55,798 matches
-
sinelui și de ameliorare a stării de bine. Evaluarea efectelor unui tratament este importantă pentru subiect și pentru transformarea sa, deoarece aceasta privește eficiența metodei și gradul său de adecvare, pertinența analizei și a ipotezelor. Ea provoacă, în mod evident, dezbateri asupra naturii și calității criteriilor evaluative. Ea se dovedește utilă în aceeași măsură și clinicianului, pentru a-i întări spiritul critic, a-i îmbogăți cunoștințele și pentru a-i amplifica competența. Astfel, acesta poate evita ceea ce îl speria pe Eysenck
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modelele teoretice propuse de către cercetările clinice și fundamentale, dar țin cont, în aceeași măsură, de particularitățile individuale. Unele variabile ignorate sau considerate ca fiind secundare în plan teoretic pot avea un rol preponderent la un subiect anume. Această discordanță alimentează dezbaterea clasică asupra relațiilor dintre teorie și practică. Unii cercetători afirmă faptul că o conceptualizare teoretică riguroasă a cazului constituie o fază prealabilă indispensabilă tratamentului, alții susțin că aceasta este secundară, o socotesc a fi un accesoriu. Dincolo de aceste dezbateri, terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alimentează dezbaterea clasică asupra relațiilor dintre teorie și practică. Unii cercetători afirmă faptul că o conceptualizare teoretică riguroasă a cazului constituie o fază prealabilă indispensabilă tratamentului, alții susțin că aceasta este secundară, o socotesc a fi un accesoriu. Dincolo de aceste dezbateri, terapeutul formulează întotdeauna explicații asupra modului în care se manifestă problema și asupra cauzelor care o generează, înainte de a propune soluții. Explicațiile sale trebuie să se bazeze pe un raționament explicit și pe cunoștințe științifice precise. Acestea nu au decât
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
contingențe de întărire), chiar dacă recunosc pe acela al contingențelor interne. Remarcând limitele behaviorismului, modelele cognitiviste au insistat asupra importanței evenimentelor interne (cogniții) specifice subiectului și necesității intervențiilor țintite. Evenimentele externe sunt reduse la un rol secundar. După o perioadă de dezbateri critice, cele două tipuri de modele coabitează în cadrul terapiilor cognitiv-comportamentale, dar într-o manieră paralelă. Perspectiva integrativă schițată la timpul său de către Bandura n-a avut deloc succes. In funcție de problemele studiate, de formarea sa, de sensibilitatea sa, de popularitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fără ea. Relația colaborativă marcată de participarea activă a pacientului la terapie se instalează fără rezistență și fără reactanță. 4. Capcanele relaționale în terapie Terapiile sunt uneori marcate de capcane relaționale, dintre care cele mai frecvente sunt: - a convinge pacientul; - dezbaterea problemei; - interogarea într-o manieră administrativă; - manipularea pacientului pentru a-l face să spună ceea ce se așteaptă să spună; - minimizarea unei probleme realiste; - a lucra în locul pacientului; - a lucra prea repede; - a lucra prea încet. A convinge pacientul In cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reformulare, interogare empatică pentru a explora problema). Pacienta - Mi se întâmplă mai ales dimineața. După ora trei după-amiaza și seara, mi-e greu să mă culc, mă simt destul de bine. (Pacienta colaborează și adaugă informații prețioase pentru a afirma diagnosticul). Dezbaterea problemei Uneori, certitudinile terapeutului dau naștere unei discuții dezbatere cu pacientul. Riscul unei escalade simetrice crește, aceasta putând duce la eșecul terapiei. De exemplu: Pacientul - Beau alcool, asta-i sigur, dar pot să renunț la el când vreau. Pur și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se întâmplă mai ales dimineața. După ora trei după-amiaza și seara, mi-e greu să mă culc, mă simt destul de bine. (Pacienta colaborează și adaugă informații prețioase pentru a afirma diagnosticul). Dezbaterea problemei Uneori, certitudinile terapeutului dau naștere unei discuții dezbatere cu pacientul. Riscul unei escalade simetrice crește, aceasta putând duce la eșecul terapiei. De exemplu: Pacientul - Beau alcool, asta-i sigur, dar pot să renunț la el când vreau. Pur și simplu n-am avut noroc cu controlul alcoolemiei, am
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în curând nevoie de o autorizație pentru a urina. Nu mai poți face nimic fără să ai necazuri. In orice caz, dacă eu sunt alcoolic, atunci toată lumea este ca mine. (Escaladă simetrică). Procedând invers, terapeutul ar fi putut să evite dezbaterea: Pacientul - Beau alcool, asta-i sigur, dar pot să renunț la el când vreau. Pur și simplu n-am avut noroc cu controlul alcoolemiei, am luat și eu o dată un pahar în plus. (Reactanța pacientului). Medicul - Un accident este întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și „falșii negativi”, iar fragilitatea mărturiei umane și a memoriei au fost exemplificate atât într-un caz cât și în celălalt. Un studiu recent a demonstrat că unele false amintiri de luptă erau frecvente în ceea ce-i privește pe veterani. Dezbaterea a avut loc în Statele Unite, în anii 1990, sub numele de „războiul amintirilor” (Memory wars), atunci când au fost aduse unele acuzații eronate pe baza unor amintiri care s-au dovedit a fi fabricate. Trebuie deci, caz cu caz, să găsim
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fiecare nou conflict trauma inițială. Este posibil ca amprenta biologică a traumatismului, în special cele care afectează structurile temporale, să imprime, în unele cazuri grave, o urmă de neșters. Rămâne deci un spațiu larg pentru cercetarea psihosocială și biologică. Iar dezbaterea asupra relațiilor dintre amintire, memorie, inconștient, adevăratele și falsele amintiri nu este încă aproape de a fi încheiată. Am putea rezuma rolul psihoterapeutului într-un mod lapidar, spunând că acesta însoțește pacientul în regatul Morților pentru a-l readuce în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și interesul acestora ü propun conținuturi suplimentare (jocuri, curiozități) care solicită gândirea, spiritul de observație, creativitatea elevilor ü stimulează autoevaluarea elevilor prin indicarea imediată a unor greșeli făcute ü asigură individualizarea Învățării, În funcție de nevoile și posibilitățile elevilor ü stimulează discuții, dezbateri colective. Prin intermediul mijloacelor audio-vizuale se asigură cele trei principii ale instrucției moderne: 1. learning by doing - Învățarea prin practică 2. hands on - prezența palpabilă a obiectelor 3. interaction - utilizarea În procesul Învățării a unor programe software specifice Din anul 2001
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
a altor obiecte precum: urcioare, cupe, oale, a dus la presupunerea că aici s-ar fi pregătit și mese sacrificiale. Un mic spațiu găsit la Kuntillet ‘Ajrud, caravanserai izolat în Sinai pe drumul care ducea la Marea Roșie, a provocat lungi dezbateri cu privire la presupusele sale însușiri cultuale (Hadley, 2000). Lângă intrarea fortăreței a fost găsit un compartiment complet tencuit și decorat, de formă strâmtă și alungită, cu băncuțe de depozitare pe toate laturile excluzând intrarea. În acest loc, ce nu permitea șederea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
subliniem că aceste figurine au însușiri foarte generice, astfel că ele ar putea reprezenta orice divinitate feminină protectoare; în plus, unii savanți se îndoiesc chiar de funcțiunea cultuală a figurinelor în pilastru iudaice, astfel că întreg fenomenul este încă deschis dezbaterii interpretative. Un obiect de cult împotriva căruia Biblia și-a ridicat glasul de mai multe ori este stela (mașșēbâ, cf. Dt 16,22): un bloc de piatră dispus în poziție ridicată care putea fi gravat sau nu, cu sau fără
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
reprezentanților diferitelor științe exacte și sociale, conducând la o reconciliere reciprocă în cadrul teoriei sociologice încă din faza inițială a cercetărilor, nu doar în faza finală a redactării. În acest scop s-a procedat la tratarea simultană a aceluiași fenomen prin dezbateri sistematice pe teren, prin coordonarea eforturilor de întocmire a dosarelor comune de probleme, a ședințelor de informare periodică a coechipierilor, prin planurile comune de redactare a materialului adunat etc. Cooperarea diferiților specialiști cu sociologii în echipele monografice, în ciuda tuturor limitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
satelor românești, prin unghiul de vedere interdisciplinar introdus în analiza sociologică a spațiului rural, sinteza monografiei sociologice gustiene a devenit o instanță critică ce modelează înțelegerea comunităților sătești. Opțiunea teoretică și metodologică a întemeietorului Școlii de la București oferă deschideri stimulative dezbaterilor contemporane asupra tradițiilor autoreflexive ale disciplinelor socioumane, plecând de la argumente bazate pe fapte privind existența unui univers comun al sociologiei, etnologiei, psihologiei, istoriei culturii. Bibliografie Abraham, D. și Chelcea, S. (1996). Contribuția științifică a profesorului H.H. Stahl la cunoașterea comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în prea multe moduri și că este mai relativ decât multe alte concepte substitut 4. În plus, unii cercetători susțin că sărăcia poate fi măsurată multidimensional și, totodată, poate fi analizată ca proces (de sărăcire). Fiind conștienți de faptul că dezbaterea are în primul rând implicații metodologice semnificative, pentru scopul studiului de față acceptăm definiția excluziunii sociale dată de Comisia Europeană (care este agreată în final de cea mai mare parte a celor interesați de acest domeniu): „Conceptul de excluziune socială
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
concentra asupra practicilor transnaționale/translocale ale migranților români, ținând cont de influența statusului ilegal asupra acestor practici. Transnaționalism și spații transnaționale. Limite și aplicabilitate în cazul migrației românești Cadrul teoretic pe care îl folosesc în acest studiu este dat de dezbaterile în jurul conceptului de transnaționalism și al implicațiilor sale teoretice și empirice. În linii generale, aceste discuții au emers ca urmare a necesității reconceptualizării dinamicilor migratorii actuale și în urma observației că, de multe ori, modelele clasice de migrație, care se încheiau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
societățile de destinație și, pe de altă parte, evoluția tehnologică a mijloacelor de transport și a mijloacelor de comunicații, care face efectivă comunicarea migranților cu societațile de origine (Portes, 1996, 152). În același timp, o altă dilemă importantă a animat dezbaterile privind transnaționalismul: în ce măsură actualele procese transnaționale sunt un fenomen calitativ diferit față de perioada anterioară (cea a migrațiilor „clasice”), sau în ce măsură au existat și înainte practici transnaționale, dar mai puțin intense decât cele actuale? Referitor la acest al doilea aspect, unul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că, la nivel global, sumele trimise de către migranți în societățile de origine depășesc în unele cazuri nivelul ajutoarelor de dezvoltare și, câteodată, sumele trimise de muncitorii migranți ating valori impresionante în economia țărilor de origine 3. În acest context de dezbateri, teoria transnaționalismului a evoluat în linii mari în trei etape: formularea inițială de către N.Glick-Schiller et al., articularea teoretică de către Alejandro Portes și, în fine, introducerea și dezvoltarea conceptului de spații transnaționale de către Thomas Faist 4. În formularea inițială, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cercetării mele, datorită faptului că migrația românească este de dată recentă, e încă greu de anticipat dacă vor apărea sau nu „comunități transnaționale”. Cu toate astea, este utilă conceptualizarea unei părți a migrațiilor dintre România și Europa de Vest în cadrul teoretic al dezbaterilor despre transnaționalism 7. Astfel, în cazul studiat, mă voi referi la practici și dinamici transnaționale în cazul migranților români care păstrează legături constante cu România, trimit sume de bani și, chiar dacă lucrează în Italia pentru o perioadă încă nedefinită de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
printre altele studiul integrării pe piețe de muncă, mobilizare politică, diasporă emergentă, etc. Spre exemplu, în Salvador, la nivelul anului 1998, banii trimiși acasă de muncitorii migranți au însemnat aproximativ 13% din economie (Vertovec, 2003b, 5) Pentru o înțelegere a dezbaterilor teoretice privind teoria transnaționalismului, a se vedea, spre exemplu, articolul critic al lui Kivisto (Kivisto, 2001). Spre exemplu, cum este cazul firmelor ce intermediază transferurile de bani sau transportul imigranților. Referitor la spațiile transnaționale, Faist realizează o tipologie a acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mișcare pornită în 1998, tehnorealismul se situează între tehnofili și tehnofobi). În concluzie, se poate observa că toate studiile acestui volum au o construcție asemănătoare, încep prin a defini scopul cercetării, prin a prezenta conceptele de bază, după care urmează dezbaterea subiectului. La final, fiecare autor prezintă problemele nerezolvate ale respectivului subiect și ne propun noi teme de cercetare legate de acesta. Limbajul lucrărilor este accesibil, nu necesită cunoștințe speciale legate de acest domeniu. Literatura de specialitate folosită de autorii volumului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
după definirea regulilor fiscale aduc în discuție argumente pro și contra introducerii de reguli fiscale, pe baza unei analize comparative a performanțelor diverselor tipuri de reguli fiscale adoptate la nivel mondial. După ce analizez principalele opțiuni de reguli fiscale propuse în dezbaterea publică drept potrivite pentru România, compar avantajele cu dezavantajele și riscurile apărute prin implementarea regulilor fiscale la care țara noastră s-a angajat prin adoptarea prevederilor Compactului Fiscal. Capitolul continuă cu stabilirea precondițiilor necesare implementării regulilor fiscale, cu o analiză
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
scopul evaluării rolului de stabilizator România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 60 macroeconomic al politicii fiscale românești în perioada 2000-2010, utilizându-se metodologiile oficiale ale Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene. În prezent, extinderea tehnicilor econometrice a reîncărcat dezbaterile legate de eficiența politicii fiscale ca stabilizator al economiei (detalii se pot citi în van der Ploeg, 2005). Este cunoscut că, spre deosebire de activismul în domeniul monetar, implementarea unor măsuri discreționare de politici fiscal-bugetare presupune lag-uri ridicate de recunoaștere, de decizie
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
după definirea regulilor fiscale aduc în discuție argumente pro și contra introducerii de reguli fiscale, pe baza unei analize comparative a performanțelor diverselor tipuri de reguli fiscale adoptate la nivel mondial. După ce analizez principalele opțiuni de reguli fiscale propuse în dezbaterea publică drept potrivite pentru România, compar avantajele cu dezavantajele și riscurile apărute prin implementarea regulilor fiscale la care țara noastră s-a angajat prin adoptarea prevederilor Compactului Fiscal. Capitolul continuă cu stabilirea precondițiilor necesare implementării regulilor fiscale, cu o analiza
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]