1,512 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > TRANDAFIR DE PATIMI Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 807 din 17 martie 2013 Toate Articolele Autorului Trandafir de patimi Dantelă alb-am îmbrăcat, în noaptea înstelată Și-n grabă părul negru' am îmblânzit c-o floare: Trandafir de patimi...în noaptea-nmiresmată. Te-aștept cu dor în suflet, plinä de...ardoare. La steaua cea albastră, privesc cu dor și-aș vrea In brațe să mă strângi, să nu mă lași să plec! Iubirea
TRANDAFIR DE PATIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342185_a_343514]
-
frunzelor, să simtă aroma poienilor, să mângâie petalele florilor ori să-și îndulcească sufletul cu cântecele fermecate ale păsărilor. Se zice că avea chip de înger, iar vocea ei avea ceva aparte, o vibrație parcă venită din cer, reușind să îmblânzească mereu cu ea orice sălbăticiune a pădurii. Toți oamenii locului o iubeau și se rugau pentru ca Dumnezeu să facă un miracol și să-i redea vederea. După un timp, într-o frumoasă zi de florar, când Constantina ieșise iar în
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
obrazul crispat al omului ce simte durere în suflet, dar și privirea adâncă a unui om ce simte durere fizică. Trecerea mea pe lângă ei devine ca un foșnet de frunze împinse de o pală de vânt. Dacă reușesc să le îmblânzesc focul ce le arde sufletul sau trupul mă simt și eu împlinită. Și totuși... Câteodată caut un semn, cât de mărunt, că umbra mea s-a lipit de ziduri, de podea, de piatră. De multe ori observ fisuri pe care
GÂNDURI DE SEARĂ... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341967_a_343296]
-
vreme cu lucrurile serioase de pe lumea aceasta, între care se numără și poezia. Mircea Bârsilă a girat debutul lui Alexandra Pârvan cu volumul “Prinsoare “, apărut în 2001, observând o “armonizare a contrariilor”, remarcânduse prin asociațiile duale, în spiritual unui onirism îmblânzit de emoția credibilă, cu remarcă Adrian Alui Gheorghe. Și la Cluj descoperim o paletă diversă de abordare a stări poetice.De la șaizeciștii Aurel Rău, Aurel Gurghianu, la optzecișii Ion Mureșan, Ion Cristofor și până la milenariștii Ionuț Țene, Flavia Teoc, MihaI
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
refugia, ca să nu zic „a fugi mâncând norii” de omul alb, însălbăticit singur în pretinsa sa „civilizație”, în care se complace de când se știe om pe pământ. Ei, oare cum tocmai acei „sălbatici” mâncători de carne crudă au reușit să îmblânzească și să educe Malamutul, demonstrându-și prin el peste vremuri, iată cât de surprinzător și de limpede, caracterul lor de oameni așa de pașnici ce au fost, încât câinii lor nu știu nici azi - după mii de ani! - să facă
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
Nu am spus nimic, despre țepoiul Fernsehturm, cu o gogoașa similară cu cea a lui Ghilduș. Știți dumneavoastră care ! Dar cu mult mai mare. 358 de metri, în sus, cu totul. Iar Primăria e tot de piatră. Roșie. Singurele care îmblânzesc zona sunt Biserica Sf. Maria și Fântâna lui Neptun. Așadar, schnell, schnell spre zidul Berlinului, păstrat pe alocuri doar ca mostră a gândirii conducătorilor vremelnici ai planetei. Noroc că-s vremelnici ! Dar câtă suferință au generat, astfel de piticanii (la
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
asemeni unor ecouri, transmise și conectate Universului, într-un mod oarecum aleatoriu, reușind să le distingi din zori și până în noapte în ceas târziu, însoțindu-te astfel de sfaturile și bunele lor intenții. Și acum, în tenebre exterioare, ecoul acesta îmblânzea și desfidea incertitudinea, temerea, suspiciunea în fața dispariției de pe pământ. Într-o dezolare de tot ce e fatidic, înspăimântător, se lipi de căldura unei lumânări, ce i se revărsa peste privirea ei firească, aflată într-o certă definire a stării, pe
ECOUL LUMINII DIN SUFLET de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342710_a_344039]
-
literaturii române. Micul prinț, personajul operei cu același nume a scriitorului Antoin de Saint Exupery, în călătoria sa prin univers cunoaște valoarea prieteniei datorită vulpii „Nu pot să mă joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt îmblânzită. Dacă tu mă îmblânzești viața mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor pași deosebit de-ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Ai tăi mă vor chema din vizuină ca o melodie... Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim.“ și totul se
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
Dacă tu mă îmblânzești viața mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor pași deosebit de-ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Ai tăi mă vor chema din vizuină ca o melodie... Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim.“ și totul se face cu multă răbdare și perseverență, treptat. „Trebuie să ai multă răbdare, răspunse vulpea.“ Cartea este prietena cea mai bună a omului, ea îi deschide sufletul spre cunoaștere, îl mângâie, îl încălzește. „Ce poate fi norocul în
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
va înota, după vindecarea completă, la fel de bine ca și înainte de accident. După această operație, se hotărî să-l păstreze în cameră, până la vindecarea piciorului. Așa va avea și el o ocupație, nu se va mai plictisi și poate îl va îmblânzi. Nu era o problemă să-l păstreze. Lebedele sunt învățate cu oamenii, care le aduc de mâncare în timpul anului, aproape zilnic. Vin și mănâncă direct din mâna omului, mai ales de la copii. A urmat o perioadă de timp, în care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
Fericirea îi este de ajuns omului și crede că nu mai are nevoie de Dumnezeu. Dar Dumnezeu coboară asupra omului, la durere și la tulburare: “Erai în mine și nu Te vedeam, / îmi modulai glasul și nu Te simțeam, / îmi îmblânzeai inima și nu Te știam, / plângeam de dorul Tău și nu știam că Te caut / Doar când mi-a ajuns suferința până la os, / am simțit cum Îți cobori Lumina / în mine ca într-un templu” (Ce nuntă, Doamne, Mire Miezonoptic
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
fie spre încifrarea în cheie intima a datelor vizibilului, fie spre evaziunea din realitate, sub puterea unor neliniști poemelor primesc un timbru delectabil și deopotrivă, o expresie tensionată, într-un joc suplu, diversificat al echivocurilor: iluminări radioase și întunecări tulburi îmblînzesc moartea și viața din cuvinte. „Tot mai rare și mai repezi erau ploile/ Deși aveam cusut ascunzișul cu iarbă sălbatică,/ gustam din rădăcini amare/ pînă plesneam în muguri/ și rodeam...” Tridimensionalitatea, fluența versului designatic cu accente lirice, uneori ușor revolute
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > VIRGIL STAN ȘI PUTEREA CUVÂNTULUI SCRIS Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 167 din 16 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Deși este un scriitor al tainelor și misterelor lumilor pe care le străbate, Virgil Stan îmblânzește duritatea vieții de zi cu zi prin puterea sufletului și gândului frumos și mai ales a cuvântului inspirat. Privind lumea de la înălțimea ochilor săi buni și luminoși, Virgil Stan, prozatorul iubirilor și al puterii adevărului, a debutat relativ târziu în
VIRGIL STAN ŞI PUTEREA CUVÂNTULUI SCRIS de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341727_a_343056]
-
climatul de “acasă”. A apărut la Editură FORUM, București, 2005, editor prof. Ana Ispas GÂND PURTAT DE DOR „Gând purtat de dor” este un fel de cântec de leagăn al copilăriei autoarei Elenă Buică - Buni și un remediu de a îmblânzi depărtarea, o sfidare a uitării. Sunt rânduri închinate copilăriei petrecute în comuna sa natală, Țigănești, din județul Teleorman. Prezintă comună împletind date documentare, asemenea unei monografii, cu aspecte ale vieții țărânilor din timpul copilăriei. Remarcabil sunt prezentate acele vremuri când
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
despre iubire. Așteptând să se convingă, iată ce răspunsuri primește: “strop al cerului/ cât oceanul/ picurat în inimă/ foc ascuns/ cu flacăra închisă/ și fumul la vedere”, “dulce amărăciune/ zbucium cununat cu bucuria/ rană sălbatică/ nu vrea nimeni s-o îmblânzească/ dereglare de ecosistem”, “aștept să mă conving!”/ “Interviu - ce este iubirea?”. Ana încearcă să dea sensuri și “Definiții” proprii gândurilor ei, fie ele întrebări, fie ele răspunsuri, nedumeriri, descoperiri, praguri, ferestre, piedici, zboruri, frângeri... Pentru mica poetă, totul se poate
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
se îmbină perfect cu arta culinară. Suntem într-o continuă evoluție. Lucru perfect valabil și pentru meniul de la Casablanca. Pe lânga preparatele chinezești, meniul a fost adus aproape de superlativ cu multe preparate din bucătăria internațională. Iureșul bucătăriei chineze a fost îmblânzit puțin de sosurile grecești, pastele Italiei împart masa cu tradiționalele grilluri americane, iar vinurile din diferite colțuri ale lumii vin să completeze cu succes festinul culinar. După o seară petrecuta aici, veți fi de acord cu mine. În viață nu
un concept plin de maturitate şi rafinament [Corola-blog/BlogPost/100001_a_101293]
-
pe lavița de lângă poartă să vorbim despre dimineți nesfârșite și despre lucrurile rămase neterminate dar Dumnezeu a ațipit mi-am dat seama că rugăciunea ajută doar atunci când te reîntorci în tine și suferi știu că nu mai am timp să îmblânzesc moartea pitită sub scări însă știu că-n fiecare zi din durerea mea se va naște o altă viață Referință Bibliografică: numele morții, ana / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1668, Anul V, 26 iulie 2015. Drepturi de
NUMELE MORŢII, ANA de TEODOR DUME în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343977_a_345306]
-
răspuns Nespus să desăvârșească tăcerilor mierii! Primejdia oului din care veșnicia cu flori adastă nara la glastre Doamne, pofta de sărut-mâna, atingere neatinselor coaste! Nașterea mișcării: stăpânirea. a căldurii - tăcerea, cumințenii Doamne fuioare dincolo de haos, domn, gerul Izbește nesimțirii Cremenea îmblânzește resfințirii fierul și focul. sunt cenușă. calcă-mă. Naște-mi oazele, ibișii, mireasma sorilor. răcorește-mi-Te Ghioc în căutare, respins de murmurul mării Eram noroiul. fi-mi rinocerul. Referință Bibliografica: Auz dulce - de Alex Amarfei / Alexandru Enache : Confluente Literare
DE ALEX AMARFEI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/342955_a_344284]
-
la izvorul ce curge din stânca Sfântului Petru. Lumea avea impresia, că Preasfinția Sa pentru a-și repara greșeala de a nu fi participat la instalarea mitropolitului său, ceea ce de bună seamă i-a atras mânia Romei și pentru a îmblânzi această mânie și-a luat îndrăzneala - fie ce-o fi de a invita întreg neamul românesc să intre în solidaritatea catolică, suprapunând-o pe aceasta solidarității naționale românești. Răspunsul a venit prompt și academic. L-a dat Prea Sfințitul Nicolae
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
ăciunea clipelor boabe de nisip aspre la gust tăcute la simțire și fata mor.gama de impresii mundane dis.pare redescoperind putința iubirii ev.angelice Sofia cereasa împărăteasa atentă caldă frat.eternă eliberată de pathosul clipei eros fier.minte katarsyc îmblânzit de Logosul Sfânt răsădit pe tărâmul cumințeniei pământului trup în Țara Făgăduinței îngăduinței fără de gând magic fără de bless.teme simțământ legământ transfigurat de Duhul care umple preapli.nul și cerne sublim desti.nul re.zultă re.naștere re.facere în
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
Obsesii organice abandonate în cotidian... Viața este ireconciliabilă! Ideile evadează din mințile aproape erodate, trăind în exilul expandat... Tulburător și demonic, cade totul intoxicat, ca o cortină într-un spectacol. Suspinul din suflet e un sunet de flaut, gata să-mblânzească șarpele. Suntem o apariție efemeră într-o alunecare iluzorie și atemporală! Și-atunci, la ce bun să fii subtil în tensiunile singurătății vieții?! Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: LA CE BUN? / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1745, Anul
LA CE BUN? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344133_a_345462]
-
strig:/ strînge-te în brațul meu de fîn!’’ (Îți aduci aminte?). În această atmosferă de rememorare se deconspiră fiorul, misterul, aerul bucolic, experiențele și trăirile metaforice - doar cîteva din trăsăturile acestei poezii care stilizează stingerea clipelor trecute, o adulează și o îmblînzește. Contemplarea stingerii trecutului, readus în prezent, a expirării clipelor cînd “te-am dus în cîrca unui gînd’’ la Iulian Patca se traduce în imagini, sentimente și trăiri puternice. Poeziile scrise în vers liber și alb subzistă prin idee, dar mai
IULIAN PATCA-70, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343123_a_344452]
-
va înota, după vindecarea completă, la fel de bine ca și înainte de accident. După această operație, se hotărî să-l păstreze în cameră, până la vindecarea piciorului. Așa va avea și el o ocupație, nu se va mai plictisi și poate îl va îmblânzi. Nu era o problemă să-l păstreze câteva zile. Lebedele erau învățate cu prezența oamenilor, care le aduceau aproape zilnic de mâncare în tot timpul anului. Când îi văd, ies pe mal și mănâncă direct din mâna lor, mai ales
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
se prezintă cu un grupaj admirabil de poeme sacre, mărturii de credință și gesturi de bunăvoire. Ea aduce „Mântuitorului Slavă!” - prin condeiul său destoinic, neprecupețindu-și cuvintele atunci când e vorba despre Dumnezeu. Poemele ei sunt „clipe de Lumină” care ne îmblânzesc ființa. Legătura tainică dintre trup și suflet este considerată de autoare drept o „Îmbinare divină”. Poemele Ioanei Stuparu sunt strigăte tainice către Dumnezeu și către sfinți, dar mai cu seamă către Maica turturor sfinților. Elena Trifan - neobosită lucrătoare în ogorul
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
sufletul la pierzanie. Forțele răului,prin întunericul minții și vicleșug produc seisme umane,desfrânare și numai suferinți. Nu sunt necesare dezastre naturale ca să ne trezească din „beția” nerușinării,a crizelor. Lumina este mai puternică decât întunericul și doar ea poate îmblânzi veacul,ca valuri de spurcăciuni să nu spargă oglinda timpului. Lumina lui Hristos luminează tuturor și ne oferă în dar Speranța,fiorii veșniciei! Iisus ne așteaptă să-i deschidem ușa pentru Cina cea de taină. Să prețuim cum e firesc
UN OM,O VIAŢĂ,O...LUMINĂ de IONEL MARIN în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343692_a_345021]