56,041 matches
-
după aproximativ 10-15 ani. Această activitate a fost inițiată în 1972, fiind terminată în 1975, însă în locul actualizării Planului Național, Florin Iorgulescu a preferat elaborarea unor “scheme cadru ale bazinelor hidrografice”. Diferența nu este doar una de titulatură. Planurile de amenajare fuseseră văzute ca un instrument de fundamentare a politicii statului în domeniul gospodăririi apelor, care să nu se refere la acțiunile unui singur departament, ci să cuprindă toate ramurile economiei naționale care aveau interese în utilizarea apelor, analizând corelațiile dintre
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
care să nu se refere la acțiunile unui singur departament, ci să cuprindă toate ramurile economiei naționale care aveau interese în utilizarea apelor, analizând corelațiile dintre ele și acțiunile de coordonare necesare pentru o dezvoltare coerentă. Spre deosebire de aceasta, schemele de amenajare aveau un scop mult mai limitat, cel de a elabora un plan de investiții pentru Consiliul Național al Apelor. Viziunea lui Florin Iorgulescu era cea că în cadrul sistemului socialist, diferitele ministere trebuie să se ocupe exclusiv de domeniul propriu de
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
coordonare puteau fi rezolvate prin activitatea de avizare. În acest mod, el considera că reușea să evite conflicte atât cu organele centrale de partid, cât și cu conducătorii altor ministere, conflicte care puteau apare dacă se menținea viziunea planurilor de amenajare. Înlocuirea Planului Național cu schemele cadru a constituit un important pas înapoi față de perioada anterioară. Măsura punea accentul pe investiții, care, în viziunea Partidului Comunist din acea perioadă, erau esențiale pentru construcția socialismului. Dar minimalizând alte activități din gospodărirea apelor
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
fost amplasate în luncile inundabile, greu de protejat prin lucrări de îndiguire. Calitatea apelor a fost neglijată, deoarece stațiile de epurare erau de resortul diferitelor ministere, care le considerau de importanță secundară, fiind neproductive. Economisirea apei, pe care planul de amenajare o considerase o priortate având în vedere situația geografică a țării, nu mai era considerată importantă și însăși menționarea sărăciei resurselor de apă ajunsese să fie considerată o eroare politică. Ca un exemplu al consecințelor negative ale viziunii lipsite de
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
depășind cu mult consumul unor țări mai dezvoltate din punct de vedere economic. Unul din domeniile pe care Consiliul Național al Apelor le-a frânat cu consecvență era cel al gospodăririi calității apelor. Față de perioada de elaborare a planurilor de amenajare din 1959 - 1962, dezvoltarea industrială rapidă, neînsoțită de o dezvoltare corespunzătoare a stațiilor de epurare sau a altor măsuri de protecție a calității apelor, a avut ca urmare o creștere alarmantă a poluării cursurilor de apă. Abordarea acestei probleme risca
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
din funcție în 1979, devenind directorul ISCPGA. În acel moment însă, unitatea de gospodărire a apelor, pierduse o mare parte din avansul tehnologic pe care îl avusese în 1970. Din cauza lipsei de preocupări noi și de mijloace adecvate schemele de amenajare și studiile de gospodărire a apelor ajunseră să fie sub nivelul unor studii similare elaborate în alte țări. Numirea lui Ion Iliescu în funcția de președinte al CNA era principial de natură să schimbe situația. Unul din elementele care l-
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
apelor. Imediat după 1989, toate lucrările de gospodărire a apelor au fost sistate. Unele dintre ele au fost reluate și terminate în anii următori, multe dintre ele nu au fost terminate niciodată. În domeniul planificării, ea justifica reluarea planurilor de amenajare, în cadrul cărora ar fi trebuit să fie definit rolul diferitor unități în realizarea unei gospodăriri eficiente a apelor. Organele de gospodărire a apelor din acea vreme nu au fost însă capabile de a înțelege diferențele esențiale pe care le implica
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
piață și necesitatea de a se trece la noi structuri. Din contra, au fost menținute chiar viziuni a căror corectitudine era discutabilă în condițiile regimului socialist. Astfel, în domeniul planificării gospodăririi apelor s-a menținut conceptul de scheme cadru de amenajare, care fusese introdus de Florin Iorgulescu în anii 1970 și care limita studiile respective la analiza lucrărilor de investiții. Astfel Legea Apelor, aprobată la 25 septembrie 1996 mai cuprindea numeroase elemente specifice unei economii cu o planificare centralizată dar incompatibile
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
exclusiv din asemenea contracte pentru organisme guvernamentale. Menținerea conceptului de scheme cadru axate pe viitoare investiții, excludea tratarea tocmai a problemelor importante ale epocii de tranziție, în care accentul se punea pe acțiunile de privatizare. O actualizare a planurilor de amenajare ar fi studiat condițiile tehnice în care se făcea privatizarea, punând accentul de regulile de exploatare pe care noii deținători sau concesionari ai lucrărilor ar fi urmat să le respecte. De asemenea, o asemenea actualizare ar fi trebuit să determine
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
a avut consecințe deosebit de grave. Astfel, multe din lucrările de gospodărire a apelor au fost ulterior concesionate sau privatizate fără existența unor prevederi privind exploatarea în perioadele de ape mari și fără obligații de menținere a funcțiunii descărcătorilor. Au exista amenajări piscicole în bazinul Vedea-Teleorman unde barajele s-au rupt deoarece concesionarii blocau descărcătorii de ape mari pentru a nu pierde producția de pește. Exploatarea excesivă a materialului aluvionar din albii a dus la distrugerea podului de la Mărăcineni de pe Buzău și
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
blocau descărcătorii de ape mari pentru a nu pierde producția de pește. Exploatarea excesivă a materialului aluvionar din albii a dus la distrugerea podului de la Mărăcineni de pe Buzău și a podului peste Argeș al căii ferate București-Giurgiu. Actualizarea schemelor de amenajare nu s-a ocupat nici de sistemele informaționale și de funcționarea lor în noua structură administrativă din România. Drept urmare, sistemele care au fost realizate, s-au concentrat doar pe problemele de prognoză hidrometeorologică neglijând aspectele legate de avertizare și intervenție
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
însă să nu fi fost conștient de acest rol al institutelor în cadrul economiilor de piață și nu a asigurat institutului lucrări care să acopere capacitatea acestuia. Menținând discuția la nivelul planificării în domeniul gospodăririi apelor, solicitând doar actualizarea schemelor de amenajare, au fost eliminate complet adaptările metodologiilor pentru condițiile specifice unei economii de piață. De exemplu, modelele matematice de gospodărire a apelor, bazate pe principiul asigurărilor de calcul ale economiei socialiste, au fost utilizate în continuare pentru studiile de gospodărire a
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
acțiuni a ministerului a fost că a obținut niște scheme cadru, care nu aduceau nimic nou față de cele anterioare elaborate pe baza unor metodologii improprii unei economii de piață. Limitându-se la a cere scheme cadru în locul unor planuri de amenajare, ministerul nu a obținut informațiile și analizele necesare fundamentării unei politici în domeniul gospodăririi apelor. Drept urmare, politica în domeniul gospodăririi apelor a fost erratică. Continuând cu ignorarea rolului institutelor în economiile de piață, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a continuat
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
viilor nu puteau vinde recolta în tîrgul Craiovei decît după ce se strîngea dijmăritul pe vii impus de Brâncoveanu. Negustorii, boierii, toate categoriile de meșteșugari și funcționari erau obligați, la rîndul lor, să participe cu bani și mînă de lucru la amenajarea străzilor, extinderea rețelei de apă și canalizare. În timpul lui Brâncoveanu, regimul de obligații economice și fiscale a producătorilor urbani și rurali s-a agravat. Tot el a concentrat un corp de oaste la Craiova pentru liniștirea locuitorilor din șesul Dunării
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură și arheologie din țară. Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai ambițioase amenajări hidroenergetice din țară. Zona este cunoscută și pentru fosilele de dinozauri găsite aici. Țara Hațegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul și Oltenia. Strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
km de cale ferată aflați în exploatare. Cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Bănița, care leagă magistrala de pe Valea Mureșului cu Valea Jiului . Unul din principalele cursuri de apă care drenează Țara Hațegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut. Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat. Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Valea Jiului . Unul din principalele cursuri de apă care drenează Țara Hațegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut. Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat. Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata și Rotunda, are o înălțime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai înalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
o putere de 335 MW. După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte. Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec. În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec. În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin sistemul de aducțiuni și
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
depresiunile Pipirig, cea de pe Ozana și de pe Hangu, pe Bistrița (pe marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu), aceasta din urmă acoperită acum de apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui. În aceleași roci au fost modelate și înșeuări destul de joase, care au permis amenajarea traversărilor, ca Petru-Vodă (la 900 m). De regulă între sectoarele mai largi râurile trec prin scurte defilee, pe care le-au săpat în roci mai dure, așa cum sunt cele două defilee ale Bistriței de la Izvorul Muntelui și de la Straja, în
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
puține puncte de belvedere datorate pădurilor masive de foioase în amestec cu conifere ce acoperă majoritatea crestelor. În porțiunea care corespunde ariei din respective din Parcul Natural Vânători-Neamț, marcajele turistice sunt bine întreținute. Sectorul montan propriu zis este lipsit de amenajări pentru cazare, cabane sau popasul turistice. Hanuri sau popasuri turistice există numai în imediata apropiere a drumurilor auto. Importanțele centre organizate în jurul așezămintelor religioase (Bistrița, Pângărați, Sihla, Sihăstria, Secu, Neamț, Horaița, Agapia) care stimulează fluxuri turistice importante, au capacități de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
din România în mod oficial. "Baia tradițională Muhos" - La poalele muntelui Barațcoș (1342 m), între satele Poiana Fagului și Răchitiș pe un afluent de dreapta al pârâului Valea Rece - Muhoș, valea găzduiește izvoare de apă minerală "pucioasă" și o mică amenajare balneară. "Alte izvoare minerale" În arealul Munților Tarcău se găsesc mai multe arii protejate prin lege. Aceste sunt: Rezervația faunistică Brateș - o zonă montană împădurită, cu rol de protecție pentru cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), Pădurea Goșman (cel mai vechi
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
(n. 27 octombrie 1930, București, România) este un inginer hidroenergetician român, specialist în gospodărirea apelor. În perioada 1961-1962 a fost coordonatorul elaborării Planului Național de Amenajare a Apelor din România care stabilea orientarea dezvoltării în scopuri multiple a apelor în deceniile următoare; în continuare a avut responsabilitatea coordonării încadrării noilor lucrări în prevederile acestui plan atât în ceea ce privește satisfacerea cerințelor de apă ale folosințelor cât și pentru
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
de hidraulică a construcțiilor, Andrei Filotti s-a ocupat de cercetări de laborator pe modele hidraulice. Dintre studiile pe care le-a coordonat, cele mai importante au fost: În 1959 Andrei Filotti s-a transferat la Institutul pentru Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice (IPACH) , unde a ocupat succesiv funcțiile de șef de colectiv, șef de atelier, consilier și, începând din 1968, inginer șef. În anul 1982, Andrei Filotti și-a dat demisia, emigrând în Statele Unite ale Americii. Institutul primise însărcinarea
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]