57,196 matches
-
lui Cucoaneș se transformase în niște sunete incomprehensibile, iar mâna lui devenise "„grea, rece, inumană”". În a patra noapte de la despărțirea de Cucoaneș, naratorul se duce să-i aducă scule de tâmplărie pentru ca „uriașul” să-și construiască o cabană în munte, precum și pături. Alături de el vine și Lenora, logodnica inginerului. Cucoaneș devenise de nerecunoscut, având o înălțime de 6-7 metri. El nu-i mai auzea ce vorbeau, iar vorbele sale nu mai puteau fi înțelese. Cu ajutorul unei crete, Cucoaneș scrie pe
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
nu mai puteau fi înțelese. Cu ajutorul unei crete, Cucoaneș scrie pe o tablă că „e bine” și le arată apoi cerul. Naratorul și Lenora pleacă, lăsându-l în urmă pe uriaș, "„cu soarele care-l lovea deasupra, ca pe un munte”". În săptămânile următoare au fost organizate potere în Munții Bucegi, iar un miliardar sud-american a oferit un premiu celor care-l vor prinde viu. Mai mulți oameni afirmau că-l văzuseră și dădeau amănunte fanteziste (că era asemenea unui munte
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
scrie pe o tablă că „e bine” și le arată apoi cerul. Naratorul și Lenora pleacă, lăsându-l în urmă pe uriaș, "„cu soarele care-l lovea deasupra, ca pe un munte”". În săptămânile următoare au fost organizate potere în Munții Bucegi, iar un miliardar sud-american a oferit un premiu celor care-l vor prinde viu. Mai mulți oameni afirmau că-l văzuseră și dădeau amănunte fanteziste (că era asemenea unui munte, că avea mai mulți ochi și mai multe brațe
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
munte”". În săptămânile următoare au fost organizate potere în Munții Bucegi, iar un miliardar sud-american a oferit un premiu celor care-l vor prinde viu. Mai mulți oameni afirmau că-l văzuseră și dădeau amănunte fanteziste (că era asemenea unui munte, că avea mai mulți ochi și mai multe brațe și că rostogolea stânci uriașe la vale). Naratorul afirmă că l-a văzut pe Cucoaneș pentru ultima oară două săptămâni mai târziu când mergea pe un drum de munte (între Moroeni
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
asemenea unui munte, că avea mai mulți ochi și mai multe brațe și că rostogolea stânci uriașe la vale). Naratorul afirmă că l-a văzut pe Cucoaneș pentru ultima oară două săptămâni mai târziu când mergea pe un drum de munte (între Moroeni și Dobrești), iar mașina sa a fost oprită de un grup de muncitori care se întorcea de la lucru. Uriașul s-a ivit din pădure, având doar niște pături zdrențuite în jurul coapselor, s-a uitat către luminile mașinii și
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
adversarii îi spuneau Coco, iar țăranii Cuconu’) avea trăiri mistice profunde care-l făceau să piardă uneori simțul realității și să se detașeze de lumea exterioară. Creșterea vertiginoasă a lui Cucoaneș care-l determină să se refugieze în grabă în munți și să rupă contactul cu semenii săi este, în opinia lui Culianu, o alegorie a superiorității mentale a lui Corneliu Codreanu față de oamenii vremii sale, neputincioși în a-l înțelege. În "Jurnalul portughez", Eliade a infirmat o astfel de interpretare
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
este aceea că el nu se manifestă niciodată cu claritate, deoarece fantasticul este camuflat în realitatea exterioară și este perceput doar de cei care posedă simțuri superioare, în timp ce rămâne irecognoscibil persoanelor obișnuite. Există totuși unele vagi indicii. Adus în sălbăticia munților, Cucoaneș începe să semene cu un profet și își ridică înspăimântător brațele către cer și începe să se adreseze văilor și munților, vorbind și cântând. Uriașul rostește expresiile „Vox populi” și „Vox clamantis in deserto”, ultima dintre ele amintind de
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
cei care posedă simțuri superioare, în timp ce rămâne irecognoscibil persoanelor obișnuite. Există totuși unele vagi indicii. Adus în sălbăticia munților, Cucoaneș începe să semene cu un profet și își ridică înspăimântător brațele către cer și începe să se adreseze văilor și munților, vorbind și cântând. Uriașul rostește expresiile „Vox populi” și „Vox clamantis in deserto”, ultima dintre ele amintind de predicarea în deșert a Sfântului Ioan Botezătorul și luminând semnificația exilului lui Eugen. Înălțarea sa fizică poate reprezenta și o ascensiune spirituală
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
și Robert, copiii căpitanului. Datorită lui și mesajului găsit în sticlă, copiii sunt în stare să-l convingă pe căpitan Lord Glenarvan să facă cercetări suplimentare pentru a-l găsi pe tatăl lor. Ei vor trăi mai multe aventuri prin munții și câmpiile din America de Sud și cad prizonieri la Maori din Noua Zeelandă, înainte de a intra într-un incident privind traficul de arme în care era implicat Ayerton Thomas (George Sanders), un fost membru al echipajului navei Brittania, Maori... și căpitanul Grant
Copiii căpitanului Grant (film) () [Corola-website/Science/327220_a_328549]
-
alcătuiesc o zonă de interes turistic, situată în partea sud-vestică a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România. se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de "râul Solomon"), un afluent al râului Șcheiu. Legenda spune că numele acestor stânci vine de la un rege maghiar, Solomon, care în
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), steliță vânătă ("Aster
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
să-l învețe. Ar fi putut să-l doboare pe Valentin cu un singur pumn, dar s-a lăsat bătut pentru a dovedi că nu se teme de durere și că o poate îndura. El afirmă că se duce pe munte pentru a vedea răsăritul lunii, călindu-se pentru a ajunge odată un om mare. "„Eu mă oțelesc întruna, mă învăț cu relele, mă tot pregătesc. Eu n-am să fiu om de rând, eu am să ajung odată foarte mare
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
am să fiu om de rând, eu am să ajung odată foarte mare, mai mare ca Alexandru Machedon. Am să stăpânesc într-o zi lumea toată. Eu știu ce știu. De aceea nu fac ca ceilalți. Eu dorm noaptea pe munte și nu mi-e frică, și mă urc în copaci fără să mă simte pasere, și într-o zi am să-mi pot da drumul pe râpă fără să mă vatăm. Eu sunt copil găsit, eu n-am părinți de
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
într-o zi am să-mi pot da drumul pe râpă fără să mă vatăm. Eu sunt copil găsit, eu n-am părinți de rând, ca ceilalți.”" Locul unde se petrece acțiunea acestei nuvele este orașul Breaza, aflat la poalele Munților Bucegi. Mircea Eliade cunoștea localitatea deoarece își petrecuse acolo în două rânduri câteva zile din concediul de vară: mai întâi în iulie 1932, când se afla în permisie militară și a petrecut o zi la casa închiriată de Floria Capsali
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
radio de a captura un soldat german pentru a fi interogat de către armata americană cu privire la o contraofensivă germană. În sat, o femeie frumoasă, partizanii printre care se află un trădător, o legendă locală privind pe cel care se trezește în munți, băiatul și povestea unui masacru recent comis de nemți duc toate la angoasa lucrătorului poștal care are loc cu patruzeci de ani mai târziu.
Miracolul de la Sf. Ana () [Corola-website/Science/327235_a_328564]
-
sinelui; cunoașterea se realizează numai printr-o ruptură, printr-un pod care trebuie trecut. Condiția umană este considerată o situație aparent fără ieșire asemănătoare cu o cameră fără uși și ferestre sau cu un tunel care se termină în peretele muntelui. Pe măsură ce timpul trece pereții se apropie, iar acoperișul pare că se coboară tot mai mult, amenințând să-l strivească pe omul prins acolo. Singura ieșire a omului din această capcană poate avea loc doar într-un plan al irealității. Momentul
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
pe teritoriile administrative ale comunelor Bala, Baltă, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița, Isverna, Izvoru Barzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Arama) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș. Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și Piemontul Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă municipiul Drobeta-Turnu Severin de Caransebeș. a fost declarat arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Bala, Baltă, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița, Isverna, Izvoru Barzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Arama) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș. Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și Piemontul Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă municipiul Drobeta-Turnu Severin de Caransebeș. a fost declarat arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), sâmbovina ("Celtis australis"), ienupăr ("Juniperis communis" - L.), ghimpe ("Ruscus aculeatus") sau liliac ("Syringa vulgaris"). Flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaecitysus ratisbonensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Spiranthes spiralis"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), poroinic (din speciile: "Orchis militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata"), bujori ("Orchis laxiflora
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului european E58, în partea central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului Accesul se face din E58 pornind de la Gura
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
protecție pentru mai multe specii floristice, dintre care unele foarte rare. Flora rezervației este constituită dintr-o mare varietate de specii arboricole, arbusti și vegetație ierboasă. Dintre speciile întâlnite în rezervație pot fi amintite: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), clopoțel de munte, gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), firuța ("Poa nemoralis"), mierea ursului ("Pulmonaria officinalis"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), strugurele ursului ("Arctostaphylos uva-ursi") sau mușchiul din specia "Sphagnum acutifolium".
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
constituită dintr-o mare varietate de specii arboricole, arbusti și vegetație ierboasă. Dintre speciile întâlnite în rezervație pot fi amintite: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), clopoțel de munte, gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), firuța ("Poa nemoralis"), mierea ursului ("Pulmonaria officinalis"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), strugurele ursului ("Arctostaphylos uva-ursi") sau mușchiul din specia "Sphagnum acutifolium".
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
pierdut și să-l caute la Mănăstirea de Ceară. OZN-ul sosește și îl ia cu el, iar palatul moșului și a babei se transformă din nou în bordei și podul de aur dispare. Fata pornește în căutarea prințului, străbătând munți, păduri și mări. Pe drum i se alătură cioroiul Cicy, care cântă în versuri. Cei doi încep să zboare în înaltul cerului cu o scară transformată într-o rachetă în trepte, atingând soarele cu picioarele și luna cu mâinile. Ajunși
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
experiență puțină. Slăbiciunea ei se datora calmului relativ ce domnise în ultimii ani în țară, precum și restricțiilor impuse de criza economică. La 26 august 1928 au avut loc festivitățile terminării primei faze a lucrărilor de restaurare a sanctuarului islamic de pe Muntele Templului inițiate de Înaltul Consiliu Musulman prezidat de muftiul Hadj Amin al Husseini. La festivități au luat numeroase personalități arabe și musulmane, între care și emirul Transiordaniei, Abdallah. Lucrările de restaurare ale Haram ash Sharif, incluzând Moscheea Al Aqsa, Cupola
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]