55,310 matches
-
22 noiembrie, ziua Sfintei Cecilia. Se recurge masiv la tehnica motivului repetat, care dă coerență textului în T.S. Eliot. Chiar și tărâmul pustiu e invocat de câteva ori. După o vreme lungă și fără de vise, de adaptare la școală, apare visul cu muzicianul William Byrd. Acesta din urmă explică: Cred că sensul morții mele este să mă întorc la izvorul întregii muzici. Timothy Harcombe își păstrează numele în toate visele, ca și cum și-ar retrăi vieți trecute. În cel din urmă, ca
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o vreme lungă și fără de vise, de adaptare la școală, apare visul cu muzicianul William Byrd. Acesta din urmă explică: Cred că sensul morții mele este să mă întorc la izvorul întregii muzici. Timothy Harcombe își păstrează numele în toate visele, ca și cum și-ar retrăi vieți trecute. În cel din urmă, ca elev al lui Byrd, "vedea timpul ca o muzică". Din ortografia epocii, observăm că Ackroyd nu rezistă tentației de a folosi ce știe despre Anglia veacului XVIII, ceea ce ne
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ghicește în cărți, face horoscoape, ghicește viitorul prin astrologie și tarot. I se spune magicianul. Suntem în anul 1930. Clement Harcombe "părea golit de parcă îl săpase pe dinăuntru trecerea vremii". Tim îi dă din puterea lui. Are tot atunci un vis înspăimântător despre nebunie, când alunecă într-o gravură de Hogarth reprezentând casa de nebuni. Lecția de pictură demonstrează că există armonie și în nenorocire, iar muzica înțelegerii însoțește fiecare clipă de viață. Visul se încheie cu exclamația, " Fericit priceputul născocitor
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din puterea lui. Are tot atunci un vis înspăimântător despre nebunie, când alunecă într-o gravură de Hogarth reprezentând casa de nebuni. Lecția de pictură demonstrează că există armonie și în nenorocire, iar muzica înțelegerii însoțește fiecare clipă de viață. Visul se încheie cu exclamația, " Fericit priceputul născocitor!", care ne duce cu gândul la Peter Ackroyd însuși. Romanul se unduiește ca o apă stătătoare. Nu curge nimic, dar suprafața se agită. De-a lungul lui, cum spune Clement Harcombe, " Nu există
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca o apă stătătoare. Nu curge nimic, dar suprafața se agită. De-a lungul lui, cum spune Clement Harcombe, " Nu există nici trecut, nici viitor, Tim, ci doar noi doi ascultând muzica". Cei doi se despart, se apropie din nou. Visele sunt din ce în ce mai manieriste. Tatăl e acum magician și hipnotizator la circul Blackmore, unde era și când a cunoscut-o pe Cecilia. Edward Campion și Tim se revăd în Upper Harford, satul bunicilor Sinclair. Edward a luat locul tatălui lui, cu toate că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ar mai descoperi. Platon meditează: Poate sunt de jur împrejurul nostru dar nu ne vedem unii pe alții. (p. 121) Tulburătoare ipoteză. Lumi "întrepătrunse" se rotesc în paginile acestei cărți. Trecutul readuce prezentul la viață, prezentul creează și el un trecut în vise. Oare existăm cu adevărat? Platon e total nemulțumit de lume: Vă întreb dacă așa trebuie să trăim. Nu mai pot îndura răbdarea, venerarea nesfârșită, așteptarea noastră. Unii dintre noi îmbătrânesc și se fac nevăzuți. Mi-am văzut și eu mama
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
învățăm să ne îndoim, poate că epoca noastră va muri. (pp. 132-133) Ca un Crist călător, un Crist care pleacă din cetate înconjurat de copii, Platon alege "exilul perpetuu" (p. 134). Semenii lui consideră că el "a intrat într-alt vis" (p. 139 ultimele cuvinte din roman). Romanul lui Ackroyd e o filozofie a minții, și, așa cum mi-a spus chiar el într-un interviu, "Mintea e sufletul". Textul lui îl învață pe lector să mediteze cu acest suflet. Peter Ackroyd
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
citește niciun rând. Mensonge e o distopie a criticii literare. Niciodată auzit, văzut, identificat, Mensonge este un mister. N-a scris nimic, dar cartea lui a fost publicată și s-a epuizat. El e autorul care se neagă pe sine: visul secret al deconstructivismului devine realitate. Bradbury se mulțumește să comenteze: A avut un mare ecou și între criticii britanici, care au considerat dintotdeauna că autorii sunt cu toții decedați, sau, dacă nu sunt, ar trebui să fie. Acest gen de critică
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
i-a preocupate pe Lessing, Gray, Golding. Ea implică mai mult decât pierderea de valori materiale. Natura umană poate deveni un infern, ca în romanul The Unconsoled de Ishiguro. Oricum ar sta lucrurile, autorul Desperado luptă permanent cu un coșmar. Visele frumoase au apus. Ape and Essence este un scenariu inclus într-o povestire. Intertextualitatea începe cu Joyce și Eliot. Noutatea pentru autorii Desperado este că ei nu se hrănesc din alte texte, alte cuvinte, ci alte tehnici. Iată ce face
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sufletul lui Ono, rezemată pe cele mai mișcătoare trăiri ale lui, pare un mozaic care se dezvăluie a fi însăși intriga romanului, în care începutul și sfârșitul își iau locul reciproc fără încetare. Înaintăm către miezul cărții ca într-un vis care amestecă trecutul cu prezentul într-o ordine aparent întâmplătoare. În realitate, fiecare episod e perfect conturat, pare un tablou minuscul pictat de Ono însuși. Aceste episoade amestecate ne împing pe urmele povestitorului și încearcă să ne determine să-i
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mult de zece ședințe în total. Interesant că simte nevoia aceasta de minimalizare. Nu ascundem, de obicei, ceva ce n-a existat suficient de stânjenitor. Ori, ca să folosim chiar vorbele celei în culpă, " Cred că întotdeauna am tânjit oarecum după visul socialist". Gottfried Lessing, care a dat autoarei numele ce va fi asociat cu Nobelul, a plecat din Africa în Germania și a fost ucis în 1979 în împrejurări neclare, în momentul când devenise un personaj foarte important în Germania Democrată
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
asociat cu Nobelul, a plecat din Africa în Germania și a fost ucis în 1979 în împrejurări neclare, în momentul când devenise un personaj foarte important în Germania Democrată. Probabil că pentru o (scurtă) vreme cei doi au avut același vis. Pentru acest "vis" (care în sud-estul Europei s-ar traduce mai mult cu "coșmar"), Doris Lessing lasă în urmă doi copii mici: Le-am explicat că are să vină vremea ca ei să înțeleagă de ce plec. Aveam să schimb lumea aceea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a plecat din Africa în Germania și a fost ucis în 1979 în împrejurări neclare, în momentul când devenise un personaj foarte important în Germania Democrată. Probabil că pentru o (scurtă) vreme cei doi au avut același vis. Pentru acest "vis" (care în sud-estul Europei s-ar traduce mai mult cu "coșmar"), Doris Lessing lasă în urmă doi copii mici: Le-am explicat că are să vină vremea ca ei să înțeleagă de ce plec. Aveam să schimb lumea aceea hidoasă, aveam să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
of a Survivor (Memoriile unui spuraviețuitor), The Good Terrorist (Teroristul cel bun), The Fifth Child (Al cincilea copil), autobiografia în două volume (Under My Skin și Walking in the Shade), Ben, in the World (Ben liber), The Sweetest Dream (Dulcele vis). Temele sunt multe: o existență liberă de convenții pentru femeie, prăpastia între generații, nevoia obsesivă de afecțiune (mult mai târziu apare tandrețea), dezicerea de comunism și de orice aduce cu totalitarismul (dezicere puțin prea zgomotoasă), îngrijoararea pentru viitorul extrem de amenințat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de foarte mulți lectori și critici. Ca în mai toate cărțile lui Lessing, maniera narativă e trei sferturi din roman. Narațiunea e lentă dar zbuciumată, amestecând în ea nenumărate forme de comunicare, povești zilnice de toate felurile: ziare, știri, filme, vise, jurnale, Fluxul conștiinței, politică, partide (cel comunist), iubiri, sex, mici bucurii și mari tragedii. Predomină lipsa umorului și o mare nevoie de patos. Acest patos a făcut ca The Golden Notebook să fie transformat într-o biblie a feminismului pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
romanciera își construiește o teză "proprie", care merită considerată: De la început a fost așa: oamenii au văzut ce se petrece în Uniunea Sovietică și i-au întors spatele. Peste tot întâlneai foști comuniști care știau foarte bine ce primejdie e visul acela, care erau furioși pe ei că s-au lăsat păcăliți. Eu cred că rădăcinile fenomenului trebuie căutate în Primul Război Mondial, în ce s-a întâmplat cu soldații. Acolo a pornit sila de guverne. Absolut toți tinerii se revoltă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
apoi s-a dezis de ea însăși o fac un creator de mare forță. Eroii ei sunt mai reali decât realul. Intrigile ei ciuntite de lipsa oricărui final sunt coșmaruri de care, odată ce i-am citit romanele, nu mai scăpăm. Visele ei frumoase și urâte, greșite ori lăudabile trec definitiv în subconștientul lecturii. "Mi s-au aplicat toate etichetele posibile, de la scriitor despre omul de culoare, la comunist, feminist mistic". La întrebarea îndreptățită a reporterului, "Dar cine e Doris Lessing în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu mai cutează nimeni, basmul a murit. Un poem (la al treilea...) îl descrie pe autor în marginea lucrurilor, pierdut într-o lume asexuată a acuității intelectuale. Iubirea se petrece în minte, iar această minte îndrăgostită e de fapt suflet. Visele îi "ies în cale", iar poetul vede "un loc la care nu ajung", un loc "unde-s ceilalți". Poemul se face din adormire vorbire încetinită către infinit volbura din mintea mea nu va mai ajunge la înțeles Sfârșitul e aproape
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
descrie pe Fleur Adcock drept o poetă cu o sensibilitate aspră și cuvinte la fel de necruțătoare. Iubirea este și nu este reală. Incident închipuie un "tu" și un "eu" întinși în nisipul cald. Ea adoarme și "visează că se prăbușește". În vis, poeta cu ironie Desperado trăiește "toate miturile peșterii", "toate / miturile tunelului, turnului, fântânii", presimte spaima morții. Când se trezește, moartea e doar la un pas: Fluxul e cât pe ce s-o înghită, pe când "el" se uită, fumează și așteaptă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
am apropiat și mi-ai spus, întinzând brațul, "Culcă-te". O vreme, așadar, am stat întinși calzi în nisip, vorbind, fumând, relaxat; în vreme ce marea scrâșnea în urmă lustruia pietrele și măsura ziua. Am ațitpit ușor, și am alunecat într-un vis al prăbușirii ca o peșteră. Toate miturile peșterii, toate miturile tunelului, turnului, fântânii vizuina de iepure a lui Alice în adânc, cărarea lui Orfeu: o scară în spirală către iad, populată de primejdie și îndoială. Împotmolindu-mă, m-am trezit
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
el este tandrețea luminoasă care face existența să funcționeze. Pentru Ruth Fainlight, la fel ca și pentru Yeats, poezia înseamnă triumful vieții. Fainlight afirmă existența prin cuvânt: N-am să-mi revăd morții așa cum îi țin minte vii, decât în vise ori poem. Poemul devine un fel de prelungire a realului. Poeta continuă: S-au întâmplat atâtea, m-aș putea gândi la nesfârșit. Derulez iar istoria și ascult vocile din trecut. E mereu ceva nou de schimbat. Și visele mele ajung
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
decât în vise ori poem. Poemul devine un fel de prelungire a realului. Poeta continuă: S-au întâmplat atâtea, m-aș putea gândi la nesfârșit. Derulez iar istoria și ascult vocile din trecut. E mereu ceva nou de schimbat. Și visele mele ajung perfecte. Istoria, în sensul de povestire, e în mintea poetei și e pentru mintea cititorului. E în primul rând vorba de o povestire, nu numai de o simplă stare de spirit: Ca muzica pe pagină care trebuie cântată
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ori Spune-mi ceva nou. N-am mai auzit asta? Bine ați venit la cireș, La tăcerea lui albă, Bunul lui simț Tihna lui. (Cireșul) Doi îndrăgostiți dorm și oftează după "ce nu-i niciodată acum" ( Când), se foiesc "între vise", și e ca și când Se scoală morții Și văd că e chiar adevărat de data aceasta Deși zac la întâmplare Unii lângă alții și aproape din obișnuință Îmbrățișați... Poemul e în același timp timid și îndrăzneț. Cheia poemelor lui Mole e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aproape din obișnuință Îmbrățișați... Poemul e în același timp timid și îndrăzneț. Cheia poemelor lui Mole e subînțelesul, fiindcă el nu e ca acei Desperado îndrăzneți, care au nevoie să urle în pagină ca să-și aprindă flacăra poetică. Chiar și visul cu tatăl dispărut devine mai mult un vis de dragoste decât de pierdere a unei ființe dragi. Poetul visează Un alt fel de vis, un loc pentru tați. Se lasă frigul, în vis, iar cei doi alunecă într-un alt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
timp timid și îndrăzneț. Cheia poemelor lui Mole e subînțelesul, fiindcă el nu e ca acei Desperado îndrăzneți, care au nevoie să urle în pagină ca să-și aprindă flacăra poetică. Chiar și visul cu tatăl dispărut devine mai mult un vis de dragoste decât de pierdere a unei ființe dragi. Poetul visează Un alt fel de vis, un loc pentru tați. Se lasă frigul, în vis, iar cei doi alunecă într-un alt vis, mai întunecat, unde se trezesc "unul lângă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]