560 matches
-
dacă au mâncare de ajuns și apă, după care se retrage la gura sobei, să citească ultimele mesaje primite de la copii. Se știe, de asemenea, că toți copiii cuminți primesc darurile preferate în seara de Ajun. La ceas de seară, îmbujorați de emoția revederii, prichindeii așteaptă lângă bradul frumos împodobit, momentul în care Moșul cel drag le va asculta cântecele și poeziile. Cu supersonicul, în Finlanda, la Paralele 66, în căutarea lui Moș Crăciun. Santa Oji-San, pentru japonezi; Pere Noel, pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
turismului Elena Udrea a mers astăzi la.... Atât! Nu comenta. De pildă, nu spune: normal că al turismului, am confundat domeniile din cauza numelui asemănător. Nu în ultimul rând, dacă te corectezi, fă o firesc. Nu râde la cameră, nu te îmbujora, nu te plesni cu palma peste frunte, nu face gesturi nepotrivite. Un surâs subtil care arată că ți-ai înțeles greșeala este suficient. Uneori nici acesta nu este recomandat, mai ales dacă subiectul live ului este sobru sau grav. Treci
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
sale pe Émile d'Audiffret, un aristocrat din Nisa a cărui familie se îmbogățise de pe urma comerțului cu postavuri. Pentru a-i capta atenția, se plimbă deghizată pe străzile din Nisa, iar apoi joacă în fața lui comedia tinerei fete îndrăgostite. Se îmbujorează, îl lasă să-i strângă mâna în timpul dansului. Însă Émile d'Audiffret, care este tratat ca logodnic oficial, se ferește să facă vreo propunere de căsătorie. Tot ce face este s-o atragă pe Marie, într-o seară de iulie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
clătesc, se roagă... Lasă în urma ei numai belșug și bunăstare, pace și bucurie... Încă o dată, ne cheamă lângă ea, ne spune ceva frumos, numai de ea știut, noi rămânem ochi și urechi, o sorbim din priviri, o divinizăm, și ne îmbujoră m, iar ea, cu înțelepciunea din totdeauna, ne mângâie și ne învață cuvinte frumoase, să știm a plivi, să putem a ne coase o zdreanță, să știm a da „bună ziua”, să ne închi năm, să fim oameni... Din ghemul amintirilor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
eu cred că răspunsul la întrebarea ta este următorul: Să-L iubești pe Dumnezeu din toată inima ta, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți. Foarte bine, Mirciucă, ești un copil mare și inteligent. Mulțumesc, mama. Mircea s-a îmbujorat instantaneu. Era ca o vioară bine acordată, ieșită din mâna lutierului Stradivarius și condusă cu unică și supranaturală artă interpretativă de genialul Paganini. Ah, ce mândră era mama de copilul ei cel mai mare! Dar noi! Ne uitam la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
țăran înalt și costeliv - acceptase să-l ia ca ajutor, în deal, la castel, după nenumăratele rugăminți ale fiului, susținut de ciorovăielile maică-sii. Hornuri înalte, grătare înfiorătoare, pe care se frig imense hartane de carne, asistate de bucătărese trupeșe, îmbujorate de efort.... Acum, aici, câteva sute de ani mai târziu, viermuiala slugilor și mirosurile iuți de mâncare au dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că aplică un scenariu regizat în prealabil, de pildă: „De ce vă cramponați atâta de limba belarusă, de ce nu treceți la rusă?”. Acest „atac frontal” îl obligă pe Leonid - băiat educat și politicos - la mai multe explicații și justificări, care îi îmbujorează obrajii, îl fac să transpire ca în fața unui complet de jurați. Mă simt penibil. Însoțitorii mei de la Minsk veneau dintr-o republică recăzută sub influența Rusiei și trebuiau, iată, chiar și ei, niște scriitori, niște „spirite libere”, să-și confirme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mele, iarna, în ajun de sărbători, mergeam și eu cu steaua și împreună cu alți câțiva copii de vârsta mea, cântam colinde pe la casele prietenilor, cunoscuților, ba chiar a necunoscuților și primeam mere și covrigi. Frigul nu ne speria, ni se îmbujorau doar obrajii, iar scârțăitul zăpezii ne însoțea vesel la fiecare pas. Steaua o confecționam din vreme din rama de lemn a unei site pentru făină, căreia îi montam niște conuri de carton ca să arate ca o stea cu raze, și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
plecare, doctorul clătina din cap, spunînd: „Pentru răceală, repaus la pat“. (Acesta era diagnosticul său, În lipsa altuia mai bun.) Așa că am petrecut acolo cîteva zile, Îngrijiți regește. Alberto m-a fotografiat În haine de spital. Făceam o figură impresionantă: sfrijit, Îmbujorat de temperatură, cu ochii enormi și cu o barbă ridicolă, a cărei formă nu s-a schimbat prea mult În lunile În care am purtat-o. Păcat că fotografia nu era bună; ar fi fost o mărturie a faptului că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o sune în zilele când era programată să vină la rufe? Am acceptat cu entuziasm. „Dar cum îl cheamă pe băiat?“, am întrebat-o. Mi-a răspuns că-l cheamă Paul și, cu un puseu de mândrie care i-a îmbujorat obrajii, a adăugat că-i inginer. A scos din buzunarul rochiței o poză alb-negru, stil portret, în care am văzut cu stupoare un bărbat periculos de chipeș, gen Renato Salvatore, pe care nu ți-l puteai imagina în ruptul capului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la efectuarea temelor = nimic pentru nopțile nedormite petrecute la patul tău când erai bolnav = nimic pentru buna creștere și pentru îngrijirile de fiecare zi pe care ți le acord = nimic Total = nimic Faptul că, după citirea biletului, băiatul s-a îmbujorat la față și a pus capul în jos, mama a înțeles că procedeul ei a găsit ecou în sufletul copilului și că nu va mai pretinde bani pentru treburile la care participă. Sumele au fost actualizate la valoarea leului din
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a recăpătat glas după trei luni de tăcere. Spre școala din apropierea locuinței lui Dumitru Dascălu se îndreaptă grupuri, grupuri de copii cu ghiozdane multicolore și buchete de flori, însoțiți de adulți, toți îmbrăcați cu haine de sărbătoare și având chipurile îmbujorate de emoții. Cu sufletul răvășit de aduceri aminte și nemulțumit de actualul său statut de privitor, după ce o viață întreagă a fost actor în astfel de spectacole, Dumitru Dascălu privește înnegurat la ceea ce li se oferă privirilor sale obosite. Atenția
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de un obraz și-i șopti aproape de ureche: ,,Ești așa de frumoasă! Te iubesc mult...mult...ca pe o stea deosebit de strălucitoare.” Când își lăsase mâna jos, îi atinse sânii fără să vrea, iar ea avu o tresărire și se îmbujoră foarte tare, iar ochii îi străluceau ca o flacără albastră când un foc mistuie lacom ceva foarte uscat. Ea îl privi ca pe un vinovat, apoi zâmbi și zise : - Vrei să servești o prăjitură sau o cafea? Eu am dormit
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
îl informă de dispariția lor, dar ei se aflau acum în fața lui. - Sunt bine, reluă convorbirea. Au ajuns acum acasă. Nu cunosc încă ce a determinat-o să facă asta. Doctorul când auzi că „fugarii” au ajuns la destinație se îmbujoră și se simți ridicol, jignit, compromis, căutând sprijin în ochii asistentei. Fața îi părea mai bărbătească, mai responsabilă și mult mai concentrată. Se retrăsese primul după terminarea vizitei în soloane. Se simțea tulburat, rușinat, ostenit și considera că acea zi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un făcut murmură și ea zicând: - Dumnezeule! N-am mai văzut un bărbat atât de chipeș. Îi părea atât de frumos, că dacă ar fi putut l-ar fi sorbit ca pe o picătură de apă dintr-o linguriță. Era îmbujorată, mulțumită de sine, cu respirația precipitată iar zâmbetul ei îi mângâia obrajii. Ochii ei verzi erau limpezi ca o apă cristalină. Amândoi erau vrăjiți simțind că le arde sufletul să se cunoască. Ea continuă să-i zâmbească într-un mod
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
spre femeie și-mi dau seama că e gravidă. Întind mîna și împing fereastra de sus. Cîțiva, lîngă mine, răsuflă ușurați. Răsuflu și eu parcă mai din adîncul plămînilor: se simte aerul curat și rece. Femeia de pe scaun s-a îmbujorat și parcă a început să se mai adune, că prea era leșinată cînd mi-a vorbit; o fi răbdat mult pînă să mă roage să deschid fereastra. Închideți geamul acolo! strigă taxatoarea, ridicîndu-se în picioare, amenințînd cu pumnul. Sînt gaze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
intrare, făcîndu-mi semn să-1 urmez. Vîntul, mai rece și mai puternic decît dimineață, aduce din cînd în cînd rafale de zăpadă viscolește mai ceva decît în toiul iernii!... Rămîn pe treptele de la intrare, să simt mai bine viscolul, cu obrajii îmbujorați de fulgii reci topiți pe el. Haideți! îmi strigă Don Șef. Intrăm în pavilionul administrativ, ne scuturăm de zăpadă și ne îndreptăm spre sala de consiliu, aflată la parter. Să fiți calm! îmi șoptește Don Șef cînd ajungem lîngă ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îndeaproape... — Salutări, Obi won Kenobi, se aude un glas grav din spatele nostru, și ne stă inima, și mie, și lui Danny. Mă răsucesc pe călcâie - și îl văd pe Luke stând în ușă, cu un zâmbet amuzat pe față. E îmbujorat de la frig și are câțiva fulgi de zăpadă în părul negru, și e atât de înalt, încât camera pare brusc mai mică. — Luke! strig. Ne-ai speriat! — Scuze, zice. Am crezut că-mi simți prezența. — Ei. Da, am simțit așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
uit la chipul ei fericit și am brusc în fața ochilor imaginea ei plimbându-se cu Tarquin printre mlaștinile răscolite de vânt, în pulovere Aran de la Scotch House. — Suze, o să fii foarte fericită cu Tarquin, zic din adâncul inimii. — Crezi? Se îmbujorează de plăcere. Pe bune? — Absolut. Uită-te și tu la tine! Pur și simplu strălucești! Ceea ce e perfect adevărat. Nu remarcasem până acum, dar pare complet altă Suze. Are același nas delicat și aceiași pomeți înalți, dar parcă s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și eu fug după ea plină de draci. Mai încearcă o dată, zice, când ajungem la prima trecere de pietoni. — Nimic, îngaim. Dumnezeule, Suze e incredibilă - parcă ar fi prora unei corăbii. Părul blond îi flutură în spate, și are chipul îmbujorat de atâta hotărâre. De unde o fi având atâta energie? Credeam că femeile gravide trebuie s-o lase mai moale. — Mai încearcă o dată! repetă la fiecare trei sute de metri. Hai, mai încearcă o dată! Nu mă opresc până nu dai telefonul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
a distrus, dar n-a mai rămas nici urmă de cafea! — Ce miracol! zice Danny. — Și chiar în dimineața asta, micul Ernie a încercat să dea piure de mere pe ea... — Pe bune? zic, uitându-mă la Suze, care se îmbujorează vag. — Dar noroc că o acoperisem cu husa de plastic! spune mami. Se duce la rochie și îi scutură ușor volanele, cu ochii vag înroșiți. De când aștept momentul ăsta! Becky, îmbrăcată cu rochia mea de mireasă! E o prostie, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dovedea simțul artistic și hărnicia mâinilor ei îndemânatice. Lui Costache i s-a părut că s-ar bucura dacă ar alege-o pereche, s-a înclinat în fața ei și a poftit-o la joc. Fata a răspuns invitației emoționată, chiar îmbujorată de emoție, gândindu-se să nu fie judecată aspru de fetele ce erau în horă. Au jucat amândoi, potriviți ca înfățișare și măiestrie de joc, ceea ce arată că alegerea lui Costache era inspirată. Au jucat rând pe rând toate jocurile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
rog, o dată, a avut noroc. Cunoști zicala cu ulciorul... A umblat și cu șiretlicuri. Să-l vedem a doua oară, când va avea a-l înfrunta pe însuși Mahomed sultan! Ba la toți le-a venit de hac! strigă Voichița îmbujorată până-n lobii urechilor. Mulți au simțit pe spinarea lor ascuțișul săbiei Măriei sale! Și turcii! Și lehii! Și tătarii! Și ungurii! Și, urmează ea încetișor, cu vocea frântă, și... și chiar muntenii lui taica. Că toți au strâmbat din nas: "Oaste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au asudat în arenă, vipuștile freamătă deasupra unor gambe care s-au încleștat cu cele ale lui Bobby Charlton sau Pele. Înălțații în grad sînt mîndri, Cornel Dinu îmbracă ținuta de gală și rostește, deloc metafizic, un „Servesc Patria“ profesional, îmbujorat în fața lui Iliescu precum un oștean prusac în fața lui Bismarck. Doamna Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca nație, de un festivism absurd, fezandat sub foamea care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
somnoroasele ei prietene, Reginele nopții, Nebuna- Mătrăguna, haț, o înhață de picior. Când află biata Luna-Betiluna, începu să plângă: - Mi-a fost răpită sora, ah, Dora-Minodora! Petuniile, Crăițele și Cârciumăresele îngânau triste: - Doraaa... Minodoraaa... Auzi și Cavalerul Bujor-îmbujorat-de-Dor și se îmbujoră mai tare, iar Mușcata-Roșcata deveni de-a dreptul stacojie de furie.” (Anamaria Smigelschi - Luna-Betiluna și Dora-Minodora în grădină) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Povestește conținutul fragmetului în 5-6 rânduri. 2. Identifică o trăsătură fizică și una
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]