia ridicată din lemnele bisericii de lemn, din perspectiva formei sale, poartă amprenta vechiului edificiu de cult. De formă dreptunghiulară, magazia se prezintă sub forma unei construcții simple, cu lățimea de aproximativ 3,15 m și lungimea de aproximativ 5,38 m, adăpostită sub un acoperiș din azbociment și țiglă, în două ape. Intrarea în magazie, ce
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
să vândă cărți pentru prețul potrivit. Cel care reorganizează biblioteca este Ioan Barac care își termină treaba în 24 ianuarie 1859. În 28 iulie 1859 protopopul Popazu află că gimnaziul a primit un ajutor de 500 de galbeni din partea Ministerului Cultelor. Pe lângă acest ajutor se primește ajutor și din partea Țării Românești. În 14 martie 1862 se înfințează Mitropolia tuturor românilor, după mici neînțelegeri cu bucovinenii. În 24 decembrie 1864 împăratul încredințează noua Mitropolie română independentă și-l numește pe Andrei Șaguna
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
făcând mai multe documente din acea epocă. Ținând cont de aceste documente, momentul edificării acestei biserici poate fi plasat într-un interval de timp destul de îngust delimitat de anii 1760-1763. Cu toate acestea biserica lipsește din studiile dedicate edificiilor de cult din lemn, neregăsindu-se nici în lista monumentelor istorice. Așezată la o margine de pădure, mica biserică din Măleni se lasă greu descoperită de cel care dorește să o viziteze. Drumul de pământ, anevoios, ce poate fi parcurs doar pe
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
întregului edificiu proporții echilibrate, furnizând astfel privitorului o impresie plăcută, biserica nu are doar o importanță locală. Valoarea sa nu este dată doar de clădirea propriu-zisă, ci este completată de istoria edificiului și de valoarea individuală a diferitelor obiecte de cult, precum icoanele bisericii - de lemn și de sticlă, cele două rânduri de uși împărătești sau cărțile vechi ce fac sau au făcut parte din patrimoniul acestei biserici. Cele două icoane pe sticlă păstrate în biserica din Măleni reprezentând Maica Domnului
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
istorice sub codul LMI: . Satul Ribița este consemnat în documente în anul 1439, sub numele de „Ribicza”. În centrul localității, pe o colină scundă, se înalță o altă ctitorie cnezială hunedoreană, asemănătoare din punct de vedere arhitectural, cu lăcașurile de cult medievale din Crișcior, Leșnic și Hălmagiu: biserica-monument istoric „Sfântul Ierarh Nicolae”. Construit din blocuri de piatră fățuite la muchii, edificiul este alcătuit dintr-un altar rectangular decroșat, boltit în semicilindru, o navă cu pereți masivi și un turn-clopotniță, precedat de
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
era ales în fruntea Bisericii Catolice abia după doi ani. Pornind de la această inadvertență, arheologul clujean Adrian Andrei Rusu înclină spre limita superioară a pontificatului acestui ierarh roman, propunând astfel anul 1414 ca timp al ridicării bisericii. Deși lăcașul de cult se impune privirii prin echilibrul formelor sale, adevărata valoare a bisericii se relevă la interior, acolo unde vizitatorul descoperă pe suprafața pereților existența unui decor iconografic remarcabil. Cea mai mare parte a ansamblului pictural a stat ascunsă multă vreme sub
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
confesional, biserica din Ribița a avut o traiectorie similară celei din Crișcior. În pofida reprezentării iconografice a celor trei sfinți maghiari - Ștefan, Ladislau și Emeric - și a conținutului textului celei de-a doua inscripții pierdute, transmisă de Ödön Nemes, lăcașul de cult nu s-a aflat, probabil, nici o clipă în aria de jurisdicție latină, cu toate că, pentru acele vremuri de tranziție de la starea de cnezialitate spre cea de nobiliaritate a elitelor românești, proces sincron cu translația de la confesiunea ortodoxă la cea catolică, această
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
se află în cătunul cu același nume, socotit drept cartier al municipiului Turda, județul Cluj, (fost Hotar Piatra Hărcana, azi Str. Hărcana). A fost construită în anul 1828 în localitatea Poșaga de Jos fiind edificiul de cult utilizat de comunitatea greco-catolică din această localitate. În anul 1955 a fost strămutată în actuala sa locație. Atât în localitatea de origine cât și după strămutare, biserica avea hramul „"Sfinților Arhangheli"”, acesta fiind semnalat până în anul 1972. Ulterior există posibilitatea
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
incendiul de miercuri constituie „un semnal deosebit de grav” și o dovadă că „nu s-a învățat nimic din precedentele erori”. Prin eforturile întregului colectiv al muzeului, prin sprijinul unor muzee din țară și prin susținerea financiară a Ministerului Culturii și Cultelor precum și a unor sponsori, lucrările de restaurare, efectuate la construcțiile care au avut de suferit de pe urma dezastrului, au fost finalizate într-un termen relativ scurt, iar o parte dintre monumente au fost redate circuitului de vizitare. Cauzele declanșării incendiului nu
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
de incendiul de la muzeu se puteau ridica la cel mult 500 de milioane de lei, potrivit unor surse din Poliție. Prin eforturile întregului colectiv al muzeului, prin sprijinul unor muzee din țară și prin susținerea financiară a Ministerului Culturii și Cultelor precum și a unor sponsori, lucrările de restaurare, efectuate la construcțiile care au avut de suferit de pe urma dezastrului, au fost finalizate într-un termen relativ scurt, iar o parte dintre monumente au fost redate circuitului de vizitare. Casele afectate parțial au
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
de Regatul longobard, dintre care un rol mai proeminent au jucat: Ducatele din Austria longobardă se prezentau ca apărătoare ale spiritul războinic și cuceritor al vechilor longobarzi. Față de celelalte regiuni stăpânite de aceștia, aici au supraviețuit cel mai mult vechile culte păgâne, iar dintre cei convertiți la creștinism cei mai mulți aderaseră la arianism, fiind astfel dușmani principali față de papii de la Roma. Ducii din "Austria" presau în mod repetat pe regii din Pavia să reia inițiativele militare, punând adeseori la cale comploturi de
Austria longobardă () [Corola-website/Science/324779_a_326108]
-
crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
a unei comunități păsări migratoare din specia stârcu cenușiu ("Ardea cinerea"). La nivelul ierburilor, primăvara înflorește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), specie floristică declarată monument al naturii. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
religioasă, Grimoald s-a menținut pe pozițiile sale de apărător al arianismului, în pofida căsătoriei sale cu o catolică și s-a ținut la distanță față de papalitate. Cu toate acestea, el a continuat să îl perceapă pe Arhanghelul Mihail — al cărui cult era larg răspândit în rândul longobarzilor — ca războinic-protector al națiunii longobarde. Grimoald a murit în 671, după ce încheiase un tratat cu francii și a fost succedat în Regatul longobard de Perctarit, pe care Grimoald cândva îl exilase, dat fiind că
Grimoald I al longobarzilor () [Corola-website/Science/324799_a_326128]
-
resturi de faună fosilă ale unor specii de scoici ("Congeria neumayri"), ostracode ("Candona labiata") sau melci ("Planorbis planorbis") atribuite perioadei finale a Miocenului și începutul Pliocenului. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
Ministerul Culturii, Direcția Muzeelor și Colecțiilor, expert consultant la Ministerul Culturii, Centrul de Pregătire și Formare a Personalului din Cultură, secretar științific al Asociației Muzeelor în Aer Liber din România și director Direcția Muzee, Colecții, Arte Vizuale, Ministerul Culturii și Cultelor (cumul de funcții). A urmat mai multe studii de specializare și postuniversitare, iar din anul 2000 este doctor în istorie. Din 2002 este director cercetare-dezvoltare la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, precum și conferențiar universitar expert bunuri culturale
Paulina Popoiu () [Corola-website/Science/324765_a_326094]
-
A urmat mai multe studii de specializare și postuniversitare, iar din anul 2000 este doctor în istorie. Din 2002 este director cercetare-dezvoltare la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, precum și conferențiar universitar expert bunuri culturale etnografice/obiecte de cult și port popular.În perioada 2000-2002 a fost director al Direcției Muzee, Colecții, Arte Vizuale din Ministerul Culturii. Între 2004 și 2006 a fost secretar general al Asociației de Științe Etnologice din România. Din aprilie 2007 este și președintele Asociației
Paulina Popoiu () [Corola-website/Science/324765_a_326094]
-
reptile (viperă - "Vipera berus"), amfibieni (salamandră carpatică - "Triturus montondoni") și batracieni (buhai de baltă cu burtă galbenă "Bombina veriegata", specie aflată pe Lista roșie a IUCN. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
varietate de plante (rogoz, bumbăcăriță, negară) specifice turbăriilor; precum și suprafațe acoperite cu vegetație lemnoasă (molid, jneapăn) și pajiști. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări și reptile. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Mlaștina Poiana Brazilor () [Corola-website/Science/324813_a_326142]