56,083 matches
-
femei și pentru bărbați, pentru fanii genului hard SF și pentru cititorii de literatură în general”. "The Washington Post" crede că „nu e un roman perfect [...] dar e genul de roman SF pe care să-l recomanzi celor care iubesc genul și celor care nu l-au citit niciodată”. În aceeași notă, "The Guardian" apreciază că „unele elemente ale "Silozului" sunt sclipitoare [...], alte elemente nu merg prea bine”, lucru pe care îl pune pe seama faptul că romanul a pornit inițial ca
Silozul () [Corola-website/Science/332616_a_333945]
-
următoarea situație epidemiologică (a infectaților) în Africa de Vest, conform comunicatului CDC și OMS, bazată pe statisticile furnizate de ministerele de resort din țările afectate de epidemie: Notă: Febra hemoragică Ebola este cauzată de unul din cele patru tipuri de viruși ai genului "Ebola Virus" din familia Filoviridae. Cel mai periculos membru al acestei familii este Ebola (anterior cunoscut ca "Virusul Ebola Zair"), care este și vinovat de epidemia din Africa de Vest. Tot din această familie face parte și "virusul Marburg". De la descoperirea sa
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
permanentă formată din cântăreața americană Lucia Cifarelli, chitariștii britanici Jules Hodgson și Steve White, cât și bateristul britanic Andy Selway. Criticii apreciază KMFDM ca fiind una din primele formații care au adus muzica industrial pe scena "mainstream", deși Konietzko clasifică genul abordat ca „"The Ultra-Heavy Beat"”. Creația formației include riff-uri chitară de heavy metal, muzică electronică, înregistrări, cât și vocal masculin și feminin, care abordează o mulțime de stiluri. KMFDM are cel puțin un turneu după fiecare lansare majoră, iar membrii
KMFDM () [Corola-website/Science/332632_a_333961]
-
Sima recunoaște că nu s-a plănuit vreo încercare de răsturnare a regimului carlist, pentru că Mișcarea Legionara nu era încă pregătită pentru a prelua puterea. După asasinarea lui Armând Călinescu, Carol al II-lea l-a numit prim ministru pe gen. Gheorghe Argeșanu, (zis Ghiță Militarul sau Ghiță Sângerosul), pentru a "pacifica" țara - adica pentru a organiza represiunea. Cei șase membri ai echipei lui Miti Dumitrescu, împreună cu alți trei care s-au predat ulterior, au fost împușcați fără judecată, iar cadavrele
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
drept comun. Printre cei 147, a fost și o femeie, Elenă Bagdad, studentă la Fac. de Matematică din București. Celor 147, li s-au adăugat 95 comandanți legionari, asasinați în baza listelor întocmite anterior de către Armând Călinescu, prefectul poliției capitalei, gen. Gabriel Marinescu, zis Gavrilă, si Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații (SSI). Cei 95 se găseau internați în lagăre de detenție - Vaslui (31 de persoane, din care o persoană neidentificata), Miercurea Ciuc (44 persoane, din care doi neidentificați), Spitalul Militar
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
-i "regizase" acestuia un proces de bigamie, proces câștigat de general.Adversar ireductibil al activităților ilegale ale lui Moruzov, instigate de Carol al II-lea, Antonescu strângea de peste un deceniu dovezi asupra conspirațiilor acestuia în cadrul SSI. Căzut în "dizgrația" camarilei, gen. Gabriel Marinescu, principalul autor al asasinatelor se "spovedește" în fața lui Constantin Argetoianu, care, conștiincios, notează totul în însemnările sale : Constantin Argetoianu e siderat de mărturisirile fostului prefect: Academicianul, Radu R. Rosetti, în memoriile sale nepublicate încă, păstrate în Biblioteca Academiei Române
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
adevărat impresionantă. Studiul ihneumonidelr este o lucrare monumentală, el publicând peste 6.000 de pagini despre ele, în care sunt prezentate peste 5.000 de specii, dintre care 50 de specii noi, și a descris peste 500 de specii, 15 genuri și două subfamilii noi pentru fauna țării noastre. Din cele aproape 200 de lucrări publicate, mai mult de 150 sunt atribuite studiului ihneumonidelr. Cele patru volume monografice, publicate în "Fauna României", o serie a Editurii Academiei Române sunt de o importanță
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt totdeauna reprezentate de forma sonoră a cuvintelor. Pluralul este auzibil numai în mod excepțional, dar este totdeauna marcat în scris. Genul majorității substantivelor și al
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt totdeauna reprezentate de forma sonoră a cuvintelor. Pluralul este auzibil numai în mod excepțional, dar este totdeauna marcat în scris. Genul majorității substantivelor și al unor adjective nu este indicat de forma cuvintelor, dar în general se poate deduce din formă celor cu care se acordă, deși de multe ori numai în scris. Unele pronume sunt invariabile și genul lor este
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
în scris. Genul majorității substantivelor și al unor adjective nu este indicat de forma cuvintelor, dar în general se poate deduce din formă celor cu care se acordă, deși de multe ori numai în scris. Unele pronume sunt invariabile și genul lor este indicat numai de acordul cu alte cuvinte (de exemplu pronumele personale de persoana a II-a), altele sunt neutre, anume cele care se referă la o propoziție sau la un verb la infinitiv (de exemplu pronumele demonstrativ "cela
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
larg despre folosirea acestor particule, vezi mai jos secțiunea Pronumele demonstrativ). După cum se vede din exemple, nici acest determinant nu se poate folosi în franceză împreună cu articolul hotărât. Substantivul francez prezintă dificultăți pentru un nenativ mai ales în ceea privește genul sau, formarea femininului celor animate și a pluralului: Substantivul se caracterizează și în franceză prin categoria genului gramatical, dar acesta poate fi numai masculin sau feminin. Genul substantivului se distinge mai rar că în română numai din formă substantivului, dar
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
acest determinant nu se poate folosi în franceză împreună cu articolul hotărât. Substantivul francez prezintă dificultăți pentru un nenativ mai ales în ceea privește genul sau, formarea femininului celor animate și a pluralului: Substantivul se caracterizează și în franceză prin categoria genului gramatical, dar acesta poate fi numai masculin sau feminin. Genul substantivului se distinge mai rar că în română numai din formă substantivului, dar se distinge în general din formă cuvintelor cu care se acordă. Există totuși terminații caracteristice pentru un
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
hotărât. Substantivul francez prezintă dificultăți pentru un nenativ mai ales în ceea privește genul sau, formarea femininului celor animate și a pluralului: Substantivul se caracterizează și în franceză prin categoria genului gramatical, dar acesta poate fi numai masculin sau feminin. Genul substantivului se distinge mai rar că în română numai din formă substantivului, dar se distinge în general din formă cuvintelor cu care se acordă. Există totuși terminații caracteristice pentru un gen sau celălalt, constituite de sufixe de derivare, dar sunt
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
gramatical, dar acesta poate fi numai masculin sau feminin. Genul substantivului se distinge mai rar că în română numai din formă substantivului, dar se distinge în general din formă cuvintelor cu care se acordă. Există totuși terminații caracteristice pentru un gen sau celălalt, constituite de sufixe de derivare, dar sunt și excepții, în general când terminația nu este un sufix. Câteva dintre aceste sufixe sunt: Există și o serie de substantive nume de persoana epicene (cu aceeași formă la ambele genuri
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
gen sau celălalt, constituite de sufixe de derivare, dar sunt și excepții, în general când terminația nu este un sufix. Câteva dintre aceste sufixe sunt: Există și o serie de substantive nume de persoana epicene (cu aceeași formă la ambele genuri), mai ales dintre cele care se termină cu e, de exemplu "un/une adversaire" „adversar(a)”, "un/une artiste" „artist(a)”, "un/une enfant" „copil(a)”, "le/la journaliste" „ziarist(a)”, "un/une touriste" „turist(a)”. Cuvântul generic pentru acestea
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
turist(a)”. Cuvântul generic pentru acestea este la masculin: "Je cherche un journaliste qui saurait quelque chose à ce sujet" „Caut un ziarist care ar ști ceva despre această”. Și în afara celor epicene există substantive cu aceeași formă la ambele genuri, dar cu sensuri diferite. Exemple: Cele mai multe nume comune de persoane și de animale pot fi puse la feminin că și adjectivele. Vezi procedeele respective mai jos, în secțiunea Adjectivul calificativ. Cele mai multe substantive pot fi puse la plural. În general acesta
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Trenul asta vine de la Le Mans”, "Je vais au Căire" „Merg la Cairo”). Numele de țări, continente și regiuni se folosesc cu articol hotărât și dacă n-au atribut (excepție "Israël" „Israel”). Numele continentelor și al majorității țărilor este de genul feminin și se termină cu e ("l’Asie" „Asia” "la France" „Franța”, "la Roumanie" „România”), dar sunt și nume de țări de genul masculin, dintre care unele terminate în e: "le Danemark" „Danemarca”, "le Chili" „Chile”, "le Japon" „Japonia, "le
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
hotărât și dacă n-au atribut (excepție "Israël" „Israel”). Numele continentelor și al majorității țărilor este de genul feminin și se termină cu e ("l’Asie" „Asia” "la France" „Franța”, "la Roumanie" „România”), dar sunt și nume de țări de genul masculin, dintre care unele terminate în e: "le Danemark" „Danemarca”, "le Chili" „Chile”, "le Japon" „Japonia, "le Portugal" „Portugalia”, "le Cambodge" „Cambodgia”, "le Zimbabwe" „Zimbabwe”, "le Mexique" „Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
le Zimbabwe" „Zimbabwe”, "le Mexique" „Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la fel ca și numele de țări masculine care încep cu vocală: en Iran" „în Iran”. Cu aceeași funcție, celelalte nume masculine singulare
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
substantivelor cu vocală inițială: "un bel enfant" „un copil frumos”. Adjectivele cu trei forme sunt următoarele: Pluralul adjectivelor se formează după aceleași reguli și cu aceleasi excepții că cel al substantivelor (vezi mai sus). Adjectivul se acordă aproape totdeauna în gen și număr în calitate de atribut cu substantivul determinat și că nume predicativ cu subiectul propoziției. Dacă un singur atribut determina mai multe substantive, dintre care cel puțin unul este masculin, acordul se face la masculin plural: "une ville et un village
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
și că determinant, si ca substantiv: "J’ai deux vélos. Leș deux șont bons." „Am două biciclete. Amândouă sunt bune”, "Je prends le bus ligne deux" „Merg cu autobusul doi”. Numai numeralul corespunzător lui 1 are forme pentru cele două genuri: "J’ai un frère et une sœur" „Am un frate și o soră”. Se pun la plural următoarele numerale, în situațiile de mai jos: În contrast cu cele de mai sus, numeralul "mille" „mie” nu se pune niciodată la plural ("trois mille
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
derivat: "vingt-et-unième" „al douăzecișiunulea, a douăzecișiuna”, "trente-deuxième" „al treizecișidoilea, a treizecișidoua”. În general, numeralele fracționare sunt formate din grupuri substantivale al căror prim element este un numeral cardinal determinant, al doilea fiind un numeral ordinal. Acesta poate fi numai de genul masculin și se acordă în număr cu determinantul: "un cinquième" „o cincime”, "deux dixièmes" „două zecimi”. Sunt și câteva excepții privitoare la al doilea element, acesta nefiind derivat, și primul dintre ele având și o variantă feminină: "un demi sau
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Îl" apare și cu verbe impersonale sau folosite că impersonale, când și subiectul real este exprimat prin cuvânt aparte: "Îl faut voir" „Trebuie văzut”, "Îl manque un boulon" „Lipsește un șurub”. Acest "îl" este neutru din punctul de vedere al genului. Tot neutru este pronumele "le" cu funcție de complement direct în următoarele cazuri. În primele două poate fi echivalat cu pronumele românesc "o": Formele conjuncte "me, te, nous, vous" sunt folosite și că pronume reflexive, dar cel de persoana a treia
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Utilise ta serviette, pas la mienne „Folosește prosopul tău, nu pe al meu”. Formele pronumelor demonstrative franceze diferă de asemenea de cele ale adjectivelor demonstrative, cu excepția unei coincidențe de formă. Sunt două feluri de pronume demonstrative: variabile, adică acordate în gen și număr cu substantivul la care se referă, si invariabile, numite și neutre. Exemple: Observații: 1. Pronumele ce este singurul identic că forma cu unul din adjectivele demonstrative, cel masculin singular folosit înaintea substantivelor cu inițială consonantica. Poate avea următoarele
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
prin infinitiv, în câteva cazuri cele două construcții fiind la alegere. Grupul substantival constă cel putin dintr-un substantiv care este elementul principal, nucleul grupului, si un determinant abstract care stă totdeauna înaintea substantivului și se acordă cu acestă în gen și număr, iar în unele cazuri se adaptează și fonetic substantivului. Uneori substantivul poate avea doi determinanți. Din punctul de vedere al acestora, grupul substantival poate fi: Grupului substantival îi pot aparține în afara determinantului/determinanților și unul sau mai multe
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]