55,734 matches
-
experimente care au culminat în anul 1992 cu experimentul uman HYDRA X la 701 m adâncime. Amestecurile respirabile de gaze se fabrică prin comprimarea gazelor componente (gaze pure sau amestecuri) în butelii cu volume cunoscute și la temperatură constantă. După fabricare, amestecurile se lasă 12...24 ore apoi se analizează. Principalele instrumente de măsură necesare fabricării amestecurilor respirabile de gaze sunt manometrul cu clasă de precizie corespunzătoare și analizorul de oxigen cu senzor electrochimic. Schema de fabricare a amestecurilor respirabile sintetice
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
adâncime. Amestecurile respirabile de gaze se fabrică prin comprimarea gazelor componente (gaze pure sau amestecuri) în butelii cu volume cunoscute și la temperatură constantă. După fabricare, amestecurile se lasă 12...24 ore apoi se analizează. Principalele instrumente de măsură necesare fabricării amestecurilor respirabile de gaze sunt manometrul cu clasă de precizie corespunzătoare și analizorul de oxigen cu senzor electrochimic. Schema de fabricare a amestecurilor respirabile sintetice se bazează pe principiul conform căruia presiunea parțială a unui gaz este egală cu suma
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
la temperatură constantă. După fabricare, amestecurile se lasă 12...24 ore apoi se analizează. Principalele instrumente de măsură necesare fabricării amestecurilor respirabile de gaze sunt manometrul cu clasă de precizie corespunzătoare și analizorul de oxigen cu senzor electrochimic. Schema de fabricare a amestecurilor respirabile sintetice se bazează pe principiul conform căruia presiunea parțială a unui gaz este egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor ce intră în componența amestecului (Legea lui Dalton). Pentru fabricarea amestecurilor ternare heliu-azot-oxigen se pot utiliza fie
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
de oxigen cu senzor electrochimic. Schema de fabricare a amestecurilor respirabile sintetice se bazează pe principiul conform căruia presiunea parțială a unui gaz este egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor ce intră în componența amestecului (Legea lui Dalton). Pentru fabricarea amestecurilor ternare heliu-azot-oxigen se pot utiliza fie heliu și aer, fie heliu și amestec binar azot-oxigen (Nitrox): La fabricarea amestecurilor respirabile sintetice pot interveni neconcordanțe între calculul teoretic și rezultatul analizei datorită unor factori cum ar fi: Erorile admise la
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
parțială a unui gaz este egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor ce intră în componența amestecului (Legea lui Dalton). Pentru fabricarea amestecurilor ternare heliu-azot-oxigen se pot utiliza fie heliu și aer, fie heliu și amestec binar azot-oxigen (Nitrox): La fabricarea amestecurilor respirabile sintetice pot interveni neconcordanțe între calculul teoretic și rezultatul analizei datorită unor factori cum ar fi: Erorile admise la fabricarea amestecurilor respirabile sintetice pentru scufundări sunt: Instalația este alcătuită dintr-un compresor de aer, la ieșirea căruia s-
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
amestecurilor ternare heliu-azot-oxigen se pot utiliza fie heliu și aer, fie heliu și amestec binar azot-oxigen (Nitrox): La fabricarea amestecurilor respirabile sintetice pot interveni neconcordanțe între calculul teoretic și rezultatul analizei datorită unor factori cum ar fi: Erorile admise la fabricarea amestecurilor respirabile sintetice pentru scufundări sunt: Instalația este alcătuită dintr-un compresor de aer, la ieșirea căruia s-a prevăzut un element de filtrare suplimentar pentru eliminarea tuturor urmelor de ulei. De aici, aerul sub presiune este trimis la un
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
necesară deoarece circulă amestecuri Nitrox cu un procentaj de oxigen mai scăzut. Pentru prepararea de amestecuri respirabile binare sau ternare în cantitate mare și foarte mare care să asigure stocaje importante de amestecuri pentru scufundări colective, se utilizează instalații de fabricare a amestecurilor respirabile de mari dimensiuni amplasate în locații fixe. Pentru prepararea locală de amestecuri respirabile binare sau ternare se pot utiliza instalații portabile de mici dimensiuni alcătuite dintr-un tablou de măsură și control de mici dimensiuni, mobile, prevăzut
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
Sistemul de recuperare este o instalație cu care se reține amestecul gazos pe bază de heliu evacuat de scafandrii din chesoane sau turelă pentru a fi refolosit. Sistemul include următoarele elemente: Amestecul de gaze poate fi folosit imediat sau pentru fabricarea de noi amestecuri. Scufundarea în saturație reală în sistemul turelă-cheson se desfășoară în mai multe etape: Casă submarină sau laborator submers este o instalație subacvatică montată pe fundul mării ce are ca scop asigurarea condițiilor de viață și lucru unei
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
de nord a lui Fort William. Fondată în 1825 de John McDonald (cunoscut sub porecla de "Long John"), este una dintre cele mai vechi distilerii autorizate din Scoția, și este o atracție turistică populară în Fort William. Apa utilizată la fabricarea băuturii provine din Allt a' Mhuilinn, pârâul care curge de pe circul nordic al lui Ben Nevis. Berea organică „Ben Nevis” 80/- este, însă, fabricată în Bridge of Allan lângă Stirling. „Ben Nevis” este o anglicizare a numelui muntelui în gaelică
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
recensământul din 1910. Ulterior, s-a constatat că circa 13% din aceștia erau evrei care s-au declarat germani. În Bucovina, coloniștii germani au venit valuri, nu numai dinafara Imperiului, dar și din interior, formând colonii pentru exploatări miniere, forestiere, fabricarea sticlei, agricultură, meșteșuguri, etc. Iată, cronologic, coloniile germane înființate în Bucovina: De asemena coloniști germani s-au așezat și în alte localități (Putna, Valea Moldovei-"Wallessaka", Vama-"Wama", Moldovița-"Russ Moldawitza", Ciudei-"Czudyn", Stănilești- "Kornoluncze"/"Stanilesti" etc.). Prin ultimatumul sovietic
Germani bucovineni () [Corola-website/Science/313903_a_315232]
-
divulga însă modul de funcționare a acestora. Tehnicieni de întreținere, cunoscuți în exterior ca și preoți, sunt pregătiți pe Terminus oferindu-li-se cunoștințe de bază asupra funcționării aparatelor Fundației, însă nu și acces la tehnologia ce ar putea permite fabricarea lor. Salvor Hardin continuă să fie primar în Terminus și să conducă Fundația. Prințul-Regent Wienis din Anacreon plănuiește să răstoarne Fundația fiind încurajat și de obținerea unui crucișător imperial abandonat pe care îl încredințează Fundației pentru reparații. Hardin intuiește intențiile
Fundația () [Corola-website/Science/314851_a_316180]
-
și un mare număr de obiecte aparținând Rusiei Kievene. În jur de o treime din piesele expuse sunt monede, din care 120.000 aparțin Antichității, 220.000 Asiei orientale și 300.000 Rusiei. Camera numită "Comorile" expune istoria bijuteriei și fabricarea obiectelor din aur începând cu mileniul al 3-lea î.H. Pe lângă colecțiile cunoscute pe plan mondial ale artei Europei de Vest, Ermitajul are, de asemenea, un număr de piese variate. Astfel, pot fi găsite o colecție de icoane religioase
Muzeul Ermitaj () [Corola-website/Science/314880_a_316209]
-
mai importante materiale de construcție, fiind rezistent la variații de temperatură, îmbătrânirea materialelor și la substanțe chimice agresive. Fibrele de sticlă în amestec cu alte substanțe plastice măresc elasticitatea și rezistența mecanică a acestor materiale. Iscusința suflătorilor în atelierele de fabricare a sticlei din Turingia. Germania, era deja cunoscută prin secolul al XVIII-lea, prin producerea fibrelor subțiri de sticlă supranumite „părul îngerilor”. Pe atunci acesta era folosit numai cu scop decorativ. Proprietățile fibrelor de sticlă și tehnologia de producere a
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
în Armată Roșie. Împreună cu alți experți, a zburat în Germania pentru studia date despre rachetă germană V-2. Rușii considerau de primă importantă refacerea documentației pierdute a rachetei V-2, studiul pieselor găsite la fața locului, precum și preluarea instalațiilor de fabricare. În 1946 au fost aduși în URSS 5. 000 de muncitori germani. Stalin a făcut din cercetarea și producția de rachete balistice o prioritate națională, să că prizonierii germani au fost grupați într-un nou institut, creat special pentru ei
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
valoarea creanțelor comerciale înstrăinate, potrivit legii. ... d) dobânzile, penalitățile și daunele-interese, stabilite în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe măsura înregistrării lor; ... e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; ... f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariaților la și de la locul de muncă. ... g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru aferentă unor bunuri sau servicii achiziționate în scopul realizării de
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
d) perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice; ... Norme metodologice: 35. Nu sunt considerate perisabilități pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obținerea unui serviciu. Codul fiscal: [...] j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; ... k) cheltuielile cu
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
aceasta urmând să fie recuperată din profiturile obținute din aceeași zonă. Codul fiscal: (12) La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006: [...] ... b) veniturile realizate din aplicarea unei invenții brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii; ... Norme metodologice: 108. Aplicarea unei invenții înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii; ... Norme metodologice: 108. Aplicarea unei invenții înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include și utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi: a) proiectarea obiectului/obiectelor unei invenții: ... 1. proiect de execuție pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obținut în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
și/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei invenții; ... c) executarea și/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalației-pilot; ... d) exploatarea obiectului unei invenții prin realizarea pe scara larga a acestuia, și anume: ... 1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalația, compoziția, respectiv produsul obținut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat; 2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei invenții; 3. folosirea unui mijloc, dispozitiv
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
fel; ... f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale; ... g) ratele aferente creditelor angajate; ... h) Abrogată. ... i) cheltuielile de achiziționare sau de fabricare a bunurilor și a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; ... j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare; ... k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
le pune la dispoziția altei persoane; ... c) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital; ... d) taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă oricărei operațiuni legate de achiziția, fabricarea, construcția, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă reparării ori întreținerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziției pieselor de schimb destinate reparării ori întreținerii bunurilor de capital. ... (2) Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condițiile
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Codul fiscal, pentru o cincime sau o douăzecime din taxa dedusă/nededusă inițial, în funcție de pro rata definitivă la finele fiecărui an, conform procedurii descrise la art. 147 alin. (13) din Codul fiscal. Această ajustare se aplică pentru bunurile la achiziția, fabricarea, construcția, transformarea sau modernizarea cărora se aplică prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, precum și pentru bunurile de capital la achiziția, fabricarea, construcția, transformarea sau modernizarea cărora s-a dedus integral taxa ori nu s-a exercitat dreptul de
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
descrise la art. 147 alin. (13) din Codul fiscal. Această ajustare se aplică pentru bunurile la achiziția, fabricarea, construcția, transformarea sau modernizarea cărora se aplică prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, precum și pentru bunurile de capital la achiziția, fabricarea, construcția, transformarea sau modernizarea cărora s-a dedus integral taxa ori nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei și care în cursul perioadei de ajustare sunt alocate unor activități în cazul cărora nu se poate determina proporția în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
a taxei și care în cursul perioadei de ajustare sunt alocate unor activități în cazul cărora nu se poate determina proporția în care sunt utilizate pentru operațiuni cu drept de deducere și fără drept de deducere. Dacă taxa aferentă achiziției, fabricării, construcției, transformării sau modernizării bunului de capital s-a dedus integral se consideră că taxa a fost dedusă pe bază de pro rata de 100%, respectiv dacă nu s-a exercitat dreptul de deducere se consideră că pro rata a
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
de capital, persoanele impozabile sunt obligate să țină un registru al bunurilor de capital, în care să evidențieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, următoarele informații: ... a) data achiziției, fabricării, finalizării construirii sau transformării/modernizării; ... b) valoarea (baza de impozitare) bunului de capital; ... c) taxa deductibilă aferentă bunului de capital; ... d) taxa dedusă; ... e) ajustările efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul fiscal. ... (15) Prevederile art. 149 din Codul
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]